Ieşirea Din MATRIX: martie 2012

sâmbătă, 31 martie 2012

PÂINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE


Our Daily Bread (2005)
Unser taeglich Brot 

"Filmul documentar al producătorului german Nikolaus Geyrhalter, „Unser taeglich Brot“ (Our Daily Bread - Pâinea noastră cea de toate zilele), dezvăluie, fără comentarii, un tablou pe cât de cutremurător şi de terifiant, pe atât de adevărat al unei agriculturii ce prolifereaza tot mai mult în Uniunea Europeană.
Ceea ce putem vedea în film nu mai reprezintă nicidecum agricultura în sensul în care o înţelege orice român; este mai degraba o cumplită industrie producătoare de furaje pentru oameni! Normele europene, stabilite dupa politica economică a corporaţiilor multinaţionale din agricultură, au permis şi au încurajat dezvoltarea acestei industrii în detrimentul sau chiar împotriva agriculturii ecologice sau tradiţionale, numită astăzi în batjocoră "agricultură de subzistenţă".
Deşi există multe voci care arată absurditatea acestei abordări hipertehnologizate, chimizate şi robotizate (la propriu şi la figurat), lucrurile se petrec ca şi cum nu s-ar vedea problemele. Putem vedea în film muncitori agricoli protejaţi cu costume etanse si măşti de gaze... Pentru prima data în istoria omenirii, munca "agricultorilor" are loc în mediu toxic!!! Ce putem să mai spunem despre produsele "alimentare" rezultate?

vineri, 30 martie 2012

Capcana Iluminarii


"Stăteam faţă în faţă. “Până la urmă, ce vrei?” îl întreb. “Vreau să mă iluminez, orice ar însemna asta” răspunde el hotărât. Discuţia a mai continuat un timp, dar, în realitatea din spatele cuvintelor mele nu mai rămăsese decât tăcerea, căci recunoscusem paradoxul celei mai rafinate capcane pe care o întâlnesc aspiranţii la trăirea Integralităţii. Din adâncuri se naşte dorinţa enormă de a trăi starea lui Unu, ea creşte urnind aspectul uman al Fiinţei către ceea ce mintea numeşte “căutare”. Aspectul nostru liniar nu poate concepe realitatea dincolo de mecanismul cauză-efect, sau mijloc-scop. El crede că o stare de conştiinţă extinsă, fie ea numită chiar şi “iluminare”, poate fi un scop. Drept urmare trebuie să existe un mijloc de a-l atinge. El crede că o stare de conştiinţă poate fi urmărită cumva, că este un efect al unei proceduri, al unei cauze. Şi astfel, aspirantul se aruncă, la fel cum a făcut-o de mii de ori în lunga sa istorie, într-un fel de “cale spirituală”. Poate să fie vorba despre diferite tehnici, corporale, de respiraţie, rugăciune, ritualuri de orice fel, yoga sau tehnici shamanice, lucrări cu plante sacre sau să practice meditaţia. Nu contează. Atâta vreme cât aceste abordări sunt privite ca pe o “cale de a ajunge” la spiritualitate, este sortită eşecului. Câtă vreme acestea sunt mijloace pentru a atinge un scop, nu funcţionează, căci aspirantul se află sub imperiul dualităţii pure. Mijlocul şi scopul par diferite. Meditaţia rămâne diferită de “iluminare”, tehnica rămâne doar o tehnică, în vreme ce “scopul” se îndepărtează mereu. Nu pentru că ar fi intangibil, ci pentru că aspirantul este incapabil să recunoască starea momentului Acum, fiind absorbit de ceea ce “are de făcut”.
Cuvintele personajului mi-au rămas întipărite în minte pentru că formulau într-o manieră concisă capcana în care se rătăcesc mulţi dintre cei aflaţi “pe cale”. Pe omul acesta îl cunosc. Este un explorator al conştiinţei determinat. A lucrat cu respiraţia, e experimentat stări de conştiinţă extinsă şi a fost împreună cu noi într-una dintre cele mai puternice şi revelatoare călătorii iniţiatice în Peru pe care le-am făcut. Grande Madre Ayahuasca este probabil cea mai formidabilă oglindă a conştiinţei umane care există pe această planetă, având darul de a-ţi arăta cine eşti, sau mai curând ce eşti. Niciodată mai puţin decât atât, dar nici mai mult. Şi totuşi, după toată această experienţă, el spune “vreau să mă iluminez”, fără să bănuiască nici o clipă capcana. Complet identificat cu spaţiul mental, crede că iluminarea este o stare care poate fi atinsă făcând ceva. Rândurile acestea i se datorează, cumva, căci mi-a atras atenţia asupra acestei răscruci fundamentale, ca un fel de sens giratoriu în care te poţi învârti timp de vieţi întregi fără să poţi găsi ieşirea. Ca să ieşi din iluzia giratoriului trebuie să te opreşti din mers, din orice căutare, să renunţi la orice scop, la orice intenţie.

miercuri, 28 martie 2012

Pace, propagandă şi tărâmul făgăduinţei


Peace, Propaganda and the Promised Land: U.S. Media and the Israeli-Palestinian Conflict (2003)


 "Demontând cu migală miturile şi inexactităţile prezentate drept adevăr, de regulă, de către mass media americană, acest film nu numai că dezvăluie motivaţiile şi metodele practicate de cei responsabili pentru denaturarea imaginii, ci, de asemenea, reuşeşte să prezinte una dintre cele mai concise şi exacte relatări ale istoriei şi implicaţiilor conflictului israelo-palestinian şi a rolului pe care l-a jucat SUA în întreţinerea acestui conflict, căruia i-am fost martor. Este o operă vizuală foarte importantă, care provoacă privitorul să se gândească de două ori, înainte de a accepta o versiune a lumii care serveşte mai mult intereselor specifice unei elite puternice, decât noţiunii de libertate a presei."

Donna Baillie
Director, Women in Black &
Secret Hebron: The School Run

duminică, 25 martie 2012

FERMA MONTANĂ - Un Studiu De Caz De Permacultură de Succes în Climat Temperat ,Valea Curcubeului si cartile cu Anastasia

PERMAKULTUR -
Landwirtschaft im Einklang mit der Natur (2000)


Despre cartile lui Vladimir Megre (seria Cedrii Sunatori Ai Rusiei) si personajul principal al acestora, o fiinta super evoluata spiritual pe nume Anastasia, am mai vorbit intr-un articol dedicat SPATIULUI DE IUBIRE pe care aceasta il promoveaza. Atunci v-am vorbit de unii oameni din lume care s-au unit sa construiasca comunitati bazate pe invataturile Anastasiei. Atunci am aflat pentru prima data ca ceea ce promova Anastasia era de fapt permacultura, insa la vremea respectiva nu stiam ca aceasta stiinta (a permaculturii) este atat de bine pusa la punct, atat de studiata de foarte mult timp. Credeam ca este doar o fantezie sau o inventie geniala a Anastasiei, una de bun simt insa si nu reuseam sa o intelegem prea bine. Noi stiam ca din mos stramosi, oamenii au cultivat intr-un fel pamantul (aratul, semanatul monoculturilor, distrugerea ”buruienilor” samd), care ni se parea relativ ok. Chiar si aici in Romania, unde avem pretentia ca pamantul este pretabil culturilor bio se pare ca nu este chiar asa. Chiar daca nu a fost excesiv lucrat sau ingrasat cu chimicale, modul traditional de cultivare a pamantului la noi in tara este la fel de deficitar ca peste tot si in timp se va ajunge tot acolo, la saracirea completa a pamantului si in final la moartea acestuia (chiar daca facem composturi naturale), deoarece aratul este mai agresiv decat putem noi compensa prin composturi. Credem ca permacultura este solutia pentru un viitor sustenabil, durabil al umanitatii.

Ceea ce este incredibil si ne ofera o imensa raza de speranta este faptul ca permacultura este pretabila si pentru zona montana, la mare altitudine, pe soluri care in mod normal nu ar rezista decat conifere si intr-un climat rece. Asta este ceea ce veti descoperi in documentarul de astazi ... o ferma montana extraordinara!

In ceea ce priveste permacultura intr-o zona montana exista o comunitate

vineri, 23 martie 2012

Psihopatul Corporatist Dopat (23.03.2012)

I AM FISHEAD (2011)

"Peștele de la cap se-mpute"
proverb antic chinez

”Documentarul pe care vi-l prezint azi ne arată modul în care psihopații și medicamentele antidepresive ne influențează viața și lumea în care trăim. Este vorba despre filmul intitulat "I am fishead", apărut în septembrie anul trecut și regizat de către Misha Votruba şi Vaclav Dechmar.

