Învățături esențiale tibetane - Ven. Jampa Lungtog (26.05.2015)

11:30 Posted In , , , , Edit This 0 Comments »
"Venerabilul Jampa Lungtog a vizitat România de mai multe ori, în calitate de invitat al Centrului Seeds for Happiness, cu susținerea editurii Herald și a Centrului Compassionate Wisdom. Este una dintre prezențele buddhiste care întrețin o continuă predare a învățăturii tibetane în Romania și în întreaga Europă. Absolvent de studii superioare tehnice la Zurich, în 1977 își începe cursurile de limbă tibetană la mănăstirea budistă situată în apropierea lacului Geneva, sub îndrumarea lui Geshe Rabten. A desfășurat activitate de traducător pentru o serie de importanți lama, inclusiv pentru Sanctitatea sa Dalai Lama, în perioada 1979-1995. În 1981 este implicat în deschiderea Mănăstirii Budiste Tashi Rabten din Austria. În prezent este traducătorul și unul dintre discipolii apropiați ai Maestrului Gonsar Tulku Rinpoche.
„Venerabilul JAMPA LUNGTOG este un exemplu special al îmbinării a ce are mai bun de oferit Orientul și Occidentul: o minte foarte lucidă, un discernământ impecabil, o logică de fier, toate înfășurate și oferite cu compasiune, modestie și dorința de a ajuta.” – Mihai Popa Radu, Centrul Seeds for Happiness
„Venerabilul Jampa Lungtog este un amestec de bunătate și de claritate în gândire, astfel încât orice întâlnire cu el devine memorabila. ”
SURSA: http://rabten.ro


 Ce înseamnă Centrul de Înalte Studii Tibetane şi prin ce diferă această instituţie de învăţământ de una occidentală? 

Jampa Lungtog: Centrul de Înalte Studii Tibetane este o mânăstire  budistă creată de maestrul nostru Geshe Rabten, lângă Vevey, în apropierea lacului Geneva, în 1977. Ceea ce înveţi acolo nu există ca subiect de studiu în universităţile occidentale. Instrumentul principal de învăţare este dezbaterea  logică. Aceasta este o manieră foarte puternică de a-ţi antrena mintea să gândească logic, corect. 

Care sunt liniile generale şi chintesenţa învăţăturilor budiste? 

Reprezintă înţelegerea funcţionării minţii, şi prin aceasta, a felului în care se petrece întreaga noastră existenţă, înţelegerea profundă a cauzelor care provoacă fericirea sau nefericirea noastră, cum să înlături cauzele nefericirii de la tine şi de la ceilalţi pentru totdeauna. 

Cum aţi devenit călugăr budist, dumneavoastră fiind născut şi crescut într-o familie de creştini catolici?

M-am îndreptat spre budism datorită întîlnirii cu un maestru foarte special, Geshe Rabten. La vremea aceea studiam Electronica la Universitatea din Zürich şi în paralel doream să înţeleg cum funcţionează mintea umană şi natura existenţei noastre. Nefiind satisfăcut la Facultatea de Electronică, am mers la câteva prelegeri ale lui Geshe Rabten care, din fericire, se stabilise in apropierea oraşului Zürich şi astfel am avut posibilitatea să învăţ direct de la el. Ascultând învăţăturile budiste am primit explicaţii foarte logice şi precise. Asta m-a făcut să-mi doresc să studiez tibetana. Am absolvit Facultatea de Electronică la 22 de ani şi apoi am decis să continui să învăţ direct de la Geshe Rabten. El vorbea despre moarte ca despre ceva natural, deloc înspăimântător, şi despre consecinţele pe care singuri ni le creăm în funcţie de cum ne trăim viaţa. Mi-am dorit să studiez cât mai în profunzime aceste lucruri şi astfel am decis să-mi dedic viaţa studiind învăţăturile tibetane, devenind călugăr şi fiind în serviciul semenilor în felul acesta. 

Ce presupune a fi călugăr budist? 

