Ieşirea Din MATRIX: august 2012

APEL UMANITAR

Dragi prieteni și cititori ai blogului, apelăm la voi pentru a-l ajuta cu o donație pe cel mai prolific traducător din media alternativă, pe Marian Matei, proprietarul blogului DEZVĂLUIRI antiiluzii.blogspot.com, (care are la activ peste 550 de documentare și filme traduse + sute de articole de mărimea unor broșuri, la fiecare documentar de pe blogul lui, articole extrem de documentate) deoarece are cataractă la ambii ochi și aproape nu mai vede deloc, iar aceasta avansează rapid, în ciuda metodelor alternative folosite până acum. A sperat până în ultimul moment să scape de operație, însă degeaba. Treaba este destul de urgentă deoarece se poate ajunge la glaucom, iar atunci se instalează orbirea completă care nu prea se mai poate opera.

O operație cu laser, cu schimbare de cristalin și analize, tratament post-operator și tot poate duce la 2000 de Euro/ochi sau mai mult (i s-ar fi spus chiar posibil 9500 lei/ochi, funcție de dioptrii șamd - se negociază ca la tarabă se pare - vedeți o listă de prețuri AICI), deci peste 4000 de Euro/ambii ochi.

Deci orice DONAȚIE este binevenită.


Contul este la ING pe numele Marian Matei și are numărul RO87INGB0000999907410339. Contul la PayPal este pe adresa matt_m_d@yahoo.com (se poate plăti și doar cu cardul, fără să fie necesar un cont PayPal).


În clipa asta s-au strâns 1470 Euro și 11045 Lei de la 87 de donatori (actualizare 5.07.2019) Deci aproape 3800 Euro ... încă 200 de euro și s-a strâns suma!


Mai multe detalii AICI.


ULEIURI CBD - uleiuri miraculoase din canabis

Image and video hosting by TinyPic

vineri, 31 august 2012

PROIECTUL AVALON - Misiunea Anglo-Saxonă (31.08.2012)

  
PROJECT AVALON (2010)
The Anglo-Saxon Mission: Bill Ryan's Presentation

 „Istoricii ne spun că 'misiunea Anglo-Saxonă' se referă la răspândirea creştinismului în secolul al optulea. Dar peste o mie de ani mai târziu, există acum un alt sens, mult mai sinistru al acestei fraze. Proiectul Camelot / Avalon a primit recent 11 pagini de informaţii de la un oficial, care a fost prezent fizic la o ședință a masonilor de rang înalt în City of London, în 2005. Ce a fost discutat este cu adevărat înspăimântător. Bill Ryan a realizat un interviu audio cu această persoana, un englez a cărui identitate au verificat-o cu toate detaliile cunoscute şi confirmate. Apoi, Bill a făcut pasul de a prezenta informaţile în acest video.”

miercuri, 29 august 2012

Interviu cu Drunvalo Melchizedek + filmulete traduse


Urmatoarul interviu este realizat de Lilou Mace in 28.11.2012, fiind practic un transcript in limba romana la filmuletele video realizate de Lilou, filme ce pot fi gasite pe canalul ei din youtube.  Cine are timpul si rabdarea poate sa transforme acest transcript in subtitrare pentru fisierele video si apoi sa le urce undeva ...

luni, 27 august 2012

CEASORNICARUL UNIVERSULUI


Léon Raoul Hatem - L'horloger de l'univers (2008)

"Există un Einstein francez, dar este necunoscut. Numele lui este Hatem. "
(Directorii ingineri de INPI, Ministerul Industriei şi Cercetării).

„Léon Raoul Hatem este un inventator şi filozof francez născut la Paris în 1922, a castigat mai multe premii la concursuri şi autor de cărţi filozofice şi ştiinţifice. De la vârsta de treisprezece ani a început să rescrie stiinta si a învăţat în timp, ca gravitaţia newtoniană destinata să reglementeze sistemele planetare nu a fost nici logica, nici credibilă mecanic.

„Universul ma tulbura si nu pot sa cred ca acest tulburator ceasornic nu are si un ceasornicar”-Voltaire

Ceasornicar de comerţ (el a fost poreclit "ceasornicar al universului", cu referire la Voltaire), experimentele sale cu magneţi i-au permis in mai 1955, la trei săptămâni după moartea lui Einstein, sa descopere ceea ce el numeste "degravitatie" fenomenul magnetic de eliberarea a polilor in atractie a doi magneţi în acelaşi timp prin propria lor cinetică. Acest lucru a fost demonstrat prin dispozitive experimentale in care gravitaţia a fost rezultatul caracteristicilor magnetice şi de acolo s-ar putea include toate mişcările şi toate funcţiile şi globale si  atomice. În cele din urmă, conform  lui Leon Hatem, numai magnetismul este necesar pentru funcţionarea universului.

duminică, 19 august 2012

PRECIZARI DESPRE RECLAME


LILOU MACE - E nevoie de curăţenie în industria spiritualităţii şi a dezvoltării personale! (2012)