Este un lucru cunoscut faptul că societatea noastră este structurată ca o piramidă, cei foarte puțini aflați în vârf punând condițiile și dictând pentru majoritatea de dedesubt. Dar cine sunt acești oameni care ne conduc ? Sunt ei oare vinovați de problemele cu care se confruntă societatea noastră astăzi ? Pornind de la zicala că "peștele de la cap se-mpute", acest film ne arată că de fapt acest lucru este foarte adevărat și că oamenii care dețin puterea, oamenii cu cel mai inalt rang, e foarte probabil să fie psihopați. Sau cel puțin au un profil psihopatic mult mai ridicat decăt noi, ceilalți.

Filmul este structurat în trei părți, iar în prima, Robert Hare şi Paul Babiak - doi psihologi contemporani, ne prezintă caracteristicile "psihopatului corporatist", termen introdus de ei în lucrarea intitulată la fel de sugestiv "Șerpi în costume: Când psihopații merg la serviciu".  Spre deosebire de imaginea stereotipică a psihopatului Hollywoodian, psihopații nu sunt mereu acei monștri însetați de sânge din filmele cu criminali în serie. Un profil psihopatic pot avea foarte multe persoane care în aparență pot părea normale. E posibil ca învățătoatea ta din școala primară, sau șeful tău actual, sau chiar prietenul tău să fie psihopat. Un psihopat este o persoană care nu are empatie și conștiință, calități fără de care nu putem distinge binele de rău. Cei mai mulți dintre noi, deoarece avem conștiință, suntem condiționați să facem lucruri bune, morale. Ei bine, psihopații nu. Vom vedea în acest documentar că, deși ei reprezintă statistic un procent de doar 1%, impactul lor asupra societății este uriaș. Deoarece un psihopat își va folosi toată energia să obțină ceea ce-și dorește, călcând în picioare totul în jurul lui, fără măcar să clipească, fără o urmă de omenie, fără să se gândească măcar la consecințele faptelor sale.

În a doua parte a filmului vedem cum medicamentele antidepresive luate în mod excesiv, lucru ce se întâmplă pe scară largă în cultura occidentală, pot determina comportamente care par să imite anumite atribute ale psihopaților. Ca o mică paranteză, folosirea acestor așa zise antidepresive a explodat în America pe la mijlocul anilor '90, odată cu ridicarea interdicției spoturilor TV la medicamente. La noi în țară nici măcar nu a existat vreodată o astfel de interdicție. Aceleași corporații farmaceutice fac și la noi campanii mincinoase la medicamente minune, trăim în epoca în care orice problemă se rezolvă luând o pastilă, dar uite că aceste pastile ale fericirii au mult mai multe efecte negative. Și peste toate astea, mai creează și o dependență puternică.

Deși supradopajul cu aceste medicamente nu produce caracteristici psihopatice, ele îi pot nivela foarte mult emoțiile celui care le folosește și îi scad dramatic abilitatea de a da dovadă de empatie. Sondajele arată că mai mult de două treimi din vestici abuzează de aceste droguri. Și le numesc droguri, deoarece asta sunt. Cu precădere la noi în țară, se face o mare distincție între termenii "drog" și "medicament". Oare am uitat cu toții că înainte, la farmacie i se mai spunea și "drogherie" ? În fine, încheind această parte de mijloc a filmului, și ținând cont că foarte mulți din cei ce se joacă cu resursele și cu destinele noastre abuzează de astfel de întăritoare, conturăm deja bine ce psihopați drogați decid de fapt pentru noi în lumea asta.

Dar ce este mai dureros este că noi le facilităm într-un fel drumul spre vârf acestor lepre. Cum anume ? Păi în primul rând pentru mulți dintre noi acești psihopați au devenit modele de urmat. Intoxicați de consumerismul promovat de capitalism și de egocentrismul ridicat în slăvi și modelat în mod malefic de către media și show-biz, noi ne închinăm acestor escroci și dorim să fim ca ei. Dar marea majoritate, ăștia care suntem ok și înțelegem cum stau lucrurile și vedem mizeria, nu facem însă nimic să schimbăm ceva. Și astfel îi ajutăm pe escroci să-și vadă de treabă !

Există însă și o altă cale. Mult mai decentă și mult mai elegantă. În loc să facem ca ei, hai mai bine să dăm dovada că suntem oameni. Einstein spunea că "lumea este un loc periculos pentru a trăi, nu din cauza oamenilor care sunt răi, ci pentru că oamenii nu fac nimic în privința asta." Dar ce putem face ? Putem noi, prin simple gesturi de omenie să schimbăm toată lumea asta nebună în care trăim ? În ultima parte a filmului, profesorii Nicholas Christakis și James Fowler, autorii lucrării "Conectat", au studiat cum se propagă în jurul nostru, gesturile pe care le facem. Au ajuns la concluzia că noi îi putem afecta și pe prietenii prietenilor, prietenilor noștri, și vice-versa. Deci influențăm și suntem influențați de oameni până la o conexiune de gradul trei ! Și mai mult de-atâta, gesturile pe care le facem se pot întoarce cumva asupra noastră, deoarece suntem cu toții conectați. O faptă bună pe care o facem se propagă în rețea ca un fulger și determină cumva un feed-back, deoarece tinde să echilibreze aceste conexiuni elastice dintre noi. Păi asta este minunat, vă dați seama ? În urma unui calculul probabilistic, au determinat că este de-ajuns ca măcar 4-5% dintre noi să conștientizăm clar problemele pe care le avem și atunci aproape toți ceilalți adormiți vor deveni conștienți. Deci chiar putem să schimbăm lumea ! Și o vom schimba dacă vom fi destui și dacă și tu vei face ceva. Ce vei face ?

VEZI FILMUL TRADUS AICI 



Subtitrarea mea la acest film o găsiți aici. În context cu ultima parte a filmului, urmăriți și scurt metrajul de mai jos, intitulat Change for a dollar, deoarece este extrem de sugestiv. Și credeți-mă, puteți schimba lumea prin aceste mici gesturi ! Și dacă am început cu un proverb, să închei cu un altul, că bine mai spuneau cei de demult: "O bucurie împărtăşită este o bucurie dublă". Să fițí iubițí !”


SURSA: Blogul Sub Lupa http://sub-lupa.blogspot.com

Multumim Tone Tavi pentru inca o traducere la un film deosebit si un comentariu. Tine-o tot asa!

Nota noastra:
Din pacate in societatea de astazi nu credem ca mai este valabila zicala ”pestele de la cap se impute”. Acum nu mai stim exact ce a fost mai intai oul sau gaina, dar cert este ca si omul de rand este foarte oorupt sau coruptibil , la fel de nevertebrat ca si sefii lui. Fa-l sef pe omul de rand si o sa vezi ce calitate are. In ziua de azi Pestele se impute din toate partile.

Conex acestui film studiati si:

1) CORPORAȚIA - O ”persoană” psihopată 
(acum cercul este inchis - doar niste fiinte psihopate dopate pot fi sefele acestor Corporatii).

2) VANZAREA NEBUNIEI - Drogurile psihotrope pe reteta

Filmul este OPEN SOURCE.

marți, 20 martie 2012

Chemarea ! (20.03.2012)


THE CALLING (2009)

"Agitaţia iniţială provocată de adevăr este direct proporţională cu gradul de răspândire şi acceptare a minciunii. Nu faptul că Pământul era rotund i-a agitat pe oameni, ci faptul că Pământul nu mai era plat. Când un pachet bine ambalat, plin de minciuni, a fost vândut maselor vreme de generaţii, adevărul poate părea complet absurd, iar vorbitorul, un lunatic care delirează."
Dresden James (1931-2008)

luni, 19 martie 2012

Se Inchide OTV?


... se pare că da ... FOARTE CURÂND!

Nu ne mirăm ... deloc. În urma dezvaluirilor incendiare din ultimele 2 luni cel putin (de cand ne uitam si noi din nou la OTV)  aceasta decizie vine ca un gest firesc fiind si singura sansa a cioclilor de la putere (care duc poporul si tara asta la groapa, la propriu si la figurat). Este drept ca OTV a incalcat legea audio vizualului in ceea ce priveste campaniile electorale, insa aceste legi nu sunt batute in diamant. Legile cel mai adesea sunt facute  sa tina prostimea in frau. Legea audio viziualului si institutia CNA-ului sunt aberante si instrumente nedemocratice de cenzura! Nu CNA-ul ci justitia ar trebui sa inchida o televiziune sau alta (se existe proces, samd).

