IN SEARCH OF ... The Castle Of Secrets
Edward Leedskalnin (1886 - 1951), un funcţionar modest, imigrant leton, 4 clase, înalt de 1,55 m şi cântărind doar 40 de kilograme, bolnav de tuberculoză, afirma cândva „Am descoperit secretele piramidelor. Am descoperit cum egiptenii şi constructorii antici din Peru, din Yucatan şi din Asia, cu unelte simple, au ridicat piatre cântărind tone” ... iar castelul său (pe care l-a construit singur din rocă coraliferă în blocuri de până la 30 de tone) este o dovadă incontestabilă.
Edward Leedskalnin
Părăsit de logodnică (Agnès Skuvst) pentru că era prea sărac şi prea bătrân, a ajuns în Statele Unite la 34 de ani, în 1920. Eşecul sentimental a devenit o obsesie ce l-a făcut să fie retras şi să se dedice în totalitate muncii.
Boala l-a determinat să se instaleze în Florida, în Florida City, unde timp de 16 de ani şi-a ridicat capodopera (1920 - 1936).
Cu unelte simple, confecţionate de el, mai ales din piese auto recuperate, a ridicat şi prelucrat singur blocurile uriaşe de piatră lucrând mai ales noaptea, la lumina unei lanterne. Piesele terminate au fost plasate cu o uimitoare precizie, fără nici un instrument.
Cantitatea de rocă folosită s-a estimat la 1.000 de tone, la care se adaugă 100 de tone din care a făcut mobilierul şi alte obiecte.
Un alt moment important (1936) este mutarea întregului complex din Florida City în Homestead, la o distanţă de 16 km, din cauza construirii unei fabrici în apropierea proprietăţii sale, şi care, a pretins Leedskalnin, i-ar fi ameninţat intimitatea.
Totuşi, după unii cercetători, el a luat această decizie din cu totul alte motive, şi anume că a doua locaţie i-ar fi permis să profite mai mult de forţa telurică a acelei zone !
Şi-a deplasat singur imensele blocuri şi le-a poziţionat cu mare precizie, astfel încât toate reperele să-şi reia aceeaşi poziţie în complex. Blocurile nu au fost cimentate, ci s-au îmbinat perfect. Numeroşi martori au văzut un camion împrumutat cărând bolovani, dar nimeni nu a remarcat încărcarea sau descărcarea lor. Leedskalnin a lucrat numai la adăpostul întunericului nopţii.
Dificila operaţiune de mutare a celor peste 1.000 de tone, bucată cu bucată, şi reasamblarea lor a durat mai puţin de o lună !
Poarta oscilantă este atât de bine echilibrată încât este suficient un deget pentru a o face să pivoteze în jurul axului.
Zidurile, construite în 1940, sunt înalte de 3 m.
Turnul, singura structură închisă a complexului, în care Leedskalnin nu permitea accesul. În dormitor a construit două paturi pentru copii, un leagăn, o masă cu forma statului Florida ce include o chiuvetă având conturul lacului Okeechobee, un scaun ca de avion agăţat de tavan.
Turnul
Turnul
Interiorul turnului
Nu există instalaţii - nici ţevi, nici cabluri.
De altfel, Leedskalnin ducea o viaţă foarte austeră, se hrănea cu sardele, biscuiţi, ouă şi lapte. Fructele şi legumele şi le cultiva într-o mică grădină.
În incintă, un spaţiu bine definit poartă denumirea de „sanctuar” şi cuprinde obiective precum:
- obeliscul de 30 tone, înalt de 12m
- cadranul solar
- un telescopul de 30 tone şi înalt de 7m
- grădina de coral
- lucrări cu teme astronomice
- scaune, mese de joc
Obeliscul
Obeliscul
Cadranul solar
După moartea sa, castelul a rămas în exploatare turistică, deşi şi-a schimbat în câteva rânduri proprietarul. Anual 65.000 de vizitatori rămân uimiţi în faţa uriaşelor blocuri de piatră domesticite de voinicul Leedskalnin.
Toţi se întreabă cum a lucrat, care au fost tehnicile folosite, care a fost descoperirea sa ...
Telescopul
Deşi, poate, mai important este să ştim de unde provin cunoştinţele şi cum au ajuns la el. Din Letonia ? Le-a descoperit singur ? Avea 4 clase ... I le-a transmis cineva ? Le-a dobândit prin revelaţie ?
Cert este că unii vecini povestesc că Leedskalnin rostea incantaţii cu palmele aşezate pe suprafaţa pietrelor şi că l-au văzut ridicând-le în aer. Şi că acestea se deplasau singure ...
A lăsat cîteva caiete cu însemnări, formule şi scheme legate de fenomenul magnetismului şi al electricităţii, de punctele şi reţelele nodale planetare, energia telurică, forţa antigravitaţională. Se pare că şi-a ridicat castelul chiar pe unul din vortexurile energetice care-i pemitea lui Leedskalnin să mute imense blocuri de piatră.
Nu există informaţii privind cercetări sau realizări similare. Secretul piramidelor rămâne în continuare un mare secret, iar specialiştii în istorie şi arheologie ne explică în continuare cum cărau egiptenii imenşi bolovani cu sănii din lemn pe nisipul dogoritor ...”
VEDETI FILMUL TRADUS, AICI:
DOWNLOAD RAPID
Mai multe informatii despre Castelul Coral gasiti in seria de documentare ANCIENT KNOWLEDGE de pe blogul nostru.
Şi eu vă mulţumesc din suflet pentru că l-aţi pus pe blogul dvs., şi de asemenea, pentru frumoasa prezentare pe care i-aţi scris-o.
RăspundețiȘtergereŞi dvs. să fiţi iubiţi!
Şi eu vă mulţumesc din suflet pentru că l-aţi pus pe blogul dvs, şi de asemenea, pentru frumoasa prezentare pe care i-aţi scris-o.
RăspundețiȘtergereŞi dvs. să fiţi iubiţi!
Intr-adevar niste structuri impresionante formeaza acest castel de coral. Cata munca...
RăspundețiȘtergerePrima data am citit despre castel aici http://frumoasaverde.blogspot.ro/2012/04/castelul-de-coral.html insa informatiile prezentate aici par a fi mai complete.
Leedskalnin chiar a descoperit ceva viabil! Cartea sa, "Magnetic current", e un punct de plecare pt a intelege, desi pe alocuri e cam incifrata. Acolo exista niste experimente pe care Ed ni le recomanda sa le efectuam pt a intelege ce e cu aceasta forta misterioasa a "magnetismului". Eu am reusit sa reproduc unul dintre ele cu un Perpetual Motion Holder, care pune in evidenta, printre altele ca exista aspecte suplimentare ale curentul electric fata de ce stim din carti. In speta, e vorba de experimentul in care un PMH tine o bara asemenea unui electromagnet impotriva gravitatiei, desi se taie alimentarea PMH-ului cu electricitate (e nevoie doar de un impuls oricat de scurt). Bara ramane atarnata chiar si ani de zile daca nu se strica geometria dispozitivului. Fenomenul nu se poate explica in mod conventional ca fiind doar o "magnetizare temporara". Ce vreau sa sugerez este ca intelegand "curentul magnetic" se pot construi dispozitive free-energy, anti-gravitationale si unele cu efect revitalizant pt organismele biologice. Se pare ca setup-ul folosit la ridicarea blocurilor de coral era flywheel-ul sau la care era conectat capatul unui lant metalic, celalalt capat fiind infasurat in jurul blocului de coral. Lantul nu era folosit pt ca era rezistent, ci pt ca zalele lantului joaca rolul unui PMH (au geometrie identica), adica erau folosite pt a transmite curentul magnetic generat de flywheel la blocul de piata... Din discutiile pe care le-am avut personal cu cei care au reprodus partial flywheel-ul, curentul magnetic generat produce modificari in jurul dispozitivului la nivel eteric/energetic. Cateva minute de punere in functiune duce la modificari gravitationale, energetice si inclusiv la aparitia unor fenomene paranormale timp de cateva zile (deschidere de portaluri catre alte dimensiuni).
RăspundețiȘtergereWow... niste completari de exceptie! Multumim!
RăspundețiȘtergere