BASHAR - Actioneaza! - Partea I (17.10.2010)

15:04 Posted In , , , Edit This 1 Comment »
BASHAR - Take Action! (2008) - Part I
The Actions Necessary to Create the Reality You Prefer
Acțiunile Necesare Pentru a Vă Crea Realitatea Preferată

La cererea unora dintre voi continuam sa va prezentam inca un film tradus,  cu Bashar (un extraterestru care ne vorbeste prin intermediul lui Daryl Anka), care vine in continuarea celui prezentat anterior, intitulat "Download".
Celelate filme, articole si informatii cu si despre BASHAR de pe blogul nostru pot fi vizionate aici : 
BASHAR - EVENIMENTUL EXTRATEREȘTRII 
BASHAR - Download  
Multumim inca odata Danielei Grigore care si-a asumat aceasta munca titanica de a traduce cat mai multe dintre filmele si interviurile cu BASHAR.
Pe langa filmul de astazi va prezentam si ale 2 articole cu BASHAR , traduse tot de Daniela Griogore, care sa va ajute sa intelegeti si mai bine conceptele discutate.
Bashar compilatie - Schita Sufletului



THE SPAN 2010-2015 ( 12 oct 2008) – INTERVALUL 2010-2015

Partea I - BEING A WHOLE PERSON – Sa fii o persoana intreaga
[…] Haideti sa incepem cu a intelege ideea in legatura cu relatia dintre Mintea Fizica si Mintea Superioara ce functioneaza ca o persoana intreaga.
Fiecare dintre voi a facut o alegere, alegerea de a trai experienta realitatii fizice, de a trai o viata fizica. Cand se face aceasta alegere din starea de spirit, de la nivelul non-fizic, ceea ce faceti, general vorbind, fie ca e complet constient sau in mod automat, este sa puneti bazele unui fundament in ceea ce ar putea fi numit “o realitate la nivel de sablon”, o frecventa, un domeniu al realitatii aflat imediat deasupra realitatii fizice, la care unii s-ar putea referi ca la un taram astral inferior. In aceasta realitate sablon, vibratiile de energie sunt ceva mai scazute decat ideea de taramuri spirituale superioare, dar nu atat de scazute sau de dense precum realitatea fiziologica. Cu toate astea, sunt destul de apropiate astfel incat pot fi folosite ca sablon pentru a stabili anumite scenarii ce vor fi jucate, pentru a trasa schita anumitor scenarii ce vor fi experimentate in realitatea fizica ce va urma.
Stabilind aceste scenarii, aceste teme de explorat in realitatea sablon, creati astfel un fel de “functie automata” ce va permite sa va focalizati pe experienta si explorarea acelei teme cand veti fi in realitatea fizica fara sa trebuiasca sa va ganditi prea mult la cum se face asta. Face parte din creatia acordului colectiv, ce are loc la nivelul realitatii sablon in care sunteti cu totii de acord sa creati anumite circumstante asemanatoare, anumite conditii asemanatoare prin care veti experimenta cu totii realitatea fizica. E nivelul in care sunteti cu totii de acord cu regulile generale prin care veti juca jocul realitatii fizice.
Odata ce acest lucru s-a stabilit ca tipar si s-a pus la locul sau, constiinta voastra atunci, intr-un sens, trece , se filtreaza prin acel sablon in drumul sau spre realitatea fizica, in drumul spre a va cristaliza in materialitatea fizica, facand legatura cu ideea trupului fizic, consolidandu-se bine in acea focalizare. Trecand prin acel nivel de sablon, luati asupra voastra atributele realitatii cu care ati fost de acord la modul general. Incepeti sa va umpleti si sa va imbibati constiinta cu o structura - cristalizati o anumita structura ce este reprezentativa pentru acea realitate in care veti avea o experienta.
O analogie similara ar fi ca decideti sa faceti scufundari la mare adancime si atunci trebuie sa va pregatiti cu un costum adecvat de scafandru, cu un aparat adecvat si un echipament de respirat adecvat. Va pregatiti pentru mediul in care urmeaza sa plonjati. Astfel ca, precum pe masura ce coborati, va reglati oxigenul, etc, obisnuindu-va cu presiunea de adancime din mare, la fel va obisnuiti – prin intermediul acestui proces de cristalizare – cu ideea experientei devenirii unei fiinte fizice si cu limitarile ce vin odata cu asta.
Tineti minte! Chiar daca, pentru majoritatea dintre voi, aceasta viata are de-a face in totalitate cu renuntarea la limitele proprii, multe dintre ele sunt inca de folos. Va folosesc inca pentru a va mentine focalizati in realitatea fizica.
