De curand am descoperit cu oarecare surprindere ca un post TV relativ mare, DIGI24, a facut un interviu cu vestitul asasin economic John Perkins care de curand a fost si in Romania. Nu este prima emisiune interesanta de la acest post TV si ne bucuram sa vedem ca incet incet, ajung si pe canalele media principale, informatii importante. Iata despre ce e vorba:
"John Perkins este un fost mercenar economic. El a scris o carte în care îşi povesteşte experienţele personale despre această ocupaţie de escroc profesionist. Într-un interviu pentru emisiunea „Pașasport diplomatic”, John Perkins povestește cât de simplu este să corupi un guvern şi să îl faci să îţi execute ordinele.
Eram încă la facultate şi un bun prieten al socrului meu era foarte
sus-pus în Agenţia Naţională de Securitate a SUA şi m-a ajutat să fiu
chemat la teste printre care detectorul de minciuni, teste de
personalitate, şi au ajuns la concluzia că aş fi un bun asasin economic.
Apoi am lucrat ca voluntar timp de 3 ani, credeam că va fi bine să merg
în alte ţări, să trăiesc în pădurile amazoniene, să învăţ tehnici de
supravieţuire, alte limbi, şi după ce am terminat munca de voluntar,
m-au contactat din nou şi m-au recrutat.
Ce vârstă aveaţi la momentul acela?
Să vedem, cred că aveam în jur de 25 de ani, aproape 26.
Şi toate acestea păreau ceva romantic, ca în filmele cu James Bond.
Nu numai asta, dar tatăl meu era învăţător într-o şcoală primară. Nu
câştiga mult ca învăţător, dar aveam printre colegii de clasă băieţi din
familii foarte bogate, din New York, Argentina, România, Paris, şi
întotdeauna povesteau lucruri romantice despre unde trăiau înainte, cât
de mulţi bani aveau, maşini... şi eram foarte invidios. Şi îmi doream
dintotdeauna să călătoresc şi eu mult. Deci da, când am fost recrutat,
mă simţeam ca James Bond, era un vis devenit realitate pentru un băiar
de la ţară din SUA.
Ce s-a întâmplat după aceasta, când aţi început să vă simţiţi dezamăgit de ce se întâmpla?
Când am început, credeam că tot ce fac era bine, pentru că am învăţat
la facultatea economică în SUA ce spunea Banca Mondială, şi anume că
dacă vrei să ajuţi o ţară să se dezvolte, trebuie să investeşti sume
mari de la Banca Mondială şi alte organizaţii în proiecte de
infrastructură, să angajezi companii americane să construiască centrale
electrice, autostrăzi şi parcuri industriale. Şi la început credeam că
fac un lucru bun, dar cu timpul mi-am dat seama că prin asta ajutam doar
pe cei foarte bogaţi şi companiile noastre. Majoritatea oamenilor
sufereau, nu trăiau deloc mai bine, de fapt, pământurile lor erau
invadate cu proiecte hidroelectrice, cu foraje de petrol, cu munţi
distruşi pentru exploatarea petrolului. Cum se întâmplă azi în România,
unde sunt distruşi munţii pentru aur. Deci cu timpul am văzut cât de
destructiv era ceea ce făceam noi şi îmi măcina sufletul şi inima. Dar
la început, până să văd toate acestea, trăiam foarte bine, călătoream cu
avionul la clasa I în locurile minunate la care visam înainte, era greu
să renunţ. Mă convingeam că nu e aşa. Mulţi refuzau să vadă ce se
întâmplă. Şi da, a durat un timp, apoi ceva s-a întâmplat când eram în
Insulele Virgine, unde am avut un moment de luciditate şi am înţeles că
nu mai pot continua, mă rodea prea tare şi am plecat.
Concret, cum se derula această activitate, ce vi s-a cerut şi ce aţi obţinut?