Trebuie să-ţi petreci timpul studiind învăţăturile lui Buddha şi, de asemenea, să le practici. Să încerci să-ţi dezvolţi mintea, să-ţi dezvolţi calităţile pozitive şi să le reduci pe cele negative. Evident, călugăr fiind, nu ai familie. 

Au fost momente când aţi fost tentat să daţi înapoi, să vă întoarceţi şi la viaţa pe care o aveaţi înainte? 

Am avut o prietenă pe parcursul studiilor universitare şi am trăit ca şi cum am fi fost căsătoriţi, deci am idee despre ce înseamnă viaţa de cuplu, ce beneficii şi ce provocări aduce ea. Şi chiar dacă îmi vin în minte beneficiile, este suficient să mă gândesc la aspectele problematice ale unei astfel de relaţii si astfel orice dorinţă legată de viaţa de cuplu dispare. Dacă dorinţele sexuale nu te tulbură prea tare, este o mare libertate şi fericire în modul de viaţă al unui călugăr budist. 

Cât de importantă este disciplina în stadiul de iniţiere? Am dedus, citind câteva povestiri zen traduse în română, că disciplina din mânăstirile budiste seamănă cu una din instituţiile militare.

Nu este valabil şi pentru mânăstirile tibetane. Tibetanii sunt plini de bunătate şi de compasiune. Evident, există aşteptarea ca tu să urmezi şi să participi la regulile comunităţii respective. De exemplu, dacă un călugăr nu urmează codul etic, maestrul său trebuie să îl disciplineze într-un fel. Şi, dacă într-o astfel de disciplinare maestrul îi spune discipolului „nu trebuie să faci lucrurile acestea", maestrul stă cu spatele, nu îl priveşte în ochi, ca şi cum i-ar fi jenă să-i adreseze acele cuvinte. Înţelegeţi care este diferenţa faţă de „disciplina" de alt tip?  

Atunci când aţi decis să deveniţi călugăr budist aţi avut temerea că îl trădaţi cumva pe Dumnezeul creştin?

Este o întrebare interesantă. Nu, nu am simţit asta. La vârsta de 13-14 ani am început să-mi pun multe întrebări existenţiale. Am avut un profesor foarte bun în şcoală, dar nu a fost în stare să îmi ofere nişte răspunsuri convingătoare. Şi pentru că nu eram convins, până la vârsta de 16 ani mi-am pierdut aproape toată credinţa creştină. Şi atunci nu m-am mai raportat la etică, ci m-am comportat după cum am simţit eu, aşa cum mulţi tineri fac în zilele noastre. Şi întâlnindu-mă cu acest mare maestru, Geshe Rabten, care vorbea despre consecinţele pe care le suportăm în funcţie de acţiunile noastre negative sau pozitive, mi-am adus aminte aminte de etica creştină, care este similară cu cea budistă. Deosebirea este că cea budistă este însoţită de explicaţii foarte convingătoare - nu trebuie doar să crezi, să te supui. Urmând sfaturile maestrului, am avut sentimentul că urmez şi onorez cumva învăţătura etică creştină la care renunţasem cu mulţi ani în urmă. În zilele noastre sunt mulţi oameni care vin la mânăstirile budiste cerând sfaturi. Mulţi se consideră budişti, alţii nu au nicio religie, dar cei mai mulţi se consideră creştini. Nu am nicio problemă în a le da sfaturi, ţinând cont de contextul religiei lor.

Aţi descoperit, pe parcurs, că cele două învăţături, creştine şi budiste, sunt compatibile?

Vizavi de comportamentele recomandate, învăţăturile budiste şi cele creştine sunt foarte compatibile.

Oamenilor din societatea actuală nu le place să se gândească la moarte...

Nu le place, dar trebuie să o facă întrucât fiecare dintre noi va muri. Pe vremea bunicilor noştri, credinţa că după moarte urmează Raiul sau Iadul era foarte puternică. Ei spuneau: „Nu trebuie să minţi, pentru că ajungi în Iad". Credinţa că după moarte o să ajungi într-un loc al fericirii sau nefericiirii este cumva minimizată în zilele noastre. A rămas doar un sentiment neplăcut faţă de ceea ce va urma.