Astfel ca, doar conceptul de limitare in sine, nu e inerent unul negativ – ceea ce faceti cu acel concept poate fi pozitiv sau negativ. Totusi, intorcandu-ne la ideea acestei progresii, cand va conectati astfel la ideea semintei fizice ce se naste pentru a crea o legatura cu conceptul unui trup, cand va cristalizati spiritual in acea fizicalitate, de fapt ajutati si asistati la formarea acelei forme embrionice, imbiband-o cu multe dintre ideile cristalizate pe care le-ati adus cu voi ca spirite si colaborati cu acel corp embrionic in pantecele mamelor voastre la crearea fiintei, a structurii de personalitate ce va exemplifica cel mai bine temele pe care ati ales sa le explorati in realitate.
In timp ce colaborati cu structura embrionica in acel sens, veti descoperi ca majoritatea ideilor sablonului, ca majoritatea ideilor tematice pe care le veti explora in realitatea fizica si pe care  le cristalizati astfel in acel corp embrionic, sunt gata dupa – in timpul sau dupa – cea de-a 41-a zi din existenta acelui embrion. Pana in acel moment structura embrionului nu are capacitatea sa incorporeze acele idei din sablon deoarece in embrion nu s-a format inca glanda pineala care e necesara, esentiala, cruciala.
Odata ce exista glanda pineala, deoarece ea este in creier poarta si usa dintre realitatile superioare si inferioare, e necesar ca ea sa fie in embrion ca sa functioneze ca si glanda care incorporeaza acele idei din sablon si astfel incepe apoi sa aranjeze partea neurologica a creierului, precum si structura celulara a corpului, intr-o asa maniera incat sa fie favorabila ideilor si temelor ce se cristalizeaza in acel trup.
Apoi, odata ce forma embrionara e organizata suficient pentru a fi potrivita cu frecventele reprezentative pentru tipul de experiente si teme pe care ati ales sa le explorati in realitatea fizica, incepe sa devina din ce in ce mai mult o legatura vibrationala solida intre ideea de forma fizica si forma spirituala. Asta va fi inca insuficient pentru ceva timp. Chiar si copii nascuti vor avea – general vorbind – de decis intre 3 si 7 ani daca isi doresc cu-adevarat sa desfasoare acea viata fizica mai mult de-atat, inainte ca ideea de legatura vibrationala dintre corpul fizic si spiritual sa devina relativ coeziva si relativ rezistenta.
Dar mai ales pana la varsta de 3 ani, veti descoperi ca multe spirite au dorit poate sa experimenteze doar foarte putin din realitatea fizica, ca si-au dorit, intr-un sens, doar sa-si ude putin asa numitele “picioare spirituale” in realitatea fizica, dar nu vor neaparat sa aiba o viata intreaga. Deci, veti descoperi ca multi indivizi foarte tineri vor alege sa traiasca doar o zi. Acesta nu e singurul motiv, dar e unul dintre cele majore, pentru ceea ce numiti pe planeta voastra morti fulgeratoare neasteptate. Vor trai doar intervalul pe care au ales sa-l traiasca si pur si simplu se vor intoarce inapoi in spirit.
La fel si ideea la care va referiti prin pierdere de sarcina sau avort e ceva ce, intr-un sens, serveste scopului acelui spirit de a alege pe cineva care nu va alege sa aiba neaparat un copil. Formand astfel o legatura cu persoana ce a facut o astfel de alegere, spiritele vor trai experienta portiunii din existenta fizica pe care au ales s-o experimenteze si-atat. Asta nu e sub nicio forma un comentariu la adresa acestui tip de alegere; inseamna pur si simplu ca nimic nu se pierde, iar in acest sens, totul serveste scopului unui spirit. Deci, in acest sens, nu trebuie judecat in vreun fel. E pur si simplu o alegere, o circumstanta si o oportunitate de care profita cei carora le poate fi de folos.
Pe masura ce continuati sa va cristalizati forma embrionica ce incepe sa stabileasca structurile celulare si conexiunile neurologice in corpul fizic, ce sunt reprezentative pentru tipul de teme pe care le veti explora, incepe, de asemeni, sa se creeze si constructia personalitatii. Reprezentarea inteligentei spiritului, constientei spiritului va fi, intr-un sens, copiata, redata in trup, va avea o forma de sablon proprie ce e reprezentativa pentru producerea sistemelor de credinte, emotii si tipare de gandire si actiuni.
Acest sablon prismatic din creier e setat sa primeasca anumite tipuri de informatii ce sunt in concordanta cu expresia alegerii experientelor tematice ale acelui spirit.  Astfel ca acea personalitate devine atunci fixata in mod unic si capabila sa se exprime pe sine in mod unic in concordanta cu temele ce au fost alese pentru a fi explorate. Asta nu vrea sa spuna ca personalitatea nu poate fi maleabila, fiindca este. Dar ideea e ca este proiectata special sa absoarba informatia care e in concordanta cu temele alese.