Unii dintre vizitatorii acestui blog sunt deranjati de reclamele pe care le promovam si desi am mai explicat si cu alte ocazii prin comentariile lasate pe blog cum gandim si care este ideea din spatele acestor reclame, profitam de tema articolului de astazi pentru a aduna la un loc toate ideile noastre legate de acest subiect. 
Va spunem sincer, de la inceput, ca am prefera sa nu avem nici o reclama pe blog, insa din unele reclame (unele sunt gratuite) castigam un mic venit suplimentar care ne ajuta in supravietuirea in lumea aceasta materialista in care totul se invarte in jurul banilor (mai putin aceste lucruri - click aici).
De asemenea, este greu sa impaci pe toata lumea indiferent cat de bun, perfect, bine intentionat ai fi. Mereu vor exista carcotasi, pesimisti, negativisti care sa-ti gaseasca nod in papura.
Unii ne suspecteaza ca ne imbogatim, ca suntem mercantili, ca tot ce avem in cap este fraierirea prostilor prin promovarea unor escroci si a unor hoti care vand spiritualitatea (si am fost atacati cu comentarii foarte acide si limbaj agresiv). Fiecare esti liber sa creada ce doreste, insa poate veti gandi altfel citind urmatoarele randuri.
Am lansat blogul in septembrie 2008 cu dorinta pura doar de a impartasi absolut gratuit cat mai mult din informatiile pe care le detineam cu cat mai multi oameni deschisi pentru ele. Timp de 2 ani si jumatate am muncit pe rupte sa traducem si sa postam gratuit informatii. Faceam aceasta cu pasiune si daruire pentru prieteni, familie si pentru toti cei interesati. Atunci aveam o alta sursa de venit. Vremurile s-au schimbat si, din pacate, au aparut probleme financiare. A trebuit sa acceptam incet incet si reclame platite (din mai 2011). Dupa atat timp si atata munca investita in acest blog, chiar asta credeti ca vrem de la voi, doar asta credeti ca avem in cap? Orice credeti voi, tot ce facem in mare parte facem pentru noi si sufletul nostru si asa am facut dintotdeauna si vom continua sa facem indiferent ca vom primi feedback-ul vostru sau nu. Din pacate ceea ce spune Osho in filmuletul de mai jos se aplica multora dintre voi. Atata timp cat primiti ceva pe gratis , multi dintre voi NU  APRECIATI! Daca nu exista un pret pe ceea ce obtineti nu stiti sa pretuiti.
Ii intrebam pe acesti buni samariteni (care stiu doar sa critice) foarte detasati de planul material, ei cu ce-si platesc facturile? Au o sursa de venit sau traiesc complet autonomi si autotrofi pe undeva prin munti, fara bani, fara acoperis deasupra capului? Internetul il platesc cu ceapa si intretinerea cu cartofi sau ochi frumosi? Impozitele cu ce le platiti? Daca aveti chirie cu ce o platiti? Poate multi dintre voi aveti un loc al vostru, pamant la tara, alte mijloace de trai si alte surse de venit (mosteniri, parinti sau rude cu bani, chirii, samd), aveti ceva care va aduce acesti bani.  
Noi momentan nu prea avem decat blogul si cateva joburi temporare pe ici pe colo, in special traduceri (platim chirie o gramada de bani, unde locuim, intretinere, internet, curent, gaz si bineinteles inca mai mancam, ne spalam si mai avem si unele necesitati interioare si exterioare deoarece nu suntem pustnici - sa mai calatorim pe ici colo din cand in cand, sa mai cumparam o carte, un dvd, o haina, diverse ...). 
Si noi ne dorim sa ne putem rupe de sistem complet sa avem o locuinta complet autonoma energetic si sa avem suficient pamant sa putem sa-l cultivam cu permacultura si astfel sa traim fara sa mai depindem de nimeni si nimic (chiar si acestea costa enorm sa le achizitionezi  si chiar nu avem acesti bani). Momentan suntem unde suntem. Traim modest si avem atat cat sa nu ducem lipsa de ceea ce este absolut necesar.  Traim extrem aventura vietii si ne bazam foarte mult pe miracole. Nu stim de la o luna la alta daca vom mai avea cu ce sa platim toate cele si adeseori nici macar de la o saptamana la alta nu stim ce va fi. Adeseori sunt zile cand avem 2 lei in buzunar sau nimic, alteori avem traiul asigurat pentru 1 saptamana sau 1 luna, rareori mai mult. Insa nu suntem nemultumiti, ci dimpotriva. Traim intr-un loc frumos, facem ce simtim si ne place, si chiar daca veniturile nu sunt mereu suficiente, simtim ca avem un trai mai demn si mai liber decat majoritatea celor care au slujbe mai sigure si castiga mai multi bani. Este oare chiar atat de ingrozitor pentru voi sa acceptati ca putem face bani pentru o perioada si dintr-un hobby pe care ani de zile l-am facut fara sa avem venituri (nici o reclama)? Sau poate va roade invidia ca noi reusim sa ne descurcam in acest fel sa traim ... Suntem chiar asa de amenintatori pentru voi?
Viata ne-a fortat sa acceptam sa vina prin acest blog o sursa de venit si nu ne pare rau decat partial (nici noi nu tinem sa avem reclame pe blog, neaparat, dar nu ni se pare nici raul absolut ca le avem - am facut un mic compromis).  Insa daca vom avea in viitor, o alta sursa de venit decat acum, suficient de mare, va promitem ca vom elimina reclamele de pe blog.
Ar fi fost bine  sa putem trai doar din donatiile voastre si sa ne concentram doar pe a va oferi prin blog informatii utile si interesante, insa eram morti de mult daca asteptam doar dupa ele si credeti-ne au fost momente cand eram in pom si pomul in aer si nimeni nu a simtit sa doneze nimic. Din cele cateva zeci de mii de vizitatori lunari (in ianuarie au fost aproape 100 000) ai acestui blog doar vreo 70 in cei 4 ani de existenta, au simtit sa doneze ceva (unele donatii au fost si de 1 dolar chiar 0,26 euro). Vedeti lista donatorilor aici. Ne consideram insa un caz fericit (noi totusi am primit ceva, adeseori in momente cheie, in mod miraculos), caci exista site-uri si bloguri, care desi nu au reclame si au depus o munca titanica, nu au primit nimic din partea miilor de cititori zilnici: vezi blogul Dezvaluiri!.
Oare pe toti cei care au reclame ii atacati? Multi dintre voi stiti doar sa criticati aceasta munca pe care o primiti GRATIS si nu faceti decat sa cautati nod in papura, vazand mereu si mereu, jumatatea goala a paharului.
Cand nu o sa mai avem nevoie de bani deloc, o sa va anuntam ca am reusit. Si daca exista printre carcotasii nostrii niste exemple de persoane care nu mai folosesc banii deloc, sa ne anunte si pe noi ... facem articol pe blog cu ei, cu reusita lor exceptionala si vom incerca sa luam exemplu de la ei.
Asadar, subiectul este extrem de delicat si destul de complex. Lucrurile nu sunt chiar asa de alb si negru cum ne-ar fi usor sa credem, ci extrem de nuantate.
Vrem sa va spunem ca de mai multe luni avem un blog paralel, o clona a acestui blog in care nu exista nicio reclama. Daca sunteti atat de deranjati de reclamele noastre va invitam sa vizitati in liniste acel blog si sa-l rasfoiti, fara riscul de a da peste vreo reclama „manipulatoare” si „nesimtita” (pe care nu te obliga nimeni sa o vezi, sa o citesti, sa-i dai atentie). Blogul se numeste tot IESIREA DIN MATRIX si adresa lui este http://iesidinmatrix.blogspot.ro/. Este adevarat ca acolo nu punem in acelasi ritm articolele ca si in acest blog deoarece nu avem timp intotdeauna, insa credeti-ne ca sunt la fel de multe de studiat si acolo ca si aici.