Acum 4-5 zile a fost o emisiune (Se intampla acum - cu Tudor Barbu) despre masonerie la OTV in care s-au spus si idei contra masoneriei ... Sincronizarea este interesanta. Cand a fost inchis OTV-ul prima data tot din cauza unor dezvaluiri incendiare si a unei emisiuni despre evrei s-a intamplat ce s-a intamplat.

duminică, 18 martie 2012

DISPOZITIVUL BIO SYNERGY (18.03.2012)

RECLAMĂ

BIO SYNERGY 
Regenerează forţa vitală şi conduce la îmbunătăţiri majore de sănătate
Medicina convenţională: o problemă sau o soluţie?
       Sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului, rădăcina unei vieţi dătătoare de împlinire şi satisfacţii. De aceea, pare normal ca pe plan mondial să se cheltuiască sume enorme pentru depistarea, investigarea şi tratamentul tuturor bolilor. Ştiinţa a făcut progrese uriaşe construind aparate sensibile şi foarte complicate pentru investigarea amănunţită a corpului uman, şi există medicamente de sinteză, realizate cu mari eforturi, capabile să producă efecte precise pentru îndepărtarea unei anumite probleme de sănătate. Cu toate acestea, la nivel global, în ciuda dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei actuale, putem spune că medicina alopată a eşuat în „lupta” cu marile probleme care afectează sănătatea umană. Motivul principal este faptul că ea s-a dedicat mai curând vindecării bolilor, decât menţinerii unei stări perfecte de sănătate, şi astfel a pierdut din vedere armonia întregului care se manifestă într-o fiinţă umană, la toate nivelurile sale: fizic, energetic, emoţional, mintal şi spiritual.
Echilibrul minte-corp 
       Din acest punct de vedere, o problemă de sănătate nu reprezintă numai ceea ce putem vedea la nivel fizic, o afecţiune sau o incapacitate temporară a unui organ de a-şi exercita funcţia, ci reprezintă o perturbare a echilibrului întregului ansamblu minte–corp. Prin urmare, un medicament ideal ar fi unul care să poată recrea armonia unui organism perturbat sau să poată întări starea de echilibru existentă deja în organism, fără a dăuna în niciun fel acestuia. Nu este cazul procedurilor moderne de tratament. Aici avem de-a face cu o multitudine de efecte secundare şi nici nu se pune problema aplicării lor la un organism sănătos.
  
Dispozitive enigmatice cu puteri miraculoase
       Examinând comorile trecutului, găsim o mulţime de asemenea „medicamente” ideale, de cele mai multe ori în forma unor remedii naturale, a unor recomandări cu privire la un mod de viaţă echilibrat, şi chiar în forma unor aparate care să aducă în fiinţa celui care le utilizează diverse energii subtile, conform necesităţilor acestuia. Se pare că preoţii şcolilor ezoterice ale Tibetului, ale vechiului Egipt, ale imperiului Inca etc. posedau tehnici extraordinare de reîntinerire a minţii, a corpului şi a memoriei. În vitrinele muzeelor din întreaga lume se găsesc tot felul de dispozitive enigmatice cărora li se atribuie puteri miraculoase de regenerare a organismului uman. De obicei, ele sunt sub formă de obiecte ritualice: baghete de carbon sau magnetită, aliaje secrete de aur, argint, cristale de cuarţ.
  
Ce este BIO SYNERGY? 
       BIO SYNERGY este o baterie bioenergetică (foloseşte potenţialul energetic al corpului şi nu are nevoie de o sursă externă pentru a se activa), ce permite regenerarea organismului uman graţie fenomenelor de rezonanţă care se stabilesc între corpul fiinţei umane la care este conectată bateria şi soluţia pe baza căreia aceasta funcţionează. Această biobaterie este construită respectând indicaţiile revelate de Edgar Cayce (mediumul american) în timpul transelor sale, descoperiri ale unor oameni de ştiinţă care au studiat cultura inca (templele incaşe) şi descrieri ale unor principii asemănătoare din vechi texte orientale. 
       Acest aparat funcţionează pe baza unui principiu cunoscut odinioară, dar care în prezent este din ce în ce mai profund studiat. Acesta este principiul rezonanţei. Prezentat la modul empiric, principiul afirmă că între două sisteme care oscilează pe frecvenţe apropiate se realizează un transfer de energie care devine maxim în momentul când frecvenţa de oscilaţie a acestor două sisteme este aceeaşi. Transferul de energie se face fără transfer de substanţă.

Revitalizarea organismului şi alinarea fluctuaţiilor minţii
       BIO SYNERGY transmite o informaţie foarte subtilă la nivelul ADN-ului. Ceea ce face de fapt este să amplifice propriile vibraţii corporale. Principalele efecte sunt revitalizarea organismului şi alinarea fluctuaţiilor minţii. Conform lui Cayce, „aparatul aduceodihna celor obosiţi, celor care au fost supuşi unor perioade îndelungate de stres şi epuizare, celor care caută o influenţă armonizatoare care să-i ajute în realizarea unei coordonări între structurile lor fizice şi mintale, şi valenţele spirituale astfel încât acestea din urmă să aibă efect asupra corpului fizic. Dispozitivulva aducesomnul în corp – orice iritare va dispărea.” De asemenea, „aparatul poate îmbunătăţi funcţionarea ochilor, a auzului, a gâtului în perioadele de răceală şi congestie, poate ajuta la îndepărtarea nervozităţii, îmbunătăţeşte abilitatea corpului de a se calma, contribuie la amplificarea circulaţiei sangvine, la distribuirea uniformă în corp a forţelor de încălzire. Purifică sângele şi creează o mai bună coordonare în funcţionarea sistemelor cerebrospinal şi simpatic. El este necesar tuturor celor care îşi utilizează foarte mult creierul, dar şi celor care nu-l utilizează suficient. În cazul folosirii aparatului, forţele meditative care susţin concentrarea corpului vor fi activate pentru a fi mult mai utile, pentru ca fiinţa să găsească din ce în ce mai multe oportunităţi pentru a exprima ceea ce ea a obţinut. Zilele de utilizare a aparatului vor fi descoperite ca zile norocoase, dacă se poate spune astfel, sau perioade în care există o mai mare asociere cu forţele creatoare.”


Efectele BIO SYNERGY
       Această baterie a fost verificată pentru prima dată de către Asociaţia pentru Cercetare şi Iluminare din Virginia Beach (Association for ResearchandEnlightement, ARE) care se ocupă de punerea în practică a învăţăturilor revelate de Cayce, iar rezultatele care s-au obţinut au fost absolut uluitoare.
       Tratamentul pe baza lucrului cu BIO SYNERGY s-a dovedit extrem de eficient în:
- restabilirea memoriei;
- vindecarea senilităţii;
- dezintoxicări;
- reducerea stresului până la dispariţia sa totală;
- hipertensiune;
- surditate;
- obezitate.
        De asemenea, a contribuit la vindecarea unor tipuri de maladii grave cum ar fi cancerul, artrita şi anumite forme de paralizie.
       Cayce a insistat personal asupra importanţei acestui aparat considerându-l superior oricărei alte metode şi susţinând faptul că dublează speranţa de viaţă.
       Scrierile sale nu încetează să enumere beneficiile şi proprietăţile reîntineritoare ale aparatului: „el ajută organismul în toate sarcinile sale”„este indispensabil pentru toţi cei care lucrează mult cu creierul”„după părerea noastră, ar fi ideal ca toată lumea să utilizeze acest instrument”„orice organism care are probleme din cauza lipsei de armonie poate beneficia de acest aparat”„acest tip de vibraţii este benefic pentru toate fiinţele umane.
       Acumularea de energie în cazul acestei biobaterii este foarte intensă. Fiinţele sensibile descriu un câmp de energie puternic care emană de la terminalele aparatului şi uneori se extinde dincolo de plafonul camerei în care a fost plasat acesta.
       Ca efecte principale, documentate obţinute în practică, menţionăm restabilirea şi îmbunătăţirea funcţiilor memoriei şi reîntinerirea. Aici intră deficienţe precum:
- senilitatea;
- degenerescenţa mentală (numită mai târziu boala lui Alzheimer);
- demenţa;
- leziuni sau tumori ale creierului;
- mongolism;
- handicapuri mentale;
- absenţa coordonării cerebrale;
- anumite forme de paralizie (care nu ţin de distrugerea ţesuturilor nervoase)
 