Pentru cei care nu au participat la acest seminar: ce este karma şi cum putem lucra cu propria karmă? 

În viziunea creştină există un anumit cod de conduită etică. Urmând regulile pe care ţi le-a dat Dumnezeu, vei reuşi să ajungi în Rai. Decalogul spune să nu ucizi, să nu furi, să nu minţi etc. În învăţătura budistă se spune că acţiunile noastre în sine provoacă fericire sau nefericire. Ele determină atât existenţe superioare care sunt similare Raiului, cât şi existenţe nedorite sub formă de animal, om sau altele similare Iadului din creştinism. Principala diferenţă este că aceste consecinţe ale acţiunilor noastre nu sunt determinate de judecata unui Dumnezeu, ci decurg din modul natural în care funcţionează Universul. Cum se spune: „Ce semeni, aia culegi" sau „După faptă şi răsplată". Buddha Shakyamuni ne învaţă că nimeni, nici măcar el, nu poate să intervină în acest proces şi fiecare dintre noi este responsabil şi trebuie să îşi asume consecinţele.

Cu alte cuvinte, budismul nu ne spune ce să facem - este alegerea noastră dacă vrem să minţim sau să nu minţim, să furăm sau să nu furăm -, dar trebuie să ştim în fiecare moment ce urmări vom suporta. 

Da, aceasta este esenţa. 

Aţi fost translator de limba germană pentru Dalai Lama. În ce împrejurări l-aţi cunoscut?

Maestrul meu, Geshe Rabten, a fost îndrumătorul pe teme de logică şi de dezbateri filozofice al actualului Dalai Lama în anii de formare ai acestuia. Tot el a fost primul maestru tibetan care l-a invitat pe Dalai Lama în Occident în 1979. Pentru că această vizită s-a desfăşurat în Elveţia, era nevoie de un traducător german şi eu eram singurul care puteam face asta, desigur, nu foarte bine. Ulterior şi mama mea m-a sfătuit să intru în serviciul Sanctităţii Sale Dalai Lama, pe care l-am servit în calitate de translator de limba germană vreme de 13 ani. 

Monahii creştini au ajuns la desăvârşire prin post şi rugăciune neîntreruptă. Călugării budişti ajung la iluminare prin meditaţie. Şi rugăciunea, şi meditaţia sunt căi de acces pentru elevare spirituală... 

Rugăciunile sunt dorinţe exprimate către o instanţă divină care să ne ofere pace, linişte, bunăstare pentru noi înşine sau pentru cei apropiaţi nouă. Meditaţia nu este altceva decât o modalitate structurată menită să ne ajute să ne obişnuim cu acele stări ale minţii care se traduc prin linişte, pace, fericire interioară. Printr-o practică meditativă consecventă, ajungem să ne autogenerăm aceste stări mentale pozitive, ele devenind în timp ceva natural, firesc, fără să avem nevoie de nicio intervenţie din exterior. 

"Sunt mulţi oameni care vin la mânăstirile budiste cerând sfaturi. Mulţi se consideră budişti, alţii nu au nicio religie, dar cei mai mulţi se consideră creştini. Nu am nicio problemă în a le da sfaturi, ţinând cont de contextul religiei lor."