Acum, bineinteles ca atunci cand se naste un copil pe planeta voastra din anumiti parinti, deoarece inca absoarbe, inca isi pune bazele acelui sablon ce se cristalizeaza inca o vreme, va absorbi toata alimentarea telepatica de la parinti, de la societate. Si, pe masura ce se stabilizeaza in asta, va culege sisteme de credinte de la parinti, de la societate si va incepe sa le incorporeze si pe acelea in matricea sa; de multe ori vor fi sisteme de credinte ce sunt in concordanta cu explorarea sa tematica, precum si sisteme de credinte ce nu sunt neaparat in concordanta cu explorarea lui tematica. Cu exceptia unor sisteme de credinte ce in ofera acelui copil ocazia ca mai tarziu sa realizeze ca poate face o comparatie intre sistemele de credinte adunate de pe la altii si care nu-i apartin si sistemele de credinte pe care le-ar prefera.
Din nou, toata absorbtia serveste unui scop, dar o parte dintre sistemele de credinte ar putea ca in final sa nu fie neaparat in concordanta cu alegerile acelei personalitati, insa fac in continuare parte din tema de explorare aleasa, relative la acele sisteme de credinte culese de la parinti si societate, pentru ca, mai tarziu, sa decida cu mai multa siguranta - in baza comparatiei dintre sine si acele sisteme de credinte - cine este si cine nu este. Deoarece, in general, aceasta este o parte din experienta pe care o explorati in realitatea fizica ca sa va definiti si sa treceti de la ideea de limitare la mai putina limitare, sa treceti de la ideea de a uita la a va aminti, sa ajungeti la ideea de a va aduna, intregi ca o fiinta holistica ce a trecut prin ideea de separare si segregare in interiorul constiintei sale.
Deci, totul serveste unui scop; chiar daca va veti dezbara de anumite sisteme de credinte pe masura ce cresteti, ele inca servesc unui scop prin faptul ca au fost acolo, deoarece va ofera un termen de comparatie cu sinele ideal si o masura pentru directia inspre care va indreptati. Deci, in acest context, toti parintii vostri v-au fost de folos, chiar daca e posibil ca ei sa nu fi stiut cum au facut asta sau ce faceau. Chiar daca se poate sa fi fost, in cazul in care se aflau in interiorul propriei lor integritati, mai capabili sa exprime ideea de iubire pentru voi intr-un fel mai pozitiv, totusi, deoarece se poate sa fi avut si ei propriile lor frici, propriile lor indoieli, propriile lor chestiuni de explorat ce s-ar putea sa nu fi fost niciodata rezolvate pentru ei, totusi v-au inmanat voua acele lucruri ce va ofera ocazia sa decideti mai concret cine sunteti, chiar si numai prin a constientiza prin intermesiul a ceea ce v-au dat ei, cine nu sunteti. Deci, totul va este de folos in acest fel, daca sunteti gata sa folositi asta in acest fel.
Acum, acest lucru ne conduce la ideea structurii personalitatii, a mintii fizice si a relatiei ei cu Sinele sau Suprem.
Haideti sa derulam inapoi asta, sa ne intoarcem putin inapoi la momentul in care va formati, din starea de spirit, acea realitate sablon.
Pe langa mecanismul pe care l-am descris acum, prin care va formati latura fizica a personalitatii, latura fizica a persoanei ce veti fi in experienta realitatii fizice, in acelasi timp cu stabilirea acelui sablon, creati, de asemeni din starea de spirit, o dualitate. Nu creati doar latura fizica, mintea fizica, dar creati si sablonul numit “Mintea Superioara” ce se potriveste in mod special acelei persoane.
Deci, fiecare persoana e o persoana in totalitate cand isi exprima ideea de minte fizica si minte superioara. Asta e ceea ce va face sa fiti o persoana intreaga, capabila sa exploreze ideea de realitate fizica. Peste acest nivel – ceea ce ati putea numi “suflet” sau “spirit” – nu este descompus in acest fel; e in majoritate experienta a ceea ce ati numi simplu Mintea Superioara, dar nu e aceeasi experienta exacta a Mintii Superioare, nu a sablonului Mintii Superioare ce este format ca sa functioneze mana in mana cu persoana fizica.   
Insa sablonul mintii superioare ce este format de spirit, actioneaza ca legatura dintre mintea fizica si nivelele superioare ale propriului vostru suflet. Astfel ca ramane, in mare masura, la nivelul realitatii sablon.
Prin analogie, este individul ce ramane in barca, ajutandu-l pe scufundatorul ce s-a scufundat in adancuri, asigurandu-se ca i se ofera aceluia intregul suport de care are nevoie, asigurandu-se ca e inca in contact cu el, cel de la suprafata, si ajutand la ghidarea celui de dedesubt spre suprafata in orice fel poate, citind ceea ce se petrece in jur si ajutandu-l in explorarea de sub apa. Deci, mintea superioara ramane in barca, mintea fizica se scufunda la mare adancime.