Am urmarit ca reclamele sa fie cat de cat conexe cu blogul, promovand produse si cursuri care au tangenta cu cele prezentate pe blog.

Suntem constienti ca multe dintre aceste cursuri carora le facem reclama pot fi niste bazaconii, apa de ploaie sau escrocherii, insa atata timp cat nimeni nu a venit sa se planga de vreun astfel de curs, nu putem fi absolut siguri ca sunt 100% negative sau baliverne sau aberatii. Dimpotriva, sunt tot mai multi oameni care vin cu relatari pozitive de la unele dintre cursuri si sunt foarte multumiti. Noi specificam de fiecare data ca este vorba de reclama si nu va incurajam noi personal sa va duceti la aceste cursuri. Cand avem mai multe informatii despre un curs sau noi personal credem ca e ceva autentic,  specificam asta si eliminam cuvantul RECLAMĂ. In rest „hotul neprins este negustor cinstit”. Decat sa facem reclama la niste nemernici dovediti (cum sunt majoritatea celor de la TV) sau la marirea penisului, viagra, pastile de slabit, samd sau sa avem un job sau o sursa de venit in zone obscure, incurajand industrii aberante sau zone sociale cu care nu suntem de acord, am preferat aceasta forma de a face venit. Daca ne veti da voi o alta sursa de venit prin care sa ne mentinem macar gradul de libertate pe care-l avem in prezent, atunci da, renuntam la reclame. Daca nu, vedeti-va de drumul vostru si lasati-ne in pace ... Lasati-o mai moale cu judecata ca nu va face bine nici voua  ...
Totodata am urmarit sa pastram un echilibru: sa pastram numarul minim de articole si documentare pe care-l puneam pe blog inainte aprilie 2011 cand am fost nevoiti sa punem si reclame. Numarul reclamelor nu a depasit numarul articolelor de maxim interes. Am reusit ce ne-am propus, iar in multe luni am pus mult mai multe articole si documentare interesante decat in lunile cand nu aveam reclame. Nu sunteti obligati sa cititi reclama si daca nu va mai place blogul acesta treceti pe cel specificat mai sus. Aveti alternativa, aveti de ales ...
Poate gresim, poate nu,  nu suntem atotatestiutori, insa ce putem spune este ca suntem sinceri in intentii. Multi ne-au spus ca nu avem pentru ce sa ne justificam in fata unora care oricum nu dau doi bani pe noi si care prefera sa vada numai partile negative in tot ce facem, dar mereu am fost mai naivi si am simtit sa incurajam sa iasa la suprafata in ceilalti, oricat de rai ar parea in aparenta, binele, omul, bunul simt. Este extraordinar de simplu sa nu faci nimic, sa nu misti un deget, sa primesti totul gratuit si sa judeci cautand nod in papura. Cati dintre voi ati muncit si ati oferit gratuit munca voastra, oricui interesat?Aveti idee cate mii si mii de ore au fost investite din viata noastra pentru a traduce, encoda, uploada, cauta, investiga, scris articole? Nu am mai dat unda verde comentariilor negative la aceste cursuri atata timp cat nu se aduc mai multe argumente de bun simt si nu se foloseste un limbaj decent neinjurios sau jignitor. Cum putem sti ca cei care fac aceste comentarii nu sunt chiar concurenta acelor cursuri sau ca nu sunt pur si simplu rau intentionati (adeseori sunt Anonimi sau daca au nume sunt aceleasi 2-3 persoane).
Oare faptul ca se cer bani la aceste cursuri este singura masura prin care putem spune ca da: este o escrocherie sau nu? Din punctul nostru de vedere problema banilor este un pic diferita: stim ca exista cheltuieli pentru organizare si ca aceste cheltuieli trebuiesc acoperite macar in parte, insa problema apare in momentul in care adaugi un profit. In ce masura cei care organizeaza astfel de cursuri obtin un profit sau nu si daca il obtin, cat de mare este? Una este sa ai niste profituri nesimtite si alta e sa mentii o decenta, insa e greu sa afli aceste lucruri. Noi le-am sugerat celor care fac astfel de cursuri sa fie transparenti si sa specifice atunci cand fac reclama de ce sunt anumite preturi asa cum sunt, deoarece ar fi un plus pentru ei si pentru increderea celor care ar fi interesati de ei, sa stie, insa nu am primit inca nici un raspuns.
Ni s-a reprosat ca ceea ce facem nu este spiritualitate, ca aceste reclame nu au nimic in comun cu spiritualul. Nu avem pretentia ca tot ce exista pe acest blog este legat de spiritualitate. Sunt multe lucruri legate de conspiratii, istorie, medicina si alte subiecte care nu au legatura directa cu spiritualitatea (cel ce are ochi sa vada insa, vede spirtualul in toate). Ce incercam noi insa, este sa va oferim o viziune alternativa la ceea ce exista pe piata mass media corporatista. Suntem doar mesageri. Atat. Ar mai fi multe de spus si poate in comentariile la acest articol vom mai raspunde si la alte intrebari, ne vor veni idei pe care acum nu le avem. Insa in filmuletele ce vor urma veti mai gasi, poate si alte raspunsuri. Vedeti cele doua filmulete pe marginea acestui subiect, aici:

E nevoie de curăţenie în industria spiritualităţii şi a dezvoltării personale! 