"Meditaţia nu este altceva decât o modalitate structurată menită să ne ajute să ne obişnuim cu acele stări ale minţii care se traduc prin linişte, pace fericire interioară."
Ce înseamnă Centrul de Înalte Studii Tibetane şi prin ce diferă această instituţie de învăţământ de una occidentală? Jampa Lungtog: Centrul de Înalte Studii Tibetane este o mânăstire budistă creată de maestrul nostru Geshe Rabten, lângă Vevey, în apropierea lacului Geneva, în 1977. Ceea ce înveţi acolo nu există ca subiect de studiu în universităţile occidentale. Instrumentul principal de învăţare este dezbaterea logică. Aceasta este o manieră foarte puternică de a-ţi antrena mintea să gândească logic, corect. Care sunt liniile generale şi chintesenţa învăţăturilor budiste? Reprezintă înţelegerea funcţionării minţii, şi prin aceasta, a felului în care se petrece întreaga noastră existenţă, înţelegerea profundă a cauzelor care provoacă fericirea sau nefericirea noastră, cum să înlături cauzele nefericirii de la tine şi de la ceilalţi pentru totdeauna. Cum aţi devenit călugăr budist, dumneavoastră fiind născut şi crescut într-o familie de creştini catolici? M-am îndreptat spre budism datorită întîlnirii cu un maestru foarte special, Geshe Rabten. La vremea aceea studiam Electronica la Universitatea din Zürich şi în paralel doream să înţeleg cum funcţionează mintea umană şi natura existenţei noastre. Nefiind satisfăcut la Facultatea de Electronică, am mers la câteva prelegeri ale lui Geshe Rabten care, din fericire, se stabilise in apropierea oraşului Zürich şi astfel am avut posibilitatea să învăţ direct de la el. Ascultând învăţăturile budiste am primit explicaţii foarte logice şi precise. Asta m-a făcut să-mi doresc să studiez tibetana. Am absolvit Facultatea de Electronică la 22 de ani şi apoi am decis să continui să învăţ direct de la Geshe Rabten. El vorbea despre moarte ca despre ceva natural, deloc înspăimântător, şi despre consecinţele pe care singuri ni le creăm în funcţie de cum ne trăim viaţa. Mi-am dorit să studiez cât mai în profunzime aceste lucruri şi astfel am decis să-mi dedic viaţa studiind învăţăturile tibetane, devenind călugăr şi fiind în serviciul semenilor în felul acesta. Ce presupune a fi călugăr budist? Trebuie să-ţi petreci timpul studiind învăţăturile lui Buddha şi, de asemenea, să le practici. Să încerci să-ţi dezvolţi mintea, să-ţi dezvolţi calităţile pozitive şi să le reduci pe cele negative. Evident, călugăr fiind, nu ai familie. Au fost momente când aţi fost tentat să daţi înapoi, să vă întoarceţi şi la viaţa pe care o aveaţi înainte? Am avut o prietenă pe parcursul studiilor universitare şi am trăit ca şi cum am fi fost căsătoriţi, deci am idee despre ce înseamnă viaţa de cuplu, ce beneficii şi ce provocări aduce ea. Şi chiar dacă îmi vin în minte beneficiile, este suficient să mă gândesc la aspectele problematice ale unei astfel de relaţii si astfel orice dorinţă legată de viaţa de cuplu dispare. Dacă dorinţele sexuale nu te tulbură prea tare, este o mare libertate şi fericire în modul de viaţă al unui călugăr budist. Cât de importantă este disciplina în stadiul de iniţiere? Am dedus, citind câteva povestiri zen traduse în română, că disciplina din mânăstirile budiste seamănă cu una din instituţiile militare. Nu este valabil şi pentru mânăstirile tibetane. Tibetanii sunt plini de bunătate şi de compasiune. Evident, există aşteptarea ca tu să urmezi şi să participi la regulile comunităţii respective. De exemplu, dacă un călugăr nu urmează codul etic, maestrul său trebuie să îl disciplineze într-un fel. Şi, dacă într-o astfel de disciplinare maestrul îi spune discipolului „nu trebuie să faci lucrurile acestea", maestrul stă cu spatele, nu îl priveşte în ochi, ca şi cum i-ar fi jenă să-i adreseze acele cuvinte. Înţelegeţi care este diferenţa faţă de „disciplina" de alt tip? Atunci când aţi decis să deveniţi călugăr budist aţi avut temerea că îl trădaţi cumva pe Dumnezeul creştin? Este o întrebare interesantă. Nu, nu am simţit asta. La vârsta de 13-14 ani am început să-mi pun multe întrebări existenţiale. Am avut un profesor foarte bun în şcoală, dar nu a fost în stare să îmi ofere nişte răspunsuri convingătoare. Şi pentru că nu eram convins, până la vârsta de 16 ani mi-am pierdut aproape toată credinţa creştină. Şi atunci nu m-am mai raportat la etică, ci m-am comportat după cum am simţit eu, aşa cum mulţi tineri fac în zilele noastre. Şi întâlnindu-mă cu acest mare maestru, Geshe Rabten, care vorbea despre consecinţele pe care le suportăm în funcţie de acţiunile noastre negative sau pozitive, mi-am adus aminte aminte de etica creştină, care este similară cu cea budistă. Deosebirea este că cea budistă este însoţită de explicaţii foarte convingătoare - nu trebuie