Acum, odata ce s-a stabilit aceasta relatie, ideea e sa le faceti sa lucreze in acord, sa faceti mintea fizica si pe cea superioara sa lucreze in acord. Deoarece vederea voastra adanc sub ape e limitata – asa cum e cand, ca si spirit, plonjati adanc in realitatea fizica – ideea e sa va bazati pe mintea superioara – persoana din barca – ca e capabila sa va ghideze la orizont. Deoarece ea poate vedea mai departe decat puteti vedea voi. Cu cat va scufundati mai adanc in ocean, devine din ce in ce mai intuneric, mai malos si aveti din ce in ce mai putina vizibilitate. Cu cat va afundati mai adanc in realitatea fizica, cu-atat mai limitat va poate fi punctul de vedere. Dar va puteti intotdeuauna baza pe faptul ca mintea superioara – aflandu-se inca sus la suprafata, in barca – poate vedea clar pana la orizont si poate, printr-o comunicare limpede, sa ghideze scufundatorul in directia potrivita.
Deci, ideea e sa constientizati ca, din cauza ca veti trai experienta unui fel de deconectare de suprafata, deconectare de taramul superior, e important sa va bazati pe comunicarea cu mintea superioara pentru indrumare.
Cu toate astea, paradoxul este ca, foarte adesea – nu ca ar mai trebui sa se intample mult asa acum in realitatea voastra, dar mai ales in istoria voastra – scufundarea atat de adanc in realitatea fizica a creat tipul de deconectare, de uitare si de limitare care nu va permite nici  macar sa va amintiti ca aveti o minte superioara. Si, de aceea, ati creat in interiorul vostru – ca parte din sablonul vostru – o chemare, un dor in interiorul persoanei fizice sa porniti in cautarea mintii voastre superioare. Deoarece mintea superioara stie – la fel cum si spiritul a stiut cand a format sablonul – ca era extrem de probabil ca personalitatea fizica sa se rataceasca in intuneric. Deci i-a dat intotdeauna personalitatii fizice acea samanta, acea scanteie, acel dor, acea chemare sa se indrepte inspre ideea Luminii, sa se indrepte catre ideea de minte superioara si sa formeze acea reconexiune. Acest lucru e exprimat ca dorinta creativa, ca dorinta de iubire. Asta inseamna aceasta dorinta.
Sentimentul de a dori iubirea, sentimentul iubirii, dorinta de a se exprima pe sine in intregime, creativ, in acest sens, sunt modalitati diferite pentru a exprima, pentru a experimenta samanta ce este creata in sablon, ce va indeamna inapoi in acea directie, va indeamna sa va reconectati cu Sinele Suprem.
Acum, revin, din cauza gradului de experienta de deconectare si din cauza gradului de uitare ce exista in ideea de realitate fizica, intelegem ca pana si asta poate fi uneori distorsionata, poate fi impaienjenita, filtrata. Cu toate astea, chemarea, dorul e acolo; va indeamna intotdeauna sa cautati ceea ce va ingaduie sa va simtiti intregiti. Iar in multe feluri, cand multi dintre voi cautati lucruri care sa va permita sa va simtiti completi,  de fapt asta cautati – cautati legatura cu mintea voastra superioara, sa va reconectati, sa formati acea relatie cu mintea superioara.
Intelegem ca, din cauza uitarii, a filtrarii, a deconectarii, a distorsiunii, ati putea interpreta ideea a ceea ce aveti nevoie ca sa va simtiti intregi, intr-o varietate de feluri diferite. Unii indivizi vor simti sa exprime acea dorinta de intregire prin nevoia pentru o alta persoana sau prin nevoia de a se sustine prin mancare, sau prin multe alte lucruri.
Totusi, aceasta idée e afirmata prin notiunea ca ceea ce cautati de fapt, e reconectarea cu Sinele vostru Suprem. Asta nu vrea sa spuna ca acest lucru nu poate fi exprimat intr-un numar de feluri, ca acele lucruri nu ar putea reprezenta in anumite grade, o parte a drumului prin care va reclamati acea conexiune. Insa, foarte adesea, din cauza uitarii, mintea fizica si structura ego-ului ar putea presupune ca lucrul care e intr-un anumit sens reprezentativ pentru acea conexiune la un anume nivel, este reconexiunea insasi si ca e tot ceea ce e necesar pentru reconexiune. Si de multe ori va intrerupe brusc de la a face reconexiunea pentru ca apoi deveniti fixati pe simbolul reconexiunii, mai degraba decat pe reconexiunea in sine.
Acum, ideea structurii ego-ului e simplu spus asa: exista pur si simplu pentru scopul – simpla ei treaba e intr-adevar doar – pentru a va mentine personalitatea fizica focalizata in experienta realitatii fizice. Asta e treaba ei! Sa va tina focalizati in realitatea fizica. Ego-ul, intr-un sens, e masca de scufundator ce va ofera capacitatea de a avea o privire clara sub apa astfel ca lucrurile sa nu para prea neclare, astfel ca sa puteti cat de cat vedea, macar intr-o oarecare masura, ce aveti in fata, incotro va indreptati; cand va focalizati pe lucrurile din realitatea fizica, sa va puteti apoi concentra pe ele, sa va puteti focaliza pe ele, sa puteti avea o experienta a realitatii fizice.