Practic, treaba mea era să identific ţări cu resurse de care au
nevoie companiile americane, multinaţionalele de astăzi, resurse ca
petrol, gaze, aur, de genul acesta, şi să facilitez credite uriaşe
acestor ţări de la Banca Mondială sau alte organizaţii. Iar eu mergeam
la preşedintele acestei ţări sau la ministrul de finanţe sau cineva
într-o funcţie înaltă în stat şi îi spuneam practic: "ştiţi, dacă cereţi
acest credit, ţara dvs nu va putea plăti niciodată aceste credite", şi
ei ştiau asta, şi în cele din urmă deveneau sclavii politicii noastre, a
companiilor noastre. Dar în realitate spuneam: "dacă semnaţi acordul,
dvs şi prietenii dvs veţi primi foarte mulţi bani. Fratele dvs poate să
obţină licenţa utilajelor John Deere şi un contract foarte avantajos de
la investitorii noştri în construcţii. Sora dvs. poate obţine licenţa
Coca Cola şi vom cumpăra multă Coca Cola la preţuri foarte mari. La fel,
vă vom da multă electricitate pentru fabricile dvs. şi aşa mai departe.
Deci prietenii dvs vor face foarte mulţi bani.
Dar Microsoft?
Nu am informaţii despre acest caz. Ceea ce ştiu
sigur e că trebuia să convingem preşedinţii să semneze aceste acorduri
de credite pentru companii ca Bechtel, cunoscută în România, Bechtel era
unul din cei mai mari beneficiari. Apoi, Brown and Root, Harris
Engineering şi alte companii de genul acesta. Şi se îmbogăţeau foarte
mult de pe urma acestor proiecte. Preşedintele şi prietenii lui la fel
deveneau foarte bogaţi de pe urma proiectelor. Şi le reaminteam că dacă
nu făceau ceea ce vroiam noi, atunci li se va întâmpla ceva similar cu
Mossadeq în Iran, Allende în Chile, Jacobo Arbenz în Guatemala, Lumumba
în Congo şi aşa mai departe, preşedinţi care nu au intrat în joc şi au
fost asasinaţi sau demişi prin lovituri de stat orchestrate de CIA.
Aceşti şefi de stat erau în situaţii foarte dificile. Ori luau banii şi
se îmbogăţeau, ori îşi pierdeau slujba şi posibil chiar viaţa.
Acestea sunt acuzaţii foarte dure. De ce v-am crede? Până la urma nicio administraţie SUA nu ar recunoaşte că au făcut aşa ceva.
De fapt, Statele Unite au recunoscut că am făcut ce am făcut, că l-au
eliminat pe Mossadeq în Iran, că a făcut-o un agent CIA, Kermit
Roosevelt, el a fost numit, a făcut-o. Am recunoscut că i-am făcut-o lui
Allende. Henry Kissinger, fostul secretar de stat a vorbit deschis
despre asta, despre aceste lucruri. Ne-am recunoscut rolul în cazul lui
Ngo Dinh Diem din Vietnam, al lui Lumumba în Congo, deci am recunoscut
multe din aceste asasinate sau lovituri de stat. Statele Unite le-au
recunoscut pentru că în timp ele au ieşit la iveală, sunt dosare care au
fost desecretizate, după 25 sau 50 de ani, în funcţie de caz, deci noi
am recunoscut multe din aceste cazuri. Sunt dovezi, aceste lucruri se
întâmplă. Ştim cazuri de companii care vin în diverse ţări şi încasează
venituri enorme. O experienţă recentă a fost aici cu Bechtel.
Dar acest proiect nu a fost finalizat până la urmă.
Vom vedea ce se va întâmpla. Există o istorie lungă a exploatării de
către corporaţii. Cred că mulţi îşi dau seama că aceste lucruri se
întâmplă, este multă corupţie în lume iar eu am fost parte a acestui
sistem.
Recent România şi-a reînnoit acordul cu FMI. Aceasta înseamnă
că România, guvernul României a acceptat să fie exploatată de această
organizaţie, respectiv SUA?
Cred că România trebuie să fie foarte atentă să nu permită să fie
exploatată. Am văzut ţări ca Islanda de exemplu, exploatată de sistemul
bancar, apoi Ecuador, Argentina, Brazilia, iar aceste ţări în cele din
urmă au refuzat să plătească o parte din aceste datorii pe motiv că au
fost exploatate. Şi chiar a fost în avantajul lor acest pas. Deci cred
că România trebuie să fie foarte atentă. Nu cred că este absolut sigur,
când semnezi un contract cu FMI sau cu Banca Mondială, că vei fi
exploatat, dar există o mare posibilitate pentru aceasta, iar românii
trebuie să fie foarte conştienţi cum sunt aceşti bani folosiţi şi câtă
datorie îşi asumă ţara. Nu doar să spere că liderii lor fac ceea ce
trebuie, dar trebuie să fie foarte atenţi. Eu cred că folosirea acestor
bani pentru a construi un sistem de educaţie, o infrastructură, poate fi
benefică unei ţări. Dar trebuie să controlezi datoria. E ca în cazul
unei persoane: o datorie mică, să cumperi o casă, o mică investiţie,
merită. Dar sunt cazuri când băncile sau alţii conving persoanele să
facă o datorie mai mare decât pot plăti, şi încep problemele. Acelaşi
lucru se poate întâmpla cu ţările.