doar să crezi, să te supui. Urmând sfaturile maestrului, am avut sentimentul că urmez şi onorez cumva învăţătura etică creştină la care renunţasem cu mulţi ani în urmă. În zilele noastre sunt mulţi oameni care vin la mânăstirile budiste cerând sfaturi. Mulţi se consideră budişti, alţii nu au nicio religie, dar cei mai mulţi se consideră creştini. Nu am nicio problemă în a le da sfaturi, ţinând cont de contextul religiei lor. Aţi descoperit, pe parcurs, că cele două învăţături, creştine şi budiste, sunt compatibile? Vizavi de comportamentele recomandate, învăţăturile budiste şi cele creştine sunt foarte compatibile. Oamenilor din societatea actuală nu le place să se gândească la moarte... Nu le place, dar trebuie să o facă întrucât fiecare dintre noi va muri. Pe vremea bunicilor noştri, credinţa că după moarte urmează Raiul sau Iadul era foarte puternică. Ei spuneau: „Nu trebuie să minţi, pentru că ajungi în Iad". Credinţa că după moarte o să ajungi într-un loc al fericirii sau nefericiirii este cumva minimizată în zilele noastre. A rămas doar un sentiment neplăcut faţă de ceea ce va urma. Pentru cei care nu au participat la acest seminar: ce este karma şi cum putem lucra cu propria karmă? În viziunea creştină există un anumit cod de conduită etică. Urmând regulile pe care ţi le-a dat Dumnezeu, vei reuşi să ajungi în Rai. Decalogul spune să nu ucizi, să nu furi, să nu minţi etc. În învăţătura budistă se spune că acţiunile noastre în sine provoacă fericire sau nefericire. Ele determină atât existenţe superioare care sunt similare Raiului, cât şi existenţe nedorite sub formă de animal, om sau altele similare Iadului din creştinism. Principala diferenţă este că aceste consecinţe ale acţiunilor noastre nu sunt determinate de judecata unui Dumnezeu, ci decurg din modul natural în care funcţionează Universul. Cum se spune: „Ce semeni, aia culegi" sau „După faptă şi răsplată". Buddha Shakyamuni ne învaţă că nimeni, nici măcar el, nu poate să intervină în acest proces şi fiecare dintre noi este responsabil şi trebuie să îşi asume consecinţele. Cu alte cuvinte, budismul nu ne spune ce să facem - este alegerea noastră dacă vrem să minţim sau să nu minţim, să furăm sau să nu furăm -, dar trebuie să ştim în fiecare moment ce urmări vom suporta. Da, aceasta este esenţa. Aţi fost translator de limba germană pentru Dalai Lama. În ce împrejurări l-aţi cunoscut? Maestrul meu, Geshe Rabten, a fost îndrumătorul pe teme de logică şi de dezbateri filozofice al actualului Dalai Lama în anii de formare ai acestuia. Tot el a fost primul maestru tibetan care l-a invitat pe Dalai Lama în Occident în 1979. Pentru că această vizită s-a desfăşurat în Elveţia, era nevoie de un traducător german şi eu eram singurul care puteam face asta, desigur, nu foarte bine. Ulterior şi mama mea m-a sfătuit să intru în serviciul Sanctităţii Sale Dalai Lama, pe care l-am servit în calitate de translator de limba germană vreme de 13 ani. Monahii creştini au ajuns la desăvârşire prin post şi rugăciune neîntreruptă. Călugării budişti ajung la iluminare prin meditaţie. Şi rugăciunea, şi meditaţia sunt căi de acces pentru elevare spirituală... Rugăciunile sunt dorinţe exprimate către o instanţă divină care să ne ofere pace, linişte, bunăstare pentru noi înşine sau pentru cei apropiaţi nouă. Meditaţia nu este altceva decât o modalitate structurată menită să ne ajute să ne obişnuim cu acele stări ale minţii care se traduc prin linişte, pace, fericire interioară. Printr-o practică meditativă consecventă, ajungem să ne autogenerăm aceste stări mentale pozitive, ele devenind în timp ceva natural, firesc, fără să avem nevoie de nicio intervenţie din exterior. "Sunt mulţi oameni care vin la mânăstirile budiste cerând sfaturi. Mulţi se consideră budişti, alţii nu au nicio religie, dar cei mai mulţi se consideră creştini. Nu am nicio problemă în a le da sfaturi, ţinând cont de contextul religiei lor." "Meditaţia nu este altceva decât o modalitate structurată menită să ne ajute să ne obişnuim cu acele stări ale minţii care se traduc prin linişte, pace fericire interioară." Discipol al Maestrului Geshe Rabten Rinpoche Venerabilul Jampa Lungtog este un fin cunoscător al limbii tibetane, fiind traducătorul Sanctităţii Sale Dalai Lama pe parcursul primelor vizite ale acestuia în Elveţia şi Austria. Ulterior a fost translatorul Venerabilului Geshe Rabten Rinpoche şi actualmente este traducătorul şi unul dintre discipolii apropiaţi ai Maestrului Gonsar Tulku Rinpoche. În paralel, predă învăţăturile budiste la Centrul de Înalte Studii Tibetane din Elveţia şi are o susţinută activitate de promovare a acestora în Europa. De asemenea, este unul dintre primii discipoli occidentali ai Marelui Maestru Tibetan Geshe Rabten Rinpoche.