Mărturiile utilizatorilor BIO SYNERGY
Doina P. – Bucuresti. Am cumparat Bio Synergy pentru mama mea care suferea de mai multe afectiuni, unele datorate varsteiinaintate (77 ani), altele pe care le ducea cu ea din tinerete. Speranta mea a fost sa-i mai aline durerile si neplacerile cauzate; l-a folosit in fiecare zi mai mult de o jumatate de ora pentru ca este un aparat foarte comod care nu necesita niciun efort. Dupa 1 luna si jumatate de folosire mi-a spus deja ca se simtea mai in putere si modul ei de gandire era foarte optimist. Am fost multumita, din punctul meu de vedere Biosynergyisi atinsese scopul, insadupainca o luna am constatat cu uimire ca mama mea avea rezultate din ce in ce mai vizibile; mersul ii era mai vioi, culoarea tenului arata sanatate, nicidecum boala si avea in unele zile mai multa energie decat mine. Am fost complet surprinsa sa vad toate schimbarileastea pentru ca asteptarile mele nu se ridicaseraintr-atat de mult. De curand, am mers sa-si refaca analizele. Mama mea are acum 83 de ani si majoritatea analizelor i-au iesit perfect! Aparatul asta a facut mai multe decat sperasem eu. Felicitari celor de la Aim Group si multumim din suflet pentru ca realizati astfel de produse!
Teodor A. – Timisoara. Sunt 2 saptamani de cand folosesc bateria; inca din prima saptamana, rezultatele au fost surprinzatoare, am dormit cum n-am mai facut-o de vreo 9 ani, pulsul s-a reglat, simt  (si vizualizez!) o stare de bine edenica.
Valeria V. – Cheia. Am suferit din cauza reumatismului aproape toata viata mea si durerile erau mai mari pe piciorul drept. Desi mi-au cauzat tot timpul disconfort si maimpiedicau in unele zile sa ies din casa a trebuit sa traiesc cu ele, in ciuda numeroaselor tratamente pe care le-am facut. In urma cu 3 luni de zile, o prietena a laudat acest aparat Biosynergyspunand ca se simte neasteptat de bine si ca-l folosea doar de 3 sau 4 saptamani. M-a convins usor sa-mi cumpar si eu unul pentru ca mai presus de cuvinte, schimbarile ei erau evidente. Durerile la picior au inceput sa scada ca intensitate inca din prima saptamana de folosire si am continuat sa-l folosesc cate jumatate de ora pe zi, alteori mai mult in functie de timpul pe care il aveam la dispozitie. Dupa o luna si jumatate am constatat ca durerile disparusera complet, adica si in zilele innoratecandaltadata eram nevoita sa raman in casa din cauza presiunii si durerilor foarte mari pe care le simteam in oase, masimteam perfect si aveam o stare de bine si de energie. Mi se pare minunat ce poate face acest aparat. Recunosc ca nu stiu sa explic altcuiva pe ce baza functioneaza, dar nici nu am nevoie sa stiu. Faptul ca are rezultate concrete inseamna pentru mine ca cei care l-au realizat au stiut ce fac. Il laud tuturor prietenilor mei si folosesc exemplul propriu, iar ei imimultumesc si astazi pentru recomandare. Va ramanrecunoscatoare!
Viorel O. – Medic, Paris. Unul dintre cazurile in care am folosit Biosynergy si am avut rezultate exceptionale este cel al unei tinere care a avut un accident cerebral si a ramas cu probleme grave de adaptare a echilibrului la trecerea din pozitie orizontala la cea verticala. Cu alte cuvinte atunci cand voia sa se ridice la orizontala isi pierdea cunostinta (lesina) aproximativ 40-60 secunde. In plus a ramas si cu o tensiune ortostatica foarte mare si era nevoita sa poarte in permanenta corsete elastice pe coapse si abdomen, altfel vasele de sange explodau. De multa vreme statea in pat. Dupa 2 zile de sedinte cu Biosynergy am constatat ca la schimbarea pozitiei nu-si mai pierdea cunostinta iar tensiunea ortostatica a revenit la normal. In urmatoarele zile de folosire, tanara a reusit sa mearga singura 12 metri, iar tensiunea s-a pastrat in limitele normale. Avand in vedere ca de 8 ani de cand a avut accidentul cerebral nici un tratament nu a produs vreo ameliorare, desi nu intelegeminca mecanismul, rezultatul nu se explica decat printr-o regenerare spectaculoasa a creierului. [...]
Alexandru B. –Bacau. Sunt si raman convins ca Biosynergy a salvat viatatatalui meu si i-a prelungit-o cu inca 5 ani in conditiile in care medicii au apreciat ca in cel mult 2 sau 3 saptamani va muri. Avea 89 de ani si metastaze multiple. Era internat in spital si intrase in coma de cateva zile. Stiam de Biosynergy de ceva timp, dar atunci am vorbit pentru prima data cu domnul Eugen Birgaoanu. Mi-a explicat ca aparatul ii poate prelungi viata si chiar sa-i aline durerile, insa a fost sincer si mi-a spus ca nu-mi poate da un termen anume. L-am luat bineinteles, iar medicii au fost cooperanti si m-au lasat sa i-l pun tatalui meu. Dupa primele 12 ore de folosire a iesit din coma si spre surprinderea tuturor, dupacateva zile i s-a putut da drumul acasa. Pe parcursul a 3 luni a inceput sa se regenereze treptat si sa se simta mai bine. Nu a murit deci dupa 2 saptamaniasa cum mi se spusese, ci dupa 5 ani mai tarziu, la 94 de ani. Nu doar ca i-a prelungit viata, dar i-a dat o anume lumina si liniste sufleteasca. Ma bucur ca am putut sa spun cazul tatalui meu si multumesc celor care mi-au dat aceasta posibilitate si mai ales, multumiri pentru realizarea aparatului si cuvintele sincere ale domnului Eugen.
Gabriela F. - Bacau. Am inceput sa-l folosesc pentru prima data pe 11.11.2011, intr-un moment special dpdv energetic (11-11-11) si am observat ca toata ziua am fost foarte relaxata, am comunicat cu ghizii mei nonfizici, am scris automat, am avut multe intuitii, am pregatit un atelier conectiv, am primit o initiere. Din aproape in aproape aparatul m-a ajutat sa dorm din ce in de mai putin 6 ore, 5 ore, 4 ore, 3 ore si ma simt ca si cum as fi dormit 9 ore. Cel mai mare ajutor l-am primit atunci cand am reinceput serviciul ( dupa o pauza de 2 ani dedicata fiului meu) si am observat ca imi pot continua pasiunile:  scrisul, atelierele, cartea fara sa ma simt obosita (dupa 2-3 ore de somn). Deasemenea am oservat ca nu mai pot mentin egandurile si emotiile negative. In plus imi este foarte usor sa intru in meditatie oriunde as fi: serviciu, metrou. E o stare care imi stimuleaza fluxul energetic, eficientizandu-mi eforturile.
  • Greutate: 1.105kg
  • Produs de: AimGroup


PUTEŢI VEDEA AICI O EMISIUNE CU EUGEN BÂRGĂOANU, FONDATORUL AIMGROUP, unde se vorbeşte şi despre dispozitivele AIMGROUP

08/10/2009 Conspiratia tacerii - Comanda si controlul mintii - Emil Strainu 1/5
Restul episoadelor pot fi vizionate direct pe youtube (click aici)
IAR AICI, O EMISIUNE DESPRE PUTEREA GÂNDULUI 
(Eugen Bârgăoanu invitat la Codul lui Oreste)



De asemenea puteţi revedea cele două documentare despre RĂZBOIUL PARAPSIHOLOGIC AICI:


Prima Parte (Dezvăluiri)




A II-A Parte (Protecţia Psihică)


De asemenea, puteţi să studiaţi mai multe despre Legea Rezonanţei în următoarele articole şi documentare:

1) LEGEA REZONANŢEI

http://fymaaa.blogspot.com/2011/08/legea-rezonantei-30082011.html

2) SECRETUL - Legea Atracţiei

http://fymaaa.blogspot.com/2008/11/secretul-legea-atraciei.html


joi, 15 martie 2012

O experienta in apropierea mortii - Am murit si m-am descoperit pe mine insami - Anita Moorjani (15.03.2012)


ANITA MOORJANI 
Am murit si m-am descoperit pe mine însămi

”Anita Moorjani a primit un diagnostic de cancer (limfom) în ultimul stadiu şi i s-a spus că mai are de trăit câteva ore. O alegere făcută "dincolo", din conştienţa sinelui adevărat, o aduce înapoi, să îşi continue viaţa în corpul care, în patru zile, se vindecă de orice urmă de cancer.