Dar aceste credite pot fi atrăgătoate pentru că au o dobândă
mai mică decât cele de pe piaţă. E posibil ca FMI să spună ok, vă dăm un
credit cu o dobândă mică, în schimb vă cerem să faceţi asta, asta şi
asta?
Absolut, există condiţii. Iar FMI deseori face asta. Dobânda poate
părea mică la început. Istoria arată că de fapt, ţările nu-şi pot plăti
datoriile ci încearcă să plătească dobânda, şi scot bani din sistemul de
educaţie, din sănătate, din multe servicii sociale, iar populaţia
suferă încercând să plătească creditul. In cele din urmă nu pot să
plătească datoria. După care FMI se întoarce şi spune: dacă nu poţi
să-ţi plăteşti datoria, trebuie să o refinanţăm şi să îţi privatizezi
sistemul de electricitate, cele de apă şi canalizare, sau altele. Cred
că România a avut experienţe cu privatizarea. Apoi, FMI poate să spună:
trebuie să vă schimbaţi radical sistemul juridic, cel politic, guvernul
SUA poate interveni şi să spună: trebuie să trimiteţi trupe în
Afganistan, să sprijiniţi trupele noastre de acolo. Sunt tot felul de
lucruri care se pot întâmpla dacă datoriile nu sunt plătite. De aceea
spun că este foarte important ca cetăţenii să fie foarte atenţi ca
guvernul să nu contracteze datorii pe care nu poate să le plătească.
A exista vreo ţară în care acest sistem pe care l-aţi prezentat, nu a funcţionat, şi a dat greş?
Da, mai ales în ultima vreme, multe ţări au refuzat să plătească
datoriile. Cel mai recent caz, pe care îl consider foarte important,
este cel al Islandei. Islanda avea datorii mari şi a declarat că ele au
fost contractate ilegal de anumiţi politicieni şi bancheri, iar Islanda a
votat printr-un referendum, o majoritate uriaşă, de 90% a votat să nu
plătească datoriile. Eu însumi am fost în Islanda, încurajându-i să nu
plătească datoriile. Ba chiar au adus în faţa justiţiei bancherii şi pe
cei care au semnat contractul, au fost acuzaţi de activităţi criminale,
sau chiar neglijente. Ecuador a făcut ceva similar, când preşedintele
Rafael Correa, care a terminat facultatea economică din Illinois, SUA,
înţelege sistemul. El a spus că anterior, un dictator a semnat
contractul iar poporul nu a fost de acord cu el şi nu îl vor plăti. Au
refuzat să plătească şi acum îl renegociază la o paritate cam de 30 de
cenţi pe dolar. Îl renegociază cu o dobândă mult mai mică.
Sunt şi alte mari puteri pe pieţe lumii, precum China şi Rusia, care
folosesc aceleaşi metode ca şi Statele Unite. S-a întâmplat vreodată ca
metodele folosite de SUA, FMI sau Banca Mondială să se fi lovit de Rusia
sau China în anumite ţări şi s-a produs un conflict deschis, sau mai
puţin deschis?
Da, vedem asta şi acum. Există o bancă înfiinţată de ţările BRICS
(Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud). Este în competiţie
directă cu Banca Mondială. In plus, unele ţări din America de Sud au
format o coaliţie, Banca Sual condusă de Venezuela, spunând că nu vor să
împrumute bani de la Banca Mondială sau FMI, ci au creat propriile
fonduri. Deci există acum reacţii destul de multe şi cred că Banca
Mondială şi FMI sunt în competiţie cu alte organizaţii. Personal, cred
că acest lucru este foarte sănătos.După prăbuşirea Uniunii Sovietice a
rămas doar SUA şi cred că în anumite domenii SUA a făcut greşeli
serioase, a exploatat ţări. Nu sunt sigur că Statele Unite ca stat, ci
mai ales bănci private, companii private. Există un nou imperiu mondial,
nu neapărat America, imperiul corporaţiilor, al băncilor. Multe dintre
acestea nici măcar nu plătesc impozite în Statele Unite.Nu e o
conspiraţie, liderii acestor corporaţii nu se întâlnesc să comită fapte
ilegale, dar toţi sunt ghidaţi de un singur ţel, să maximalizeze
profitul, indiferent de costul social sau ecologic. Ceea ce este un ţel
foarte periculos, şi unul relativ nou.
Încă mai există multe discuţii şi mult mister referitor la ce
s-a întâmplat în 1989. Cum de regimul Ceauşescu, care părea atât de
stabil şi de ferm, s-a părbuşit atât de brusc. Aveţi informaţii despre
ce s-a întâmplat de fapt?
Nu am fost implicat personal, deci nu am informaţii din interior. Dar
ce ni s-a spus în SUA e că aici a fost o revoluţie. In România, oamenii
mi-au spus că a fost o lovitură de stat pentru a răsturna puterea,
pentru mai multe motive politice. Ceauşescu se opunea FMI-ului, a plătit
toate datoriile şi era privit ca socialistic, nu unul care lua partea
Rusiei, nu genul acesta de comunist, cu un socialist independent, care
nu mai vroia datorii, dimpotrivă, putea ajuta alte state să scape de
datoriile lor. Cred că este foarte posibil, ca în spatele cortinei să se
fi derulat ceva mult mai serios, mult mai secret. În mod clar, şi-a
făcut mulţi duşmani. Şi-a făcut duşmani FMI-ul, Banca Mondială, şi poate
şi SUA. Dar nu am informaţii interne, nu ştiu ce s-a întâmplat, dar
cred că e ceva care merită studiat de români, în orice mod posibil,
studiaţi şi mai mult această chestiune.
În cartea dvs. faceţi o afirmaţie foarte îndrăzneaţă, şi
anume că "nu e de mirare că teroriştii ne atacă". Este aceasta o
modalitate de a spune că ISIL sunt luptători ai libertăţii şi luptă să
respingă "imperialismul american", iar statele occidentale sunt rele şi
doar încearcă să sece ţările sărace de resurse?
Nu, în mod clar nu cred că societăţile occidentale sunt rele, sunt un
american loial ţării mele. Cred că am făcut lucruri minunate în lume.
Societatea occidentală nu e doar SUA, sunt toate statele vestice şi am
obţinut rezultate uriaşe în ştiinţă, medicină, tehnologie, arte, muzică,
am trimis oameni pe Lună, am atins lucruri minunate. Dar am creat şi o
economie a morţii în acest proces, una bazată pe distrugerea pământului,
a resurselor pe care se bazează însăşi economia. La fel, această
economie e bazată în mare măsură pe război sau pe intimidare. Şi e
timpul să trecem la o economie a vieţii. Să curăţăm poluarea. Să plătim
companiile care acum produc bombe şi mitraliere, să producă echipamente
care curăţă râurile, oceanele, lacurile, aerul, solul. Să plătim
companiile să facă asta, să încurajăm tinerii absolvenţi să se ocupe de
asta, să găsim metode prin care oamenii înfometaţi pot să-şi procure
alimente, noi tehnologii de transport, energie, comunicaţii. În ce
priveşte ISIS şi ISIL, este o organizaţie brutală şi nu sunt deloc în
favoarea lor. Sunt foarte, foarte brutali. Noi, cei din vest trebuie să
vedem că ei sunt sprijiniţi de atât de mulţi oameni pentru că sunt
disperaţi. Există oameni brutali, dictatori, fanatici. Bin Laden era un
fanatic, era bogat, provenea dintr-o familie foarte bogată dar era
fanatic. Dar avea o masă mare de susţinători, oameni săraci, pentru că
erau disperaţi.va lor le dă putere.A lupta împotriva lor în general nu
îi va opri, sau poate doar pe termen scurt. Dar ceea ce trebuie să facem
ca să oprim aceste acte de teroare e să facem o lume mai bună. O lume
în care oamenii nu li se vor alătura, nu îi vor asculta pe fanatici, pe
Bin Ladeni, pe liderii ISIS, pentru că nu au nevoie. Oamenii disperaţi
îi ascultă. Oamenii înfometaţi, cei a căror pământ a fost distrus, care
se tem că alte ţări, ca Israel le-au luat pământurile. Trebuie să
înţelegem că acestea sunt rădăcinile terorismului.
Toate acestea sună foarte frumos şi visăm la toate acestea în copilărie. Dar sunt realizabile? Vedeţi semne bune?
Nu aş vorbi cu dvs. dacă nu aş crede că toate acestea sunt
realizabile. Nu aş veni în România, în Marea Britanie, în China, în
Turcia. Călătoresc tot timpul şi vorbesc despre lucrurile acestea pentru
că cred cu adevărat că suntem pe pragul de a crea o lume nouă. Cred că a
început o revoluţie a conştiinţei, poate cea mai mare revoluţie din
istorie. Oamenii chiar se trezesc. Trăim pe o navă spaţială foarte
fragilă numită Pământ şi nu există nave de salvare care să ne ducă de
aici. Trebuie să avem grijă de planeta aceasta. Iar dvs în România
sunteţi chiar în centrul ei. Dacă vă uitaţi la lanţurile muntoase ale
lumii, formează o cruce: din Asia în Europa, munţii trec din est spre
vest, iar din Americi, de la nord la sud. Iar dvs sunteţi chiar la
mijloc şi cred că România are o istorie de miracole. Aveţi sfinţi care
au făcut minuni, aveţi preoţi care au făcut minuni, aveţi localnici care
chiar recent au făcut minuni oprind exploatarea de aur la Roşia
Montană. Cred că puteţi fi lideri în lume. Acum câteva zile Chile a
promulgat o lege care interzice minele de aur şi au spus că s-au
inspirat din România. Deci am multe multe speranţe că putem crea o lume
mai bună, prin noua conştiinţă. Putem urma o cale mai bună ca cea din
trecut şi cred că România poate fi un lider în acest proces. De asta
sunt aici."
SURSA: http://www.digi24.ro
VEDETI INTERVIUL TRADUS, AICI:
Nota noastra: Este foarte interesanta povestea acestui om care
dintr-un asasin economic feroce a ajuns un vindecator, un om deschis
catre spiritualitate, samanism si alte cele. Povestea schimbarii lui
poate fi citita in cartea Schimbarea de forme.
Interesant si de neinteles este ca desi in anii 1968 -1970 a intrat in
contact cu intelepciunea samanilor Shuar si Quechua (care i-au salvat
viata) au urmat 10 ani in care a devenit asasin economic intre 1971 si
1980 si abia apoi a avut niste revelatii care i-au reamintit de
intelepciunea primita inainte. Ceva nu se leaga ...
Cititi si cartea "Confesiunile unui asasin economic" (editie de lux) de John Perkins poate fi cumparata de AICI. De curand a aparut si continuarea confesiunilor in cartea "Istoria secreta a imperiului american" care poate fi cumparata de AICI.
John Perkins mai apare si in urmatoarele documentare de pe blogul nostru: "ZEITGEIST II - Addendum", "END OF POVERTY?(2008)", "Fall of the Republic: The Presidency of Barack H. Obama (2009)", "Four Horsemen (2012) si "JOHN PERKINS - Confesiunile unui Asasin Economic (sau cum ajunge o ţară la mâna cămătarilor SUA, Banca Mondială si FMI"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mă văd nevoit să fac unele precizări pentru cei care nu înțeleg subtilitatea noțiunii de moderare online. Mai bine zis, fiindcă este un site personal, nu poate exista nici dreptul la replică, nici cel de a comenta pe site-ul meu. Ambele sunt simple privilegii, acordate, temporar, celor care apreciază faptul că primesc, pe gratis, ceva foarte muncit și, mai ales, celor care nu folosesc un limbaj agresiv sau suburban sau care nu bat câmpii pe lângă subiect, fără a fi în temă cu postările anterioare ale site-ului.
Iar comentariu înseamnă câteva fraze, nu o altă postare.
De asemenea, nici comentariile la comentariul altui comentariu nu vor fi acceptate. Polemizați unde doriți, dar nu aici.
Apoi referiți-vă pe cât posibil doar la subiectul postării. Folosiți un limbaj decent. Dacă intrați în clinciuri cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe vor fi respinse fara discuții.
Vă mulțumesc pentru înțelegere!