Ego-ul creeaza si intareste, consolideaza ideea sistemelor de credinte ce fac parte integranta din sablonul constiintei voastre, a structurii personalitatii pe care ati creat-o. Consolideaza acele sisteme de credinte astfel ca acele credinte sa poata fi experimentate pe cat de complet posibil. De aceea fiecare credinta se auto-consolideaza. Deoarece treaba ego-ului e sa ii adauge energie, sa adauge focalizare pe acea credinta incat sa faca sa para ca nicio alta credinta nu e posibila, astfel ca voi sa va focalizati pe acea credinta indeajuns de puternic incat sa aveti intr-adevar manifestarea fizica si experienta ce merge mana in mana cu acea credinta anume pe care o considerati ca fiind adevarata intr-un moment oarecare.
Deci, treaba ego-ului este sa amplifice acele credinte incat sa va mentina in realitatea fizica, sa va mentina focalizati in acea experienta. Dar cand exista un anumit grad de uitare, in masura in care exista in realitatea voastra, adesea, din cauza acelui simt al deconectarii, din cauza acelei experiente a deconectarii – nu ca ati fi vreodata cu adevarat deconectati, fiindca nu puteti fi – dar puteti crea experienta deconectarii intr-o asemenea masura incat structura personalitatii fizice, structura ego-ului poate uita ca nu e ea de fapt cea responsabila, cea la conducere; poate uita ca are un prieten ajutor in realitatea sablon, numit Mintea Superioara; poate uita ca nu face toate singura. Si, trezindu-se dintr-o data in experienta de a fi singura, incepe sa construiasca ideea de frica, incepe sa consolideze sistemele de credinte intr-un mod care ii perpetueaza existenta dincolo de nivelul necesar pe care e, de fapt, necesar sa-l genereze pentru existenta ei continua. Incepe sa gandeasca ca, daca ea e tot ce exista, atunci ea e responsabila pentru toate – povara si greutatea lumii se afla pe umerii ei, responsabilitatea pentru tot ce vi se intampla in realitatea fizica depinde de structura ego-ului. Si astfel incepe sa isi asume aceasta functie cand, de fapt, nu e construit pentru aceasta functie.
Incepe sa se impovareze, sa se streseze si in acest fel incepe sa se ruineze. Incepe sa faca tot felul de lucruri complet irationale pentru a se fortifica, a se fortifica, a se fortifica, el avand sentimentul ca se prabuseste sub greutate. Iar prin faptul ca se consolideaza si fortifica constant intr-un fel in care nu a fost proiectat sa o faca, poate deveni extrem de dens, extrem de cristalizat si atunci devine foarte dificil sa-si permita sa se extinda inapoi in starea lui mai relaxata, in focalizarea lui mai relaxata.
Cand devine atat de concentrat, cantitatea de energie pe care ego-ul o baga in sistemele de credinte ce sunt in general bazate pe frica, va fi aproape coplesitoare. Din cauza ca isi asuma asupra-si aceasta povara dintr-o perspectiva a fricii, majoritatea energiei lui, majoritatea consolidarii lui se va baza pe frica. Va alege acele lucruri care se bazeaza pe “modul supravietuire”.
Se va consolida pe sine cu ideea ca trebuie sa supravietuiasca cu orice prêt la acest nivel concentrat pentru ca altfel, viata voastra se va sfarsi, veti fi anihilati, personalitatea voastra se va dizolva.
Deci, structura ego-ului face tot ce poate pentru a-si asuma aceasta povara colosala. Haideti sa-i dam bietului ego un moment de repaos, inainte ca sa se prabuseasca.
Prin urmare, in aceste vremuri, chiar si in aceasta concentrare pe care o are structura personalitatii ego-ului, chiar si in acest grad de densitate, vedeti ca inca ati simtit acea samanta mica, acel dor ce va cheama inapoi la sinele vostru suprem, inapoi la acea frecventa, inapoi la Lumina. Chiar si din acest grad profund de intuneric malos, tot ati fost inca capabili sa simtiti ca undeva trebuie sa fie un tip de frecventa superioara care va cheama, care va trage dupa sine, care va atrage prin inima, care va ingaduie sa simtiti, sa stiti ca exista un nivel al realitatii in care ego-ul e liber, personalitatea e libera sa fie ceea ce a fost original proiectata sa fie. Si ca nu e nevoie de stress, de competitie, de lupta si de consecintele si experientele groaznice pe care ego-ul incearca de mii de ani pe planeta voastra sa le perpetueze generatie dupa generatie, consolidandu-se pe sine in mod constant.