P.S. Reclamele care apar când se deschid filmele aparțin serverelor pe care sunt urcate, nu ne aparțin nouă. Vă cerem scuze pentru agresivitatea publicității, în unele cazuri,  dar este o practică generalizată în acoperirea cheltuielilor și generarea de venituri ale hostingurilor video.

luni, 13 august 2012

STRĂVECHI EXTRATEREȘTRI - Sezonul II (Complet) 13.08.2012

ANCIENT ALIENS - THE SERIES
The Second Season (2011)

Desi subtitrarile pentru acest sezon au aparut de aproape 1 an, calitatea acestora a fost execrabila (intitial a existat o subtitrare facuta cu google translate - deci ceva odios) si am simtit ca am face un imens deserviciu acestei serii exceptionale de documentare, (o serie care merita mult mai mult respect si atentie din partea noastror), daca le publicam asa (cum au facut alti). Abia de curand am gasit un traducator inimos (Mihalache Stefanescu) care sa corecteze un pic subtitrarile existente pe piata. Acum subtitrarile sunt un pic mai acceptabile, desi nu la inaltimea pe care ne-am fi dorit-o (asa cum a fost tradusa prima serie de traducatorii prieteni ai blogului nostru). Insa, tot e mai bine ca inainte si iti multumim draga Mihalache pentru efortul depus.
Prima serie, publicata in premiera in Romania, cu traducere, pe blogul nostru in 29.08.2010, poate fi vizionata, in intregime, aici: ANCIENT ALIENS - Sezonul I (complet) .
Despre teoria extraterestrilor antici am vorbit de nenumarate ori pe blogul nostru si nu simtim nevoia sa ne mai repetam. Va invitam sa rasfoiti singuri Categoria EXTRATERESTRII de pe blogul nostru, sau si mai bine, Categoria ORIGINI, unde veti gasi grupate toate teoriile Alternative referitoare la Originile noastre pe aceasta planeta. 
Cert este ca aceast serial este cea mai elaborata si mai detaliata investigatie a acestei teorii fiind totodata si una dintre cele mai oneste si obiective cercetari al acestei controversate viziuni despre realitatea in care traim. Dovezile prezentate sunt adeseori coplesitoare. Este inca uluitor pentru noi cat de departe este istoria invatata pe la scoala cu ceea ce poti invata privind aceste filme. Si mai uluitor este ca, in ciuda acestor descoperiri covarsitoare, mizerabila istorie, trunchiata, mancata de molii, desueta, din curentul media principal, continua sa se propage ca o ciuma intelectuala in mintea copiilor nostrii, sfidand cel mai elementar bun simt. Nu e de mirare ca multi copii avand bun simt, refuza sa mai inghita aberanta „educatie” spalatoare de creiere din scoli. 
IN SERIAL MAI APAR PRINTRE ALTII SI BINECUNOSCUTII GRAHAM HANCOCK, DAVID WILCOCK, GEORGE NOORY, ERICH VON DANIKEN SI ZECHARIA SITCHIN.

Acestea fiind spuse,
va invitam sa vedeti toate cele 10 episoade ale sezonului II, traduse aici 
(ALBUM COMPLET):



VA URMA ... în curând Sezonul III

sâmbătă, 11 august 2012

Apelul dr. Rath către poporul german și popoarele Europei

Berlin, 13 martie 2012

„La conferința cu tema „O lume fără cancer”, susținută la Berlin pe 13 martie 2012, dr. Rath a făcut un apel la poporul german și popoarele Europei să-și asume responsabilitatea de a construi o Europă democratică, pentru oamenii ei. El a explicat în ce măsură rezultatele disponibile ale cercetărilor asupra remediilor naturale pot reduce incidența bolilor comune la doar o fracțiune față de nivelul lor actual și a explicat că este perfect posibilă construirea unui nou sistem de asistență medicală, bazat pe prevenirea și eliminarea bolilor. Totuși, a subliniat dr. Rath, această minunată „lume fără boli” nu ne va fi oferită pe tavă, deoarece fiecare boală reprezintă o piață de miliarde de dolari pentru cartelul farmaceutic și acționarii săi din biroul politic de la Bruxelles – UE.

Vă invit să urmăriți discursul impresionant și de un curaj ieșit din comun al doctorului Rath, din cadrul conferinței internaționale „O lume fără cancer”:

sâmbătă, 4 august 2012

OSHO - Despre Invidie si Iubire (4.08.2012)

In asteptarea „extraterestrilor” (vezi articolul de aici :-) ) ne-am gandit sa va mai reamintim cate ceva despre un adevarat „extraterestru” care a existat pe pamant pana prin 1990. Ne straduim pe cat posibil, sa-l readucem in atentie cat mai des. 

Multumim echipei de traducatori care se ocupa cu tradusul acestor filmulete si va invitam si pe voi sa contribuiti .. 

Mai multe articole si filmulete cu OSHO gasiti in Categoria OSHO.

 „OSHO Despre Invidie

Invidia este unul dintre cele mai puternice sentimente. Invidia înseamnă a trăi prin comparație. Cineva e mai sus decât tine. Te afli întotdeauna undeva, pe o treaptă din mijlocul unei scări. Scara e cumva asemenea unui cerc, unei roți, pentru că nimeni nu ajunge la capătul ei. Fiecare e blocat undeva la mijloc. Cineva e întotdeauna mai sus decât tine, iar asta te ofensează și te menține într-o stare de luptă prin toate mijloacele posibile. Succesul îți va da toate drepturile, insuccesul îți va dovedi că ai greșit. Prin urmare, ceea ce are importanță e succesul, iar pentru a-l atinge, orice mijloc e permis. Gândești că nu trebuie să-ți pese de mijloacele prin care-l atingi și, de fapt, așa e, nimănui nu-i pasă. Ținta e să urci cât mai sus pe scară. Problema e că niciodată nu vei ajunge la vârful ei. Mereu va fi cineva deasupra ta și, oricine ar fi, va crea în tine invidie, pentru că el a reușit și tu nu.