Citeste mai mult: adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/jampa-lungtog-calugar-budist-am-avut-sentimentul-onorez--invatatura-crestina-1_50ba00647c42d5a663af13d3/index.html
 SURSA: http://adevarul.ro

VEZI FILMUL TRADUS, AICI

Post Comment

POSTARE IMPORTANTĂ

Calogero Grifasi - Noi informatii uluitoare (9.09.2016)

Fiecare hipnoza realizata de Calogero Grifasi este pentru noi o aventura a cunoasterii obtinuta prin intermediul unor povesti fascinan...

ALTE FILME INTERESANTE

CREZI CĂ ACEST BLOG TE AJUTĂ PE TINE ŞI/SAU LUMEA ÎN CARE TRĂIEŞTI?
Daca da, sprijina munca celor care aduc aceste informatii la lumina, printr-o DONAŢIE. Este cea mai concreta recunostinta! CLICK AICI pentru a DONA prin PAYPAL sau DONAŢI ANONIM prin BITCOIN la adresa
1AgtwQF2ETidVoP9tqFnpqFMwz86FUejug. Altă formă de plată găsiţi AICI.

DE AJUTOR

Dacă ești pentru prima dată pe acest blog, îți urăm bun venit! Poți căuta orice subiect care te interesează cercetând CUPRINSUL din meniul de pe stânga (odată ajunşi în cuprins apăsaţi CTRL + F + cuvânt cheie pentru găsire rapidă), dar şi ARHIVA şi CATEGORIILE de pe coloana din stânga și nu în ultimul rând caseta "CĂUTAŢI PE BLOG" de pe coloana din dreapta (sus). Sunt peste 1050 de articole publicate în clipa asta, majoritatea însoţite de filme şi clipuri traduse sau emisiuni tv, deci ai ce răsfoi şi crede-ne se merită efortul. Poți de asemenea primi direct pe email articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în căsuţa de ABONARE din dreapta, de sub VIZITE (pentru abonare primeşti gratuit toată colecţia Corrado Malanga - cărţi, articole, filme traduse, de pe blogul nostru). De asemenea ne poţi urmări activitatea pe FaceBook, dând LIKE (APRECIEZ) în zona centrală de sus. Mulţumim pentru vizită şi te mai așteptăm pe aici!

Pentru cei care au nelamuriri in ceea ce priveste prezenta reclamelor pe blogul nostru, le recomandam sa citeasca articolul DESPRE RECLAME.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...