Acum a sosit vremea cand, in sfarsit, ati ajuns in punctul in care Lumina e indeajuns de stralucitoare, cand indeajuns de multi dintre voi cauta acea Lumina in interiorul vostru, incat adaugati aceasta la realitatea colectiva si va oferiti unii altora ocazii mai bune in impulsul general colectiv sa stiti ca exista un nivel al realitatii, un nivel al vostru insiva, un nivel al fiintei voastre intregi care este mai capabil de a se reconecta cu voi,  la care meritati sa va reconectati; si ca meritati sa va usurati povara, sa va usurati pe voi – dati jos greutatea, aruncati bagajele si continuati-va viata intr-o maniera usoara, fara efort, creativa.
Iar aceasta este vremea si era pe planeta voastra cand constientizati asta, deci, felicitari!
Va vom impartasi ceva pentru a intari si mai mult ideea felurilor atat de diferite prin care incepeti sa va atrageti inapoi la mintile voastre superioare. Deci, va vom impartasi acum un mic secret pe care l-am mai impartasit cu cativa. E acesta:
In aceste conversatii pe care le aveti cu noi - fie ca sunt in aceste structuri de grup sau in scenarii de unu la unu, nu conteaza – cand vorbiti cu noi, de fapt vorbiti cu propria voastra minte superioara. Nu vorbiti direct cu noi niciodata. Ceea ce am facut noi ca sa va putem ajuta si asista la invitatia voastra, e sa infasuram aroma personalitatii noastre – ca o scoica in jurul miezului propriului vostru sine superior – si in fiecare conversatie pe care o avem cu voi, ceea ce am facut e sa va oferim pretextul de a vorbi cu propria minte superioara pacalindu-va sa ganditi ca stati de vorba cu altceva. Deoarece acest acest altceva era cu un pas in afara proriei voastre minti superioare. In acest context, nu era la fel de inspaimantator pentr ego precum gandul ca va adresati chiar mintii voastre superioare si tot ceea ce implica asta referitor la faptul ca trebuie acum sa va asumati responsabilitatea.
Prin urmare, ideea e ca daca ati fi putut gasi o vibratie, o reprezentare a unei fiinte ce va reprezenta macar acel nivel dar va si vrea sa ramana in umbra, pentru voi nu va fi la fel de inspaimantator si ati putea sa va ocupati de ea in ritmul propriu, intr-un fel confortabil. Ideea aici e, ca, da, evident ca suntem si noi implicati, dar adevarata comunicare pe care o aveti cu noi e, in realitate, comunicarea pe care o aveti cu propriile minti superioare, insa infasurata in aroma noastra vibrationala pentru a va ingadui sa ne folositi ca pe o fisa de invoire prin care va oferiti permisiunea de-a comunica real cu propriile minti superioare intr-o  maniera relaxata; si sa va dati la o parte din drum presupunerile, credintele, definitiile si structurile ego-ului ca sa va ingaduiti acea comunicare.
Deci, felicitari ca sunteti atat de isteti incat sa ne invitati sa va ajutam sa va pacalim sa stati de vorba cu propriile minti superioare.
Cu aceasta constientizare puteti incepe din ce in ce mai mult cu fiecare zi, sa relaxati ideea ca exista frica atasata de comunicarea si reconectarea cu propria minte superioara. Ego-ul poate fi acum invatat ca nu va muri, ca nu va fi anihilat doar pentru ca voi veti incepe sa faceti o reconectare constienta cu mintea voastra superioara. I se va da ocazia ego-ului sa-si faca pur si simplu treaba intr-un fel relaxat, creativ si plin de iubire. I se va da locul lui de drept in ideea acelei structuri intregi a persoanei. I se va ingadui pur si simplu sa joace rolul pe care a fost proiectat sa-l joace. Nu va fi impovarat peste masura cu indatoriri si treburi ce nu-i apartin. Si nu doar ca nu-i apartin, dar pentru care nu e nici proiectat, nici capabil sa le poata duce la bun sfarsit.
Asa cum am spus anterior, in alte transmisii, personalitatea fizica nu e proiectata, nu e capabila – la propriu: nu e proiectata – sa stie cum se va intampla ceva; nu e proiectata sa citeasca sablonul urias in care locuieste Mintea Superioara. Este proiectata, doar, sa stie cum se intampla sau s-a intamplat ceva in realitatea fizica.
Deci, ideea e ca atunci cand ego-ul a uitat ca era conectat cu mintea superioara, a crezut ca era nevoie sa preia el indatorirea, fisa postului mintii superioare de a incerca sa priceapa cum se va intampla ceva. “Oh, asta e visul meu, asta e dorinta mea! Cum s-o fac sa se intample? Nu stiu, dar voi incerca, ma voi zbate, voi trage un pic de asta, voi apuca fraiele, ma voi intinde, voi biciui in jur ca sa gasesc o modalitate ca sa-l fac sa mearga, sa-l fortez sa mearga, sa imping toate la loc in felul in care vreau eu sa fie.” Cand de fapt, ideea e pur si simplu de a ingadui mintii superioare sa ti-l aduca in felul in care mintea superioara stie ca e cel mai bine pentru intreaga persoana ce ai ales sa fii si ca e cel mai bine pentru temele pe care ai ales sa le explorezi. Numai mintea superioara stie cum e cel mai bine sa se intample astea, deoarece doar mintea superioara poate vedea clar pana la orizont, poate vedea intregul drum din fata, stie unde sunt toate cotiturile si meandrele si astfel stie care e cea mai rapida ruta spre manifestarea viselor voastre.   