Atunci de ce nu poți sări de pe scară? De ce nu poți ieși din cerc? În privința asta, societatea a fost foarte abilă. Ea și-a rafinat metodele de-a lungul miilor de ani: întotdeauna cineva e mai jos decât tine și asta îți dă satisfacții incredibile. În același timp, întotdeauna cineva e deasupra ta, ceea ce creează în tine invidie, nefericire, suferință, umilință. În timp ce celălalt continuă să se miște în sus, tu te-ai oprit. Aceasta te face să te simți fără sens, nefolositor, o umbră pe pământ și nimic mai mult. Acum ar fi cazul să sari de pe scară și să le spui celor din fața ta să meargă unde vor. Dar nu sari, pentru că mai există o mulțime de oameni și sub tine. Aceasta îți va da o mare mulțumire, sentimentul că ai întrecut atâția alți oameni; că nu ești chiar fără valoare. Oamenii plasați sub tine sunt destui pentru a-ți dovedi asta. Acum ești într-o dilemă: de câte ori te uiți în sus, te simți rău; de câte ori te uiți în jos, te simți excelent. Cum ai mai putea sări de pe scară? Sărind de pe ea, ai rămâne singur. Nimeni n-ar mai fi deasupra ta și nimeni dedesubtul tău. Aici, pe scară, ești cu toată lumea, ești o parte a societății, a culturii, a civilizației – și e doar o chestiune de oarecare efort din partea ta pentru ca oamenii să ajungă să-ți spună „Bravo, continuă! Nu fi deprimat, fii optimist! Succesul e aproape”.  

În copilărie, părinții ne spun: „Uită-te la băiatul vecinilor - a ieșit primul la școală, la liceu, la facultate...” Total greșit! Să urmărim o logică simplă: dacă nu te simți inferior, nu te poți simți superior și invers. Amândouă merg împreună. Dacă înlături unul din aceste sentimente, nu-l poți păstra pe celălalt. Dacă nu te simți superior în fața unora, cum ai putea să te simți inferior în fața altora? Te poți simți doar tu însuți.

M-am gândit adesea la toți acești oameni – Alexandru cel Mare, Timur Lenk, Napoleon Bonaparte. De ce să-i învățăm la școală pe copiii noștri inocenți despre ei? Pentru a crea în ei dorința de a fi cuceritori, de a fi bogați, președinți sau miniștri? De a nu fi ei înșiși? Nimeni nu ne învață să fim noi înșine. Așa ajungem să ne otrăvim spiritul cu sentimentul invidiei. Alexandru cel Mare... Ce-a fost așa mare în acest om? De ce trebuie să păstrăm vii numele lui Nadirshah sau Genghis Khan? Au fost doar niște criminali, cei mai mari criminali pe care i-a cunoscut lumea. Micii criminali ne trimit la moarte, în timp ce marii criminali ne scriu istoria.
Odată, i-am spus profesorului meu de istorie: „Istoria dumneavoastră e o istorie a crimei și cu învățăturile astea o să faceți și din noi niște criminali. Nu puteți găsi câteva exemple de ființe umane cu un suflet mare și să ne învățați că aceștia erau oameni admirabili?” După părerea mea, istoria întregii omeniri, așa cum e predată ea la școală, ar trebui aruncată la gunoi. Numai așa am putea începe să ne schimbăm. Așa am putea fi noi înșine, pentru că n-ar mai exista comparație... Da, e posibil ca într-un domeniu să știi tu mai mult, iar altcineva, mai puțin. Într-un domeniu poți fi mai talentat, iar în altul, altcineva. Acest lucru ne arată doar că oamenii sunt unici, că au calități și abilități diferite. Fiecare om are individualitatea lui proprie și nu poate fi comparat cu altul. 

N-am crezut niciodată despre cineva că mi-e inferior; n-am crezut niciodată despre cineva că mi-e superior. Eu sunt eu, tu ești tu. Comparația n-are sens. Dar toți copiii sunt împinși în competiție și astfel, e firesc să te compari cu alții, iar invidia să apară, dacă cineva reușește și tu nu, dacă cineva obține un lucru pe care tu nu poți să-l obții. Așadar, ai fost învățat de mic să te vezi inferior cuiva, sau superior altcuiva, astfel încât, acum îi judeci în permanență pe oameni ca inferiori sau superiori, ca buni sau răi, ca cinstiți sau necinstiți, în raport cu tine. Nu judeca! Orice om e doar el însuși. Acceptă-l așa cum e, dar nu uita că acest lucru e posibil numai dacă te accepți și pe tine așa cum ești.

Răspunsul pentru cel care mă întreabă dacă invidia ne îndepărtează de noi înșine este DA. Prin comparație, ai mers prea departe, în ambele direcții. Într-o parte sunt cei superiori ție, iar într-alta sunt cei inferiori ție – tu ești între. Nu mai ai timp să te vezi pe tine însuți. Lupți în permanență pentru a-i lua locul celui care este deasupra ta și, în același timp, îl împingi în jos pe cel de sub tine, pentru că încearcă să-ți ia locul. Iar el te trage de picioare, la fel cum tragi și tu de picioarele altcuiva. E un lanț straniu, în care fiecare trage de picioarele celuilalt, și toți sunt în pericol de a fi răniți.
Când, în India, a început să-mi facă probleme spatele, mi s-a dat să fac tracțiuni. Le-am spus: „Știți de unde vine cuvântul tracțiune și ce-mi faceți voi acum?”. Nu știau. Tracțiunile sunt un mijloc medical foarte bun. A fost inventat de creștini, în Evul Mediu, pentru a tortura oamenii! Era un mod „foarte creștin” de a-i face pe oameni să vorbească. Le trăgeau mâinile într-o parte și picioarele în cealaltă și, bineînțeles, dacă se doreau anumite mărturisiri de la ei, erau obținute. Dacă vrei ca o femeie să recunoască faptul că e vrăjitoare, pe masa de tracțiune va spune „da”, pentru că ajunge la o limită a suportabilității în care simte că brațele îi vor fi smulse din trup. Atunci își spune: „Mai bine spun da, sunt o vrăjitoare, și se sfârșește cu tracțiunile”. Dar, odată ce a acceptat că e o vrăjitoare, va fi arsă de vie.
Așadar, tracțiunile au fost un instrument de tortură. Efectul lor vindecător a fost descoperit printr-o coincidență. Un bărbat despre care se credea că este eretic a fost întins pe masa de tracțiuni. El avea dureri de spate și când s-a ridicat, a spus: „O, Doamne! Mi-au dispărut durerile!” De atunci, procedura a aparținut medicinii; înainte de întâmplarea asta, aparținea exclusiv bisericii. Viața voastră pare a fi o perpetuă tracțiune psihologică, în care nu mai aveți nici timp, nici energie, nici spațiu pentru voi; întotdeauna vă uitați la altcineva, chiar pentru a va simți bine...

Dacă sunteți invidios în competiția cu lumea din jurul vostru, cum puteți ajunge la voi înșivă? Lumea e atât mare, sunt atâția oameni în ea, și voi intrați în competiție cu toata lumea! Cineva are un chip frumos, cineva are un păr bogat, cineva are un trup bine proporționat, cineva are un intelect foarte dezvoltat, cineva e pictor, cineva e poet... Cum vă puteți descurca? Toate acestea și voi singuri în această competiție? Veți înnebuni! Și asta se întâmplă, de fapt, cu toată umanitatea.

Înlăturați competiția, înlăturați invidia! E absolut fără sens. E un mijloc de tortură, astfel încât să nu puteți fi niciodată voi înșivă, pentru că acesta este singurul lucru de care se tem religiile. Dacă sunteți voi înșivă, veți descoperi mulțumirea, împlinirea, extazul. Și atunci cui îi mai pasă de religie? Voi sunteți Divinul... Ați gustat divinitatea din voi. Acum nu vă mai deranjează nici măcar împăratul, pentru că nu mai gândiți că vă e superior. Cum ar putea să vă fie superior? Ați gustat ceva atât de nemaipomenit ca dimensiune, încât el nu poate fi decât un biet om... Puteți simți chiar compasiune pentru el, dar nu vă veți simți inferior lui. Nu există o diferență calitativă între voi. Singura diferență este cea exterioară: în haine regelui, în titlurile lui, în elefantul pe care stă. Dar acestea nu sunt diferențe care să constituie o ierarhizare adevărată. În interiorul vostru, veți găsi liniște, pace, comori inestimabile. Și, găsindu-le, vă veți da seama că toți oamenii le au; chiar dacă nu toți sunt conștienți de acest lucru. Atunci veți lăsa societatea în spate, pentru ca această societate v-a schingiuit. Veți da la o parte toate religiile, toate partidele politice. Acum sunteți aproape NIMENI. Am spus „aproape”, pentru că de fapt acum SUNTEȚI CINEVA pentru prima oară, dar într-un plan total diferit. N-ați știut nimic despre el, n-ați fost conștient că se află înlăuntrul vostru, atât de profund, atât de plin și atât de etern. Și ce veți pierde aruncând invidia, gelozia, competitivitatea și comparația? Nimic! Nu aveți de pierdut decât lanțurile voastre, dar veți câștiga întregul regat divin care este în interiorul vostru.”
„OSHO - Parabolă despre iubire şi ego


A fost odată un arbore bătrân şi maiestuos, cu ramurile întinse spre cer. Când înflorea, fluturi de toate formele şi culorile veneau de pretutindeni şi dansau în jurul lui. Când făcea fructe, păsări din ţări îndepărtate veneau să guste din ele. Ramurile lui arătau ca nişte braţe vânjoase. Era minunat!

Un băieţel obişnuia să vină şi să se joace sub el în fiecare zi, iar copacul s-a obişnuit cu el şi a început să-l iubească. Ceea ce e mare şi bătrân se poate îndrăgosti de ceea ce e mic şi tânăr, cu condiţia să nu fie ataşat de ideea că el este mare, iar celălalt mic. Copacul nu avea această idee, aşa că s-a îndrăgostit de băiat. Egoul încearcă întotdeauna să iubească ceea ce e mai mare decât el. Pentru adevărata iubire, nimic nu este însă mare sau mic. Ea îi îmbrăţişează pe toţi cei de care se apropie.

Aşadar, copacul s-a îndrăgostit de băieţelul care venea în fiecare zi să se joace sub el. Ramurile lui erau foarte înalte, dar el şi le apleca, pentru ca băiatul să le poată atinge, pentru a-i mângâia florile şi pentru a-i culege fructele. Iubirea este întotdeauna gata să se încline; egoul, niciodată. Dacă încerci să te apropii de un ego, acesta se va înălţa şi mai mult, devenind atât de rigid încât să nu-l poţi atinge. Ceea ce poate fi atins este considerat a fi mic. Ceea ce nu poate fi atins, cel care stă pe tronul puterii, este considerat a fi mare.

Aşadar, ori de câte ori venea copilul, arborele îşi plecă ramurile. Când micuţul îi mângâia florile, bătrânul copac se simţea cuprins de un val incredibil de fericire. Iubirea este întotdeauna fericită atunci când poate dărui ceva; egoul nu este fericit decât atunci când poate lua ceva de la altcineva.

Băiatul a crescut. Uneori, dormea la poalele copacului, alteori îi mânca fructele, sau purta o coroană împletită din florile sale. Se simţea atunci de parcă ar fi fost regele junglei. Florile iubirii te fac întotdeauna să te simţi ca un rege, în timp ce ghimpii egoului te fac să te simţi mizerabil.

Văzând cum băiatul poartă o cunună din florile lui, dansând cu ea, copacul se simţea fericit. Îl încuraja cu ramurile; cânta în bătaia vântului. Băiatul a crescut şi mai mare. A început să se caţere în copac, legănându-se pe ramurile sale. Ori de câte ori se odihnea pe ele, copacul se simţea fericit. Iubirea este întotdeauna fericită atunci când altcineva se poate sprijini de ea; egoul nu este fericit decât atunci când altcineva îl reconfortează...

Timpul a trecut, iar băiatul a început să fie apăsat de alte îndatoriri. Avea ambiţiile lui. Trebuia să-şi treacă examenele, să-şi facă prieteni... De aceea, a început să vină din ce în ce mai rar pe la copac. Acesta îl aştepta însă cu o nerăbdare din ce în ce mai mare, strigându-i din adâncurile sufletului lui: „Vino, vino. Te aştept”. Iubirea îşi aşteaptă întotdeauna obiectul afecţiunii. Ea nu este altceva decât o continuă aşteptare.

Când băiatul nu venea, copacul se simţea trist. Singura tristeţe pe care o simte iubirea este aceea de a nu se putea împărtăşi cu altcineva, de a nu se putea dărui. Atunci când se poate dărui în totalitate, iubirea este fericită.

Băiatul s-a făcut mare, iar zilele în care trecea pe la copac au devenit din ce în ce mai rare. Toţi cei care cresc în lumea ambiţiilor îşi găsesc din ce în ce mai puţin timp pentru iubire. Băiatul a devenit ambiţios şi prins în afacerile lui lumeşti. „Ce copac? De ce ar trebui să-l vizitez?” Într-o zi, pe când trecea prin apropiere, copacul i-a strigat: „Hei! Te aştept în fiecare zi, dar tu nu mai vii pe la mine”. Băiatul i-a răspuns: „Ce poţi să-mi oferi, ca să trec să te văd? Eu îmi doresc bani”. Egoul este întotdeauna motivat: „Ce poţi să-mi oferi ca să vin la tine? Aş putea veni, dar numai dacă ai ceva de oferit. Altminteri, nu văd de ce aş face-o”. Egoul are întotdeauna un scop. Iubirea nu are nici un scop. Ea reprezintă propria-i răsplată.

Uimit, copacul i-a spus băiatului: „N-o să mai vii decât dacă îţi dau ceva? Îţi dau tot ceea ce am”. Iubirea nu ţine niciodată nimic pentru ea. Egoul o face, dar iubirea se dăruieşte necondiţionat.

„Din păcate, nu am bani. Aceasta este o invenţie a oamenilor. Noi, copacii, nu avem bani. În schimb, suntem fericiţi. Crengile noastre se umplu de flori, apoi de fructe. Umbra noastră îi răcoreşte pe cei încălziţi. Când bate vântul, dansăm şi cântăm. Deşi nu avem bani, păsărelele se cuibăresc pe ramurile noastre şi ciripesc vesele. Dacă ne-am implica şi noi în afaceri financiare, am deveni la fel de înrăiţi şi de nefericiţi ca voi, oamenii, care sunteţi nevoiţi să staţi prin temple şi să ascultaţi predici despre iubire şi despre pace. Noi nu avem nevoie de predici, căci trăim tot timpul aceste stări. Noi nu avem nevoie nici de bani”.

Băiatul i-a spus: Atunci, de ce să vin la tine? Nu am de gând să merg decât acolo unde pot obţine bani. Am nevoie de bani”. Egoul cere întotdeauna bani, căci banii înseamnă putere, iar aceasta este cea mai mare nevoie a lui.

Copacul s-a gândit mult, după care a spus: „Atunci, culege-mi fructele şi vinde-le. În felul acesta, vei obţine bani”. Băiatul s-a luminat imediat la faţă. S-a urcat în copac şi a cules toate fructele copacului, chiar şi pe cele necoapte. În graba lui, i-a rupt crengile şi i-a scuturat frunzele, dar copacul s-a simţit din nou fericit. Iubirea se bucură chiar şi atunci când este lovită. Egoul nu este cu adevărat fericit nici măcar atunci când obţine ceva. El nu poate simţi decât nefericire.

Băiatul nu şi-a dat nici măcar osteneala să-i mulţumească arborelui, dar acestuia nu-i păsa. Adevărata lui mulţumire s-a produs atunci când acesta a acceptat oferta de a-i culege fructele, pentru a obţine bani în schimbul lor.

Băiatul nu s-a mai întors multă vreme. Acum avea bani şi era foarte ocupat să obţină cu ajutorul lor încă şi mai mulţi bani. A uitat cu totul de copac, şi astfel au trecut anii. Copacul era trist. Tânjea după întoarcerea băiatului, la fel ca o mamă cu sânii plini de lapte, dar care şi-a pierdut copilul. Întreaga lui fiinţă tânjeşte după copilul pierdut, pentru a-l strânge la piept şi a se alina. Cam la fel tânjea şi copacul nostru. Întreaga lui fiinţă era în agonie.

După mulţi ani, băiatul, devenit între timp adult, s-a întors la copac. Acesta i-a spus: „Vino la mine. Vino şi îmbrăţişează-mă”. Bărbatul i-a răspuns: „Termină cu prostiile. Făceam asemenea lucruri pe vremea când eram un copil fără minte”. Egoul consideră iubirea un lucru prostesc, o fantezie copilărească.

Copacul a insistat: „Vino, mângâie-mi crengile. Dansează cu mine”. Bărbatul i-a răspuns: „Termină cu flecăreala asta stupidă! Acum vreau să-mi fac o casă. Îmi poţi oferi o casă?” Copacul a exclamat: „O casă? Bine, dar eu trăiesc fără să stau într-o casă”. Singurii care trăiesc în case sunt oamenii. Toate celelalte creaturi trăiesc liber, în natură. Cât despre oameni, cu cât casa în care trăiesc e mai mare, cu atât mai mici par în interiorul ei.

„Noi nu trăim în case, dar uite ce îţi propun: îmi poţi tăia crengile, pentru a-ţi construi o casă cu ajutorul lor”. Fără să mai piardă timpul, bărbatul a luat un topor şi i-a tăiat crengile copacului. Din acesta a rămas acum doar trunchiul, dar el era foarte fericit. Iubirea este fericită chiar şi atunci când îi sunt tăiate membrele de către cel iubit. Iubirea nu ştie decât să dăruiască. Ea este întotdeauna pregătită să se ofere în întregime.

Bărbatul a plecat, fără să-şi mai dea osteneala să arunce în urmă măcar o privire. Şi-a construit casa visată, iar anii au trecut din nou. Copacul, devenit acum un simplu trunchi fără crengi, a continuat să-l aştepte. Ar fi vrut să îl strige, dar nu mai avea ramuri şi frunze care să poată cânta în bătaia vântului. Vânturile continuau să bată, dar el nu mai putea scoate nici un sunet. Cu un efort suprem, sufletul său a reuşit să rostească o ultimă chemare: „Vino, vino, iubitul meu”.

Timpul a trecut, iar bărbatul a îmbătrânit. Odată, se afla prin apropiere, aşa că a venit şi s-a aşezat lângă copac. Acesta l-a întrebat: „Ce mai pot face pentru tine? Ai venit după foarte, foarte mult timp”. Bătrânul i-a răspuns: „Ce poţi face pentru mine? Aş vrea să ajung într-o ţară îndepărtată, să câştig şi mai mulţi bani. Pentru asta, am nevoie de o barcă”. Fericit, copacul i-a spus: „Taie-mi trunchiul şi fă-ţi o barcă din el. Aş fi extrem de fericit să devin barca ta şi să te ajut să mergi astfel în ţara aceea îndepărtată, pentru a câştiga mai mulţi bani. Dar, te rog, ai grijă de tine şi întoarce-te cât mai repede. Voi aştepta mereu întoarcerea ta”. Omul a adus un ferăstrău, a tăiat trunchiul copacului, şi-a făcut o barcă din el şi a plecat. Acum, din copac n-a mai rămas decât rădăcină, dar el a continuat să aştepte cu răbdare întoarcerea celui iubit. A aşteptat, conştient că nu mai avea nimic de oferit. Poate că bărbatul nu se va mai întoarce niciodată? Egoul nu se duce decât acolo unde are ceva de câştigat.

Odată, m-am aşezat lângă ciot. Acesta mi-a şoptit: „Am un prieten care a plecat departe şi nu s-a mai întors. Mă tem să nu se fi înecat, sau să nu se fi rătăcit. Poate că s-a pierdut în ţara aceea îndepărtată. Poate că nici măcar nu mai e în viaţă. O, cât mi-aş dori să aflu veşti de la el! Mă apropii de sfârşitul vieţii, aşa că tot ce mi-aş mai dori ar fi să aflu veşti despre el. Atunci aş muri liniştit. Dar ştiu că n-ar mai veni nici dacă mi-ar auzi strigătul, căci nu mai am nimic să-i dau, iar el nu înţelege decât acest limbaj. Egoul nu înţelege decât limbajul primirii. Iubirea vorbeşte limbajul dăruirii.”
 SURSA:http://frumoasaverde.blogspot.ro/
OSHO: Love is Like a Spring Breeze 

OSHO: Love and Hate Are One 

COMETARII DIN FACEBOOK

APEL

CREZI CĂ ACEST BLOG TE AJUTĂ PE TINE ŞI/SAU LUMEA ÎN CARE TRĂIEŞTI?

Daca da, sprijina munca celor care aduc aceste informatii la lumina, printr-o DONAŢIE.

Este cea mai concreta recunostinta!

CLICK AICI pentru a DONA prin PAYPAL sau DONAŢI ANONIM prin BITCOIN la adresa:

1AgtwQF2ETidVoP9tqFnpqFMwz86FUejug.

Altă formă de plată găsiţi AICI.

Mai nou puteți să ne sprijiniți într-un mod și mai simplu, pe PATREON.

Munca depusă pe acest blog necesită mult timp, foarte multă muncă, dar și bani, căci timpul înseamnă bani. Veniturile obținute din publicitate sunt însa cu mult sub așteptările noastre inițiale. Chiar dacă portalul are mulți cititori, totuși, sunt foarte puțini care găsesc în produsele promovate prin reclame ceva să-i intereseze, să dea click pe ele să cumpere sau să se înscrie la ce promovăm noi.

Pe de altă parte, genul acesta de activitate nu poate fi independentă dacă este finanțată de vreun mogul sau organizație.

Pentru a fi independentă, aceasta trebuie să se bazeze strict pe cititorii săi mulți, care să sprijine fiecare cât poate această lucrare.

Ca atare, de bază rămân tot clasicele conturi bancare sau varianta PayPal sau PATREON.

Fără sprijinul vostru acest portal poate dispărea.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

CELE MAI IMPORTANTE POSĂRI PENTRU NOI

PROSPERĂ - Oare e asa de greu?

THRIVE (2011) What On Earth Will it Take? In sfarsit va putem prezenta tradus, mult asteptatul documentar THRIVE si pentru...

DE AJUTOR

Dacă ești pentru prima dată pe acest blog, îți urăm bun venit! Poți căuta orice subiect care te interesează cercetând CUPRINSUL din meniul de pe stânga (odată ajunşi în cuprins apăsaţi CTRL + F + cuvânt cheie pentru găsire rapidă), dar şi ARHIVA şi CATEGORIILE de pe coloana din dreapta și nu în ultimul rând caseta "CĂUTAŢI PE BLOG" de pe coloana din dreapta (sus). Sunt peste 1300 de articole publicate în clipa asta, majoritatea însoţite de filme şi clipuri traduse sau emisiuni tv, deci ai ce răsfoi şi crede-ne se merită efortul. Poți de asemenea primi direct pe email articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în căsuţa de ABONARE din dreapta, de sub VIZITE (pentru abonare primeşti gratuit toată colecţia Corrado Malanga - cărţi, articole, filme traduse, de pe blogul nostru). De asemenea ne poţi urmări activitatea pe FaceBook, dând LIKE (APRECIEZ) în zona centrală de sus. Mulţumim pentru vizită şi te mai așteptăm pe aici!

Pentru cei care au nelamuriri in ceea ce priveste prezenta reclamelor pe blogul nostru, le recomandam sa citeasca articolul DESPRE RECLAME.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...