Intervievată de Lilou Macé.
AnitaMoorjani

Mai aveai doar 36 de ore de trăit, nu?
Da, cel mult 36 de ore...

miercuri, 14 martie 2012

Solurile Permaculturii cu Geoff Lawton

PERMACULTURE SOILS (2010)
"Nu solul în sine, ci viaţa solului constituie cel mai important element" 
Geoff Lawton

"După cum vă promiteam în postarea "O Ferma Pentru Viitor", revin cu un documentar tradus despre permacultură, Permaculture Soils (2010), un documentar ce-l găsesc a fi foarte practic, mai ales pentru cei care sunt la început de drum în acest domeniu, si mai mult de-atâta, vor să se apuce repede de treabă. Acest film poate fi un prim bun ghid practic pentru încropirea unei grădini de zarzavaturi bio, spre exemplu.

luni, 12 martie 2012

David Icke - Simbolism în Uniunea Europeană, noua ordine mondială şi Illuminati (12.03.2012)


David Icke - Symbolism within the EU, NWO and Illuminati (2009)

"Însuşi cuvântul 'secret' este respingător într-o societate liberă şi deschisă; şi noi, ca popor, ne opunem, inerent şi istoric, societăţilor secrete, jurămintelor secrete şi procedurilor secrete. Am decis, cu multă vreme în urmă, că pericolul ascunderii excesive şi nejustificate a unor fapte pertinente surclasează, cu mult, pericolele dezvăluirii lor. [...] Şi există pericolul grav, ca o necesitate anunţată pentru o securitate sporită să fie confiscată de cei nerăbdători să-i extindă sensul asupra cenzurii oficiale şi tăinuirii. Ceea ce nu am de gând să permit, în măsura în care lucrurile se vor afla sub controlul meu. [...] Modul nostru de viaţă este în pericol. [...] Şi, totuşi, nu s-a declarat nici un război, nici o frontieră nu a fost traversată de trupe aflate în marş, nici o rachetă nu a fost lansată..."
John Fitzgerald Kennedy (1917-1963),
preşedinte al SUA

sâmbătă, 10 martie 2012

DACII - Adevaruri tulburatoare. Film documentar 2012 (HD)


Vă prezentăm astăzi un documentar de excepție, o bijuterie șlefuită cu îndemânare și răbdare de prietenii noștrii Daniel Roxin și Gabriel Vasilescu împreuna cu echipa lor sufletistă, care devine din ce în ce mai numeroasă și profesionistă. De mult timp așteptam un astfel de documentar, care prin argumente esențiale și de bun simț, să aducă un pic de lumină în colcăiala de informații istorice despre istoria acestui popor. 

miercuri, 7 martie 2012

OSHO - Despre EGO – Falsul Centru (7.03.2011)

  
Dincolo de frontierele minţii de  Osho

”Primul lucru ce trebuie înţeles e ce este ego-ul. Un copil este născut. Un copil este născut fără nici o cunoştinţă, fără conştiinţă de sine însuşi. Şi când un copil este născut primul lucru de care devine conştient nu este el însuşi ; primul lucru de care devine conştient e ceilalţi. Este natural, pentru că ochii se deschid în exterior, mâinile ating pe alţii, urechile ascultă pe alţii, limba gusta mâncarea şi nasul miroase în afară. Toate aceste simţuri se deschid  înspre exterior.

Aceasta înseamnă naşterea. Naşterea înseamnă venirea în această lume, lumea exteriorului. Deci când un copil este născut, este născut în această lume. El îşi deschide ochii, văzându-i pe alţii. « Altul » înseamnă tu. Înainte el devine conştient de mama sa. Apoi, pas cu pas, el devine conştient de propriul corp. Acela este altul, acela aparţine lumii. Lui îi este foame, şi îşi simte corpul ; când nevoia să este satisfăcută, el uită corpul.

            Aşa creşte un copil. Prima dată devine conştient de tine, de alţii, şi apoi pas cu pas, în contrast cu tine, tu, el devine conştient de sine însuşi.

Aceasta conştientă este o conştientă reflectată. El nu este conştient de cine este, el este simplu conştient de mama sa şi de ceea ce gândeşte ea despre el. Dacă ea zâmbeşte, dacă ea apreciază copilul, dacă ea spune «  Eşti frumos », dacă ea îl îmbrăţişează şi-l sărută, copilul se simte bine. Acum un ego este născut.

            Prin apreciere, dragoste, grijă, el se simte bine, se simte valoros, simte că are ceva importanţă.

            Un centru este născut.

            Dar acest centru este un centru reflectat. Nu este fiinţa sa reală. El nu ştie cine este, el ştie simplu ceea ce alţii gândesc despre el. Şi acesta este ego-ul : reflecţia, ceea ce gândesc alţii. Dacă nimeni nu gândeşte că este de vre-un folos, nimeni nu-l apreciază, nimeni nu zâmbeşte, atunci deasemenea un ego este născut : un ego bolnav ; trist, înlăturat, ca o rană, care se simte inferior, fără valoare. Acesta de asemenea este ego-ul. Acesta de asemenea este o reflecţie.

             Prima dată mama – şi mama înseamnă lumea la început. Apoi alţii se vor alătura mamei, şi lumea continuă să crească. Şi cu cât lumea creşte, cu atât ego-ul mai complex devine, deoarece multe dintre opiniile altora sunt reflectate.

            Ego-ul este un fenomen acumulat, un produs secundar al vieţuirii cu alţii. Dacă un copil trăieşte în singurătate completă, el nu va ajunge să dezvolte un ego. Dar asta nu o să ajute. El va rămâne ca un animal. Asta nu înseamnă că va ajunge să-şi cunoască adevăratul sine, nu.
            Realul poate fi cunoscut doar prin fals, aşa că ego-ul este o necesitate. Fiecare trebuie să treacă prin el. Este o disciplină. Realul poate fi cunoscut doar prin iluzie. Nu poţi cunoaşte adevărul direct. Prima dată trebuie să cunoşti ceea ce nu este adevărat. Prima dată trebuie să întâlneşti neadevărul. Prin acea întâlnire devii capabil de cunoaşterea adevărului. Dacă cunoşti falsul ca fals, adevărul va răsări peste tine.

            Ego-ul este o nevoie ; este o nevoie socială, este un produs secundar social. Societatea înseamnă tot ceea ce este în jurul tău – nu tu, dar tot ceea ce te înconjoară. Toate, fără tine, este societatea.  Şi toată lumea reflectă. Veţi merge la şcoală şi profesorul va reflecta la cine sunteţi. Veţi fi în amiciţie cu alţi copii şi ei vor reflecta la cine sunteţi. Pas cu pas, toată lumea adăugă ceva la ego-ul tău, şi toată lumea încearcă să îl modifice în aşa fel ca tu să nu devii o problemă pentru societate.

            Ei nu sunt îngrijoraţi de tine.

            Ei sunt îngrijoraţi de societate.

            Societatea este îngrijorată cu sine însuşi, şi aşa ar trebui să fie.

            Ei nu sunt îngrijoraţi că tu ar trebui să devi un auto-cunoscător. Ei sunt îngrijoraţi că tu ar trebui să devi o parte eficientă în mecanismul societăţii. Ar trebui să te potriveşti în model. Aşa că ei încearcă să vă dea un ego care se potriveşte în societate. Ei vă învaţă moralitatea. Moralitatea înseamnă să vă dea un ego care se potriveşte cu societatea. Dacă eşti imoral, veţi fi întotdeauna un neadaptat undeva sau de altă natură. De aceea punem criminalii în închisori – nu pentru că au făcut ceva rău, nu că prin punându-i în închisori îi vom îndrepta, nu. Ei simplu nu se încadrează. Ei sunt scandalagii. Ei au diferite tipuri de ego-uri pe care societatea nu le aprobă. Dacă societatea aprobă, totul e bun.

            Un om omoară pe cineva – el este un criminal.

            Şi acelaşi om în vreme de război omoară mii – el devine un mare erou. Societatea nu este deranjată de un criminal, dar dacă crima este comisă pentru societate – atunci este în regulă. Societatea nu se deranjează despre moralitate.

            Moralitatea înseamnă doar că tu ar trebui să te potriveşti cu societatea.

            Dacă societatea este în război, atunci moralitatea se schimbă.

            Dacă societatea este în pace, atunci este o moralitate diferită.

            Moralitatea este o politică socială. Este diplomaţie. Şi fiecare copil trebuie să fie crescut în asemenea manieră încât să se potrivească în societate, atât tot. Pentru că societatea este interesată în membrii eficienţi. Societatea nu este interesată că tu ar trebui să ajungi la cunoaşterea de sine.

            Societatea crează un ego deoarece ego-ul poate fi controlat şi manipulat. Sinele niciodată nu poate fi manipulat sau controlat. Nimeni nu a a auzit vreodată de o societate care controlează Sinele – nu e posibil.

            Şi copilul are nevoie de un centru ;  copilul este complet inconştient de propriul sine. Societatea îi dăruie un centru şi copilul este pas cu pas convins că acesta este centrul lui, ego-ul pe care societatea îl dă.

            Copilul se întoarce acasă – dacă a ajuns primul din clasă, întreaga familie este fericită. Îl îmbrăţişezi şi-l săruţi, îl pui pe umeri şi dansând, spui : «  Ce copil frumos ! Eşti o mândrie pentru noi. » Îi dăruiţi un ego, un ego subtil. Şi dacă el vine acasă abătut, plin de insucces, un eşec – el nu a putut trece clasa, sau el a fost printre ultimii – atunci nimeni nu îl apreciază şi copilul se simte înlăturat. El se va strădui mai tare data viitoare, deoarece centrul se simte mişcat.

            Ego-ul este întotdeauna mişcat, întotdeauna în căutarea mâncării, acela ca cineva să-l aprecieze. De aceea ceri atenţie continuă.

            Tu primeşti ideea de cine eşti de la ceilalţi.

            Nu este o experienţă directă.

            De la alţii primeşti ideea de cine eşti tu. Ei îţi modelează centrul. Acest centru este fals, pentru că tu cari adevăratul centru. Aceasta nu este treaba nimănui. Nimeni nu îl modelează.

            Tu vii cu el.

            Tu te naşti cu el.

            Aşa că ai două centre. Un centru cu care vi, care îţi este dat de însăşi existenţa. Acela este Sinele. Şi celălalt centru, care este creat de societate, este ego-ul. Este un lucru fals – şi este un truc mare. Prin ego societatea te controlează. Trebuie să te comporţi într-un anumit fel, pentru că numai astfel societatea te apreciază. Trebuie să păşeşti într-un anumit fel ; trebuie să râzi într-un anumit fel ; trebuie să urmezi anumite maniere, o moralitate, un cod. Numai atunci societatea te aprexiaza, iar dacă nu, ego-ul tău va fi scuturat. Şi când ego-ul este mişcat, nu mai şti unde eşti, cine eşti.

            Ceilalţi ţi-au dat ideea.

            Acea idee este ego-ul.

            Încearcă să-l înţelegi cât mai profund cu putinţă, deoarece trebuie aruncat. Până când nu îl arunci, nu vei reuşi să ajungi la sine. Pentru că eşti dependent de centru, nu te poţi mişca, şi nu te poţi uita la tine.

            Şi ţine minte, o să fie o perioadă intermediară, un interval, când egou-l va fi scuturat, când nu vei mai şti cine eşti, când nu vei şti unde mergi, când toate hotarele se vor topi.

            Vei fi pur şi simplu confuz, un haos.

            Din cauza acestui haos, ţi-e frică să-ţi pierzi ego-ul. Dar trebuie să fie aşa. Cineva trebuie să treacă prin haos înainte de a ajunge la centrul real.

            Şi dacă  îndrăzniţi, perioadă va fi mică.

            Dacă ţi-e frică, şi cazi înapoi în ego, şi din nou începi să-l aranjezi, atunci poate să fie foarte, foarte lung ; multe vieţi pot fi irosite.

            Am auzit : Un copil mic îşi vizita bunicii. Avea doar patru ani. În noaptea când bunica îl ducea la somn,  brusc el a început să plângă şi să spună : « Vreau să merg acasă. Mi-e frică de întuneric. » Dar bunica spune : « Ştiu bine ca acasă dormi de asemenea în întuneric ; niciodată nu am văzut o lumină aprinsă. De ce ţi-e frică aici ? » Copilul spuse : «  Da, este adevărat, dar acela este întunericul MEU. » Acest întuneric este complet necunoscut.

            Chiar şi cu întunericul simţi, « Acesta este AL MEU. »

            În exterior – un întuneric necunoscut.

            Cu ego-ul simţi, « Acesta este întunericul MEU. »

            Poate să fie aducător de probleme, poate face multe mizerii, dar este tot al meu. Ceva de deţinut, ceva de care să te agăţi, ceva sub picioare ; nu eşti în vacuum, nu eşti în goliciune. Poţi să fi mizerabil, dar măcar EŞTI. Chiar fiind mizerabil îţi dă sentimentul « eu sunt ». Îndepărtându-te de el, frica vă cuprinde ; începi să-ţi fie frică de întunericul necunoscut şi de haos – pentru că societatea a reuşit să înlăture o mică parte din fiinţa ta.

            E ca şi când ai merge într-o pădure. Faci puţină curăţenie ; cureţi puţin pământul ; faci un gard, faci o cabană mică ; faci o grădină mică, un gazon, şi eşti în regulă. Dincolo de gard – pădurea, sălbăticia. Aici totul este în regulă ; ai plănuit totul. Astfel este modul în care s-a întâmplat.

            Societatea a făcut o mică curăţenie în conştiinţa ta. A curăţat doar o mică parte complet, îngrădind-o. Totul este în regulă acolo. Toate universităţile voastre asta fac. Întreaga cultura şi condiţionare este doar  ca să cureţe o parte ca astfel tu să te simţi acasă acolo.

            Şi apoi devii înfricoşat.

            Dincolo de gard este pericol.

            Dincolo de gard tu eşti, ca şi în cadrul gardului tu eşti – şi mintea ta conştientă este doar o parte, o zecime din întreaga fiinţă. Nouă zecimi aşteaptă în întuneric. Şi în acele nouă zecimi, undeva acolo centrul tău real este ascuns.

            Cineva trebuie să fie îndrăzneţ, curajos.

            Cineva trebuie să facă un pas în necunoscut.

            Pentru un timp toate limitele vor fi pierdute.

            Pentru un timp te simţi ameţit.

            Pentru un timp, te vei simţi foarte înfricoşat şi scuturat, ca şi când un cutremur s-ar fi întâmplat. Dar dacă eşti curajos şi nu te întorci înapoi, dacă nu cazi înapoi în ego şi mergi mai departe, vei găsi un centru ascuns în tine pe care l-ai purtat multe vieţi.

            Acela este sufletul tău, sinele.

            Odată ce ai ajuns lângă el, totul se schimbă, totul se aşează din nou. Dar acum această aşezare nu este făcută de societate. Acum totul devine un cosmos, nu un haos ; o nouă ordine soseşte.

            Dar aceasta nu mai este ordinea societăţii – este chiar ordinea existenţei însăşi.

            Este ceea ce Buddha numeşte Dharma, Lao Tzu numeşte Tao, Heraclit numeşte Logos. Nu este ceva făcut de om. Este CHIAR ordinea existenţei însăşi. Apoi totul dintr-o dată este frumos din nou, şi pentru prima dată foarte frumos, pentru că lucrurile făcute de om nu pot fi frumoase. Poţi doar să ascunzi urâţenia lor, atâta tot. Le poţi decora, dar ele nu pot fi frumoase niciodată.

            Diferenţa este ca şi diferenţa dintre o floare reală şi una de plastic sau de hârtie. Ego-ul este o floare de plastic – mort. Arată ca şi o floare, dar nu este o floare. Nu îl poţi numi cu adevărat o floare. Chiar şi lingvistic să-l numeşti o floare este greşit, pentru că o floare este ceva ce înfloare. Iar acest lucru de plastic este doar un lucru, nu o floare. Este mort. Nu este viaţă în el.

            Tu ai un centru înfloritor în tine. De aceea hinduşii îl numesc un lotus – este înfloritor. Ei îl numesc lotusul-cu-o-mie-de-petale. O mie înseamnă infinite petale. Şi el înfloreşte, nu se opreşte niciodată, nu moare niciodată.

            Dar tu eşti satisfăcut cu un ego de plastic.

            Sunt nişte motive pentru care tu eşti satisfăcut. Cu un lucru mort, sunt multe conveniente. Unul este ca un lucru mort nu moare niciodată. Nu poate- nu a fost niciodată viu. Aşa că poţi avea flori de plastic, ele sunt bune într-un fel. Ele sunt permanente ; nu sunt eterne, dar sunt permanente.

            Floarea reală din grădina este eternă, dar nu permanentă. Iar eternitatea îşi are propriul mod de a fi etern. Felul eternităţii este să fi născut din nou şi din nou şi apoi să mori. Prin moarte se reîmprospătează, reîntinereşte.

            Pentru noi acea floare apare că a murit – nu moare niciodată.

            Ea pur şi simplu îşi schimbă trupurile, aşa că este mereu proaspătă.

            Ea părăseşte trupul vechi, intrând într-un trup nou. Înfloreşte altundeva ; îşi continuă înflorirea.

            Dar noi nu putem vedea continuitatea pentru că  continuitatea este invizibilă. Noi vedem doar o singură floare, o altă floare ; noi nu vedem niciodată continuitatea.

            Este aceeaşi floare care a înflorit ieri.

            Este acelaşi soare, dar într-un veşmânt diferit.

            Ego-ul are o anumită calitate – este mort. Este un lucru de plastic. Şi este foarte uşor să îl iei, pentru că ceilalţi ni-l dăruiesc. Nu ai nevoie să îl cauţi, nu este nici o căutare implicată. De aceea până când nu devii un căutător după necunoscut, tu nu ai devenit încă un individ. Tu eşti doar o parte din mulţime. Tu eşti doar o adunătură.

            Când nu ai un adevărat centru, cum poţi să fi un individ ?

            Ego-ul nu este individual. Ego-ul este un fenomen social – este societatea, nu tu. Dar îţi dăruieşte o funcţie în societate, o ierarhie în societate. Şi dacă rămâi satisfăcut cu el, vei rata întreaga oportunitate a găsirii sinelui.

            Şi de asta tu eşti aşa de mizerabil.

            Cu o viaţă de plastic, cum poţi fi fericit ?

            Cu o viaţă falsă, cum poţi fi extatic şi fericit ? Şi apoi acest ego crează multe mizerii, milioane.

            Tu nu poţi vedea, pentru că este propriul întuneric. Tu eşti acordat la el.

            Ai observat vreodată că toate tipurile de mizerii intră prin ego ? Nu te poate face fericit ; te poate foace doar mizerabil.

Ego-ul este iad.

Când suferi, încearcă doar să priveşti şi să analizezi, şi vei găsi, undeva ego-ul este cauza.  Iar ego-ul găseşte cauze pentru a suferi.

Tu eşti un egoist, ca şi fiecare. Unii sunt foarte ordinari, doar la suprafaţă, iar ei nu sunt chiar aşa de dificili. Unii sunt foarte subtili, adânc, iar ei sunt adevărate probleme.

Acest ego este încontinuu în conflict cu ceilalţi deoarece fiecare ego este foarte unconfident despre el. Trebuie să fie - este un lucru fals. Când nu ai nimic în mâna ta şi doar te gândeşti că este ceva acolo, atunci va fi o problemă.

Dacă cineva spune «  Nu este nimic », imediat lupta începe, deoarece tu deasemenea simţi că acolo nu este nimic. Alţii te fac conştient de fapt.

Ego-ul este fals, este nimic.

Tu de asemenea ştii.

Cum să nu ştii ? Este imposibil ! O fiinţă conştientă – cum poate să nu ştie că ego-ul este defapt fals ? Iar alţii spun că acolo nu este nimic – şi de fiecare dată când ceilalţi spun că acolo nu este nimic ei lovesc o rană, ei spun un adevăr – şi nimic nu loveşte ca adevărul.

Tu trebuie să te aperi, pentru că dacă nu te aperi, dacă nu devii defensiv, atunci unde vei fi ?

Tu vei fi pierdut.

Identitatea va fi stricată.

Aşa că trebuie să te aperi şi să lupţi – aceasta este conflictul.

Un om care se agaţa de sine nu este niciodată în conflict. Alţii poate vin şi intră în conflict cu el, dar el nu este niciodată în conflict cu nimeni.

Se întâmplă ca un maestru Zen să meargă pe o stradă. Un om vine fugind şi îl loveşte puternic.  Maestrul cade jos. Apoi el se ridică şi începe să meargă în aceeaşi direcţie în care mergea înainte, fără să se uite înapoi măcar.

Un discipol era cu maestrul. El a fost pur şi simplu şocat. El spuse : « Cine este acest om ? Ce este aceasta ? Dacă cineva trăieşte în asemenea mod, atunci oricine poate veni să te omoare. Şi nici măcar nu ai privit înapoi la acea persoană, cine era, şi de ce a făcut-o. »

Maestrul spuse : « Aia e problema lui, nu a mea. »

Tu poţi intra în conflict cu un om iluminat, dar aceasta este problema ta, nu a lui. Şi dacă eşti rănit în acel conflict, de asemenea este problema ta. El nu te poate răni. Şi este ca şi când ai lovi un zid – te vei răni, dar zidul nu te-a lovit.

Ego-ul întotdeauna caută ceva probleme. De ce ? Pentru că dacă nimeni nu-ţi acorda atenţie, ego-ul se simte flămând.

El trăieşte cu atenţie.

Aşa că dacă cineva se luptă şi este mânios cu tine, de asemenea este bine pentru că măcar atenţia este plătită. Dacă cineva iubeşte, este în regulă. Dacă cineva nu te iubeşte, atunci chiar şi mânia va fi bună. Măcar atenţia va veni la tine. Dar dacă nimeni nu îţi acordă atenţie, nimeni nu gândeşte că eşti cineva important, semnificativ, atunci cum să-ţi hrăneşti ego-ul ?

Atenţia celorlalţi este necesară.

În milioane de feluri tu atragi atenţia celorlalţi ; te îmbraci într-un anumit mod, încerci să arăţi frumos, te comporţi frumos, devii foarte politicos, te schimbi. Când simţi ce fel de situaţie este acolo, imediat te schimbi că oamenii să îţi acorde atenţie ţie.

Acesta este un început adânc.

Un adevărat cerşetor este cel care întreabă şi cere atenţie. Iar un adevărat împărat este cel care trăieşte în sine, are un centru în sine, şi nu depinde de nimeni.

Buddha stătea sub copacul bodhi... dacă întreaga lume dispărea subit, ar fi avut vreo semnificaţie pentru Buddha? – Niciuna. Nu ar fi fost nici o diferenţă. Dacă întreaga lume ar dispărea, nu ar fi nici  o diferenţă pentru că şi-ar fi obţinut centrul.

Dar tu, dacă nevasta scapă, dacă divorţează, merge la altcineva, tu eşti complet devastat – pentru că ea îţi acordă atenţie, purtând, iubind, mişcându-se în jurul tău, ajutându-te să te simţi cineva. Întregul tău imperiu este pierdut, pur şi simplu eşti devastat. Începi să te gândeşti la suicid. De ce ? De ce dacă nevasta te părăseşte, trebuie să comiţi suicid ? Pentru că nu ai un centru al tău. Nevasta îţi dăruia centrul ; soţul îţi dăruia centrul.

Atfel există oamenii. Astfel oamenii devind dependenţi unii de ceilalţi. Este o sclavie adâncă. Ego-ul TREBUIE să fie sclav. El depinde de alţii. Şi doar o persoană care nu are ego este pentru prima dată un stăpân ; el nu mai este sclav. Încercaţi să înţelegeţi asta.

Începeţi să vă observaţi ego-ul – nu în alţii, asta nu e treaba voastră, ci în tine însuţi. Când te simţi mizerabil, închideţi imediat ochii şi încercaţi să găsiţi de unde vine mizeria şi întotdeauna ve-ţi găsi că este falsul centru care a intrat în conflict cu cineva.

Aşteptaţi ceva, şi nu se întâmplă.

Aşteptaţi ceva, şi doar contrariul se întâmplă – ego-ul vă este scuturat, sunteţi în mizerie. Doar priviţi, oricând vă simţiţi mizerabili, încercaţi să găsiţi de ce.

Cauzele nu sunt înafara voastră. Cauza principală este în voi – dar întotdeauna priviţi în exterior, întotdeauna întrebaţi :

Cine mă face mizerabil ?
Cine este cauza mâniei mele ?
Cine este cauza angoasei mele ?
Iar dacă priviţi înafară ve-ţi rata.
Doar închideţi ochii şi întotdeauna priviţi în voi.
Sursa întregii mizerii, mâniei, angoasei, este ascunsă în voi, în ego.

Iar dacă găsiţi sursa, va fi mai uşor să treceţi peste ea. Dacă vedeţi că propriul vostru ego va face problemele, preferaţi să-l înlăturaţi – pentru că nimeni nu poate purta sursa mizeriei dacă o înţelegeţi.

Reamintiţi-vă, nu este nevoie să renunţaţi la ego.

Nu puteţi să-l eliminaţi.

Dacă încercaţi să-l eliminaţi, ve-ţi obţine un ego subtil din nou care spune : «  Am devenit umil «.

Nu încerca să fi umil. Acela este din nou ego-ul ascunzându-se – dar nu este mort.

Nu încerca să fi umil.

Nimeni nu poate încerca umilinţa, şi nimeni nu poate crea umilinţa prin nici un efort propriu – nu. Când ego-ul nu mai este, o smerenie vine în loc. Nu este o creaţie. Este o umbră a centrului real.

Iar un om smerit nu este nici smerit, nici egoist.

Este pur şi simplu simplu.

Nici măcar nu este conştient că este smerit.

Dacă eşti conştient că eşti smerit, ego-ul este acolo.

Priviţi la persoanele smerite... Sunt milioane care gândesc că sunt foarte smeriţi. Se pot pleca foarte jos, dar priviţi-i – sunt egoişti subtili. Acum umilinţa este sursa hranei lor. Ei spun « Sunt smerit », şi apoi vă privesc aşteptând un răspuns pentru a fi apreciaţi..

« Sunteţi foarte umili », ar dori ca să le spuneţi. « Defapt, sunteţi cel mai umil om din lume ; nimeni nu este aşa smerit ». Apoi priviţi zâmbetul de pe faţa lor.

Ce este ego-ul ? Ego-ul este o ierarhie care spune «  Nimeni nu este ca mine ». se poate hrăni din smerenie – « Nimeni nu este ca mine, eu sunt cel mai umil om ».

Se întâmpla odată :

Un fakir, un cerşetor, se ruga într-o moscheie, dimineaţa devreme când încă era întuneric. Era o zi religioasă specifică pentru mohamedani, iar el se ruga, spunând : «  Sunt un nimeni. Sunt cel mai sărac dintre săraci, cel mai mare păcătos dintre păcătoşi ».

Dintr-o dată, mai era încă o persoană care se ruga. Era împăratul acelei ţări, şi nu era conştient că altcineva se mai ruga – era întuneric, iar împăratul spunea deasemenea :

« Sunt un nimeni. Sunt un nimic. Sunt doar gol, un cerşetor la uşa noastră. » Când a auzit că altcineva spunea acelaşi lucru, spuse : « Opreşte-te ! Cine încearcă să mă depăşească ? Cine eşti tu ? Cum îndrăzneşti să spui înaintea împăratului că tu eşti un nimeni, când el spune că este nimeni ? »

Astfel funcţionează ego-ul. Este subtil. Metodele sale sunt subtile şi viclene ; trebuie să fi foarte, foarte alert, doar atunci îl vei vedea. Nu încerca să fi umil. Doar încercaţi să vedeţi că toată mizeria, toată agonia vin prin el.

Doar priveşte ! Nu e nevoie să-l arunci.

Nu îl poţi arunca. Cine îl va abandona ? Atunci renunţarea va deveni ego. Întotdeauna se întoarce.

Orice faci, stai înafară, uită-te şi priveşte.

Orice faci – smerenie, umilinţă, simplitate – nimic nu va ajuta. Doar un singur lucru este posibil, şi acela este doar să priveşti că e sursa întregii mizerii. Nu o spune. Nu repeta – PRIVEŞTE. Pentru că dacă eu spun că este sursa întregii mizerii şi tu o repeţi, atunci e inutil. TU trebuie să ajungi la acea înţelegere. Oricând te simţi mizerabil, doar închide ochii şi nu încerca să găseşti cauzele înafară. Încearcă să vezi de unde vine mizeria.

Este propriul tău ego.

Dacă înţelegi şi simţi încontinuu, şi înţelegerea adânc înrădăcinată că ego-ul este cauza, într-o zi vei realiza brusc că a dispărut. Nimeni nu îl aruncă – nimeni nu poate renunţa la el. Doar priveşte ; pur şi simplu a dispărut, pentru că înţelegerea profundă este dispariţia ego-ului. ÎNŢELEGEREA PROFUNDĂ ESTE DISPARIŢIA EGO-ULUI.

            Iar tu eşti foarte isteţ în a vedea ego-ul în ceilalţi. Toată lumea poate vedea ego-ul altcuiva. Când vine vorba de cel propriu, atunci problema apare – pentru că nu cunoşti teritoriul, nu ai călătorit niciodată în el.

Întreaga cărare către divin, finalul, trebuie să treacă prin teritoriul ego-ului. Falsul trebuie înţeles că fals. Sursa mizeriei trebuie înţeleasă că sursa a mizeriei – apoi simplu dispare.

Când ştii că este otravă, dispare. Când ştii că este foc, dispare. Când ştii că este iad, dispare.

Atunci nu vei spune, « Am renunţat la ego ». Atunci pur şi simplu râzi la întreaga situaţie, glumă că tu erai creatorul întregii mizerii.

Tocmai priveam la câteva desene animate cu Charlie Brown. Într-un desen animat el  se joacă cu blocuri, făcea o casă din blocurile copiilor. El stătea în mijlocul blocurilor construind pereţii. Apoi vine momentul când este înconjurat, închis ; în jurul lui construise ziduri. Apoi plânge, «  Ajutor, ajutor ! »

El a făcut întregul edificiu ! Acum el este înconjurat, închis. Este copilăros, dar asta este ceea ce ai făcut, de asemenea. Ţi-ai construit o casă în jurul tău, şi acum plângi, « Ajutor, ajutor ! ». Apoi mizeria devine imensă – pentru că sunt ajutoare care sunt de asemenea în aceeaşi barcă.

Se întâmpla ca o femeie foarte frumoasă să-şi viziteze psihiatrul pentru prima dată. Psihiatrul spuse : «  Vino mai aproape, te rog. » Când ea s-a apropiat, el pur şi simplu a sărit, îmbrăţişând şi sărutând femeia. Ea a fost şocată. Apoi el spuse : « Acum stai jos. Asta mi-a rezolvat problema, acum care este problema ta ?»

Problema devine multilaterala, pentru că sunt ajutoare care sunt în aceeaşi barcă. Iar ei doresc să ajute, pentru că atunci când ajuţi pe cineva ego-ul se simte foarte bine, foarte, foarte bine – pentru că tu eşti un mare salvator, un mare guru, maestru ; ajuţi atâtea persoane. Cu cât este mai mare turmă de adepţi, cu atât mai bine te simţi.

Dar tu eşti în aceeaşi barcă – nu poţi ajuta.

Mai devreme, îi vei răni.

Oamenii care au problemele lor nu pot fi de prea mare ajutor. Numai cineva care nu are probleme te poate ajuta. Doar atunci este acolo claritatea de a vedea, să vezi dincolo de tine. O minte care nu are problemele ei te poate vedea, devii transparent.

O minte care nu are problemele ei se poate vedea pe sine ; de aceea poate deveni capabilă de a privi prin ceilalţi.

În Vest, sunt atâtea şcoli de psihoanaliză, multe şcoli, iar ajutorul nu ajunge la oameni, ba mai degrabă, îi răneşte. Pentru că oamenii care îi ajută pe ceilalţi, sau încearcă să ajute, sau care postează ca ajutoare, sunt în aceeaşi barcă.

...Este dificil să-ţi vezi propriul ego.

Este foarte uşor să vezi ego-ul celorlalţi. Dar nu acesta este scopul, nu îi poţi ajuta.

Încearcă să-ţi vezi propriul ego.

Doar priveşte-l.

Nu te grăbi să-l părăseşti, doar priveşte-l. Cu cât priveşti mai mult, cu atât devii mai capabil. Brusc, într-o zi, vei observa că ai renunţat la el. Şi când scade de la sine, doar atunci cade. Nu este altă cale. Nu îl poţi arunca prematur.

Cade ca şi o frunză moartă.

Copacul nu face nimic – doar o briză, o situaţie, şi frunza moartă simplu cade. Copacul nici măcar nu este conştient că frunza a căzut. Nu face nici un zgomot, nu face nici o cerere – nimic.

Frunza simplu cade şi se aşează pe pământ, chiar aşa.

Când eşti matur prin înţelegere, conştientă, şi ai simţit total că ego-ul este sursa întregii mizerii, într-o zi vei vedea căderea frunzei moarte.

Se aşează pe pământ, moare din propriul acord. Nu ai făcut nimic aşa că nu îţi poţi susţine căderea lui. Vei vedea că pur şi simplu a dispărut, şi atunci centrul real apare.

Iar centrul real este sufletul, sinele, dumnezeul, adevărul, sau oricum vrei să-l numeşti.

Este fără nume, aşa că orice nume este potrivit.

Îi poţi dărui orice nume doreşti.”


Tradus de Anonimul 8 ( KŞY ) pentru blogul-ul Ieşirea din Matrix 
Multumim Anonimul 8!
Ii multumim si lui Nelun pentru selectia filmelor traduse!

VEDEȚI AICI, ALTE 3 filmulețe, TRADUSE, cu OSHO:



OSHO - Muzica lui OM


OSHO: Compasiunea - revarsarea înălțătoare a iubirii

COMETARII DIN FACEBOOK

APEL

CELE MAI IMPORTANTE POSĂRI PENTRU NOI

PROSPERĂ - Oare e asa de greu?

THRIVE (2011) What On Earth Will it Take? In sfarsit va putem prezenta tradus, mult asteptatul documentar THRIVE si pentru...

DE AJUTOR

Dacă ești pentru prima dată pe acest blog, îți urăm bun venit! Poți căuta orice subiect care te interesează cercetând CUPRINSUL din meniul de pe stânga (odată ajunşi în cuprins apăsaţi CTRL + F + cuvânt cheie pentru găsire rapidă), dar şi ARHIVA şi CATEGORIILE de pe coloana din dreapta și nu în ultimul rând caseta "CĂUTAŢI PE BLOG" de pe coloana din dreapta (sus). Sunt peste 1300 de articole publicate în clipa asta, majoritatea însoţite de filme şi clipuri traduse sau emisiuni tv, deci ai ce răsfoi şi crede-ne se merită efortul. Poți de asemenea primi direct pe email articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în căsuţa de ABONARE din dreapta, de sub VIZITE (pentru abonare primeşti gratuit toată colecţia Corrado Malanga - cărţi, articole, filme traduse, de pe blogul nostru). De asemenea ne poţi urmări activitatea pe FaceBook, dând LIKE (APRECIEZ) în zona centrală de sus. Mulţumim pentru vizită şi te mai așteptăm pe aici!

Pentru cei care au nelamuriri in ceea ce priveste prezenta reclamelor pe blogul nostru, le recomandam sa citeasca articolul DESPRE RECLAME.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...