Dar cand ego-ul fizic CREDE ca stie cea mai buna ruta, se va lovi constant de ziduri, ricosand de pietre, lovindu-se cu capul de pereti si toate astea, fiindca el crede ca stie si ca e singurul care stie. Si va insista sa mearga pe anumite cai despre care a fost invatat sa creada ca sunt caile cele mai rapide catre visele si dorintele sale, dar care de cele mai multe ori sunt, de fapt, rutele cele mai lungi.
Deci, in loc de a ocoli aceste lucruri, in loc de a ocoli lucrurile pe care le defineste ca obstacole, va sta chiar in fata lor si se va lovi constant de aceste obstacole in loc de a asculta de mintea superioara care ii spune ca, desi ar putea parea ca va dura un pic mai mult ocolind, de fapt aceea e ruta cea mai rapida. Deoarece, ocolind un pic, vei ajunge mult mai repede, decat sa te lovesti de obstacole si sa-ti spargi capul de pereti pana iti dai seama intr-un tarziu ca nu vei putea trece prin ele.
Deci, revin, ideea e sa constientizati ca mintea fizica nu are – NU ARE – capacitatea sa stie cum se va intampla ceva. Lasati ca asta sa fie treaba mintii superioare. Lasati mintea fizica sa se bucure de ceea ce e adus, sa vada cum s-a intamplat, sa se minuneze de sincronicitatea cu care mintea superioara a fost capabila sa organizeze evenimentele astfel ca va servi ideii temei pe care ati ales s-o explorati in felul cel mai creativ, mai plin de iubire, de bucurie, de veselie si de joaca posibil.
Trebuie sa invatati ca mintea superioara si cea fizica au nevoie sa lucreze impreuna pentru a putea fi o persoana intreaga. Deoarece, daca in acel sens, folositi numai personalitatea fizica, mintea fizica in incercarea de a ghici cum ar trebui sa functioneze totul, umblati – la propriu – prin viata pe jumatate lipsiti de inteligenta. Va folositi doar o jumatate din mintea totala disponibila.
Ideea e sa intelegeti ca nu aveti o minte completa pana cand nu formati o reconexiune si o relatie si un stil de comunicare cu mintea superioara ce va permite incredere ce curge liber, comunicare ce curge liber in acea relatie in care functionati ca o persoana intreaga.
Vi s-a dat imaginatia ca parte din structura personalitatii ca sa-i permita acesteia sa inteleaga ca are in permanenta acces la mintea superioara. Imaginatia este canalul, conducta catre mintea superioara si de la mintea superioara. Dar, din nou, atunci cand structura ego-ului devine atat de cristalizata, de densa incat crede ca ea e cea responsabila si trebuie sa imagineze ea fiecare mic detaliu, nu va avea incredere in imaginatie, ii va inchide usa imaginatiei pentru ca i se pare ireala, superflua, pentru ca nu are nimic de-a face cu ce a stabilit ego-ul ca sunt lucrurile necesare ce trebuie facute ca sa ajunga unde vrea persoana sa ajunga. Deci, va inchide si va presa acea conducta; nu va avea incredere in imaginatie pentru ca i se pare ca imaginatia e irelevanta, ca n-are nimic de-a face cu ceea ce a hotarat ego-ul ca sunt pasii necesari.
Dar facand asta, comprima fluxul de comunicare de la mintea superioara, ceea ce e chiar tipul de informatie de care are nevoie personalitatea fizica pentru a se putea cu-adevarat relaxa si a se misca mai departe prin viata intr-un mod lipsit de efort.
Ideea e sa intelegeti ca odata ce ati format o relatie echilibrata cu mintea superioara, imaginatia e canalul prin care va veni inspiratia si prin care veti ingadui mintii fizice sa stie ca se afla in comunicare constanta cu persoana de sus, din barca, si ca nu va fi niciodata indrumata intr-o crevasa, in gura unui rechin, ci intotdeauna de-a dreptul spre orizontul ce reprezinta visul si tema pe care personalitatea a ales s-o exploreze. Si toate tranzitiile se pot desfasura in mod magic atunci cand acele linii de comunicare sunt deschise.
Va reamintim si de urmatorul lucru: de multe ori ego-ul ar putea dori sa foloseasca putin imaginatia, dar adesea corupe folosirea imaginatiei pentru propriile scopuri, pentru a-si consolida propriile idei despre ce crede ca e cel mai bun mod de a permite lucrurilor sa se manifeste.  Personalitatea fizica ar putea fi gata ca din cand in cand sa creeze o imagine ideala a visului. Va crea intreg scenariul. Ne-ati auzit spunand, ati auzit pe multi spunand, vizualizati, vizualizati, vizualizati, creati o simulare cu ochii mintii, in imaginatie, a scenariului ideal ce pentru fiecare reprezinta ideea celei mai mari bucurii, celei mai mari pasiuni. Iar asta e bine de facut; asta e lucrul pozitiv ce poate fi facut. E util si creativ de facut astfel, sa-ti folosesti imaginatia si sa vizualizezi cea mai apropiata reprezentare posibila pe care o poti crea cu mintea fizica pentru acel scenariu ideal despre care spui ca e reprezentativ pentru pasiunea ta, pentru visul tau.
Dar aici e cheia: este doar o reprezentare. Asta nu inseamna ca ceea ce iti imaginezi atunci nu poate sa se materializeze exact in felul in care ai imaginat-o. De multe ori se intampla exact asa; iar asta e foarte bine. Dar singurul motiv pentru care s-ar putea sa se fi intamplat asa e pentru ca, de fapt, ai permis o scurta deschidere si ai constientizat ca ce-ti spunea mintea superioara era reprezentarea celui mai bun fel de a se materializa in cazul tau.
Cu toate astea, multi indivizi de pe planeta voastra cad in capcana in acest caz din acelasi motiv: datorita predilectiei structurii ego-ului de a crede ca trebuie sa gandeasca el totul si sa stie cum se va intampla totul. Cand structura ego-ului imagineaza o viziune reprezentativa pentru realitatea ideala, ceea ce este ego-ul tentat sa gandeasca – deoarece se crede autoritatea cea mai mare posibila in cazul persoanei tale – este tentat sa creada ca acea viziune, pe care a creat-o folosindu-se de imaginatie ca sa picteze acel tablou in mintea ta, este gradul cel mai mare posibil in care se poate manifesta acea realitate.  Dar din punctul de vedere al mintii superioare, acel tablou care pentru ego pare forma de manifestare cu cel mai inalt grad de probabilitate, in realitate e forma cu cel mai mic grad de manifestare. Ceea ce pentru ego inseamna tavanul, pentru mintea superioara e podeaua. Mintea superioara poate merge cu mult mai sus de-atat si de fapt poate merge atat de departe, cu mult dincolo de capacitatea mintii fizice de a-si imagina felul cum s-ar putea manifesta.
De aceea nu trebuie sa insisti, mintea fizica si ego-ul nu trebuie sa insiste ca imaginea invocata ca si reprezentare a scenariului ideal trebuie sa fie modul exact in care sa se manifeste, altfel insemnand ca ceva e gresit, ca ceva nu a mers cum trebuia. Acea imagine e folosita doar ca un sablon ce va fi inmanat mintii superioare, e ideea de baza ce reprezinta – fiti atenti – starea vibrationala potrivita pe care fiinta fizica are nevoie s-o traiasca in viata pentru a-si perpetua bucuria.
Mintea superioara va lua acel sablon, acea reprezentare – pentru ca, la urma urmei, ea exista intr-o realitate sablon si intelege foarte bine limbajul sabloanelor; asta e limba ei materna: simbolurile sabloanelor; intelege foarte bine simbolurile - va lua acel simbol si va recunoaste ca acel simbol reprezinta pur si simplu starea potrivita, energia potrivita ce trebuie creata. Deci, mintea superioara va lua acel simbol si va prelua toate lucrurile la care are acces pe care le intelege sau ii sunt la dispozitie, toate modalitatile prin care se poate manifesta acel vis si le va potrivi pe frecventa sablon adecvata. Dupa care va aduce acea frecventa in realitate prin ocaziile prin care mintea fizica poate actiona. Dar mintea fizica ezita sa actioneze in baza sincronicitatilor ce ii sunt puse la dispozitie deoarece ego-ul spune: “Nu recunosc astea ca sablonul pe care l-am stabilit eu.” Si nu are incredere ca mintea superioara i-a adus acele ocazii intr-o forma diferita, alta decat a stabilit ego-ul ca ar trebui sa fie. Va refuza sa actioneze in baza acelor lucruri, va refuza sa le recunoasca ca oportunitati. Oportunitatile ce vin de la mintea superioara pot fi adesea chiar si invizibile pentru mintea fizica; pur si simplu nici macar nu va sti ca sunt acolo ca sa poata actiona in ce le priveste. Si, prin urmare, va rata acele usi, netrecand niciodata prin ele; si astfel nu va vedea niciodata manifestarea dorintelor sale pentru ca a insistat prea mult pe “CUM” si nu i-a permis mintii superioare sa-i arate adevaratul “cum”. Deoarece mintea superioara poate imagina modalitati cu mult dincolo de ce-si poate imagina mintea fizica despre cum se poate manifesta ceva.
Deci, e cat se poate de bine sa stabilesti perimetrul vizualizarii cu mintea fizica, dar nu insista ca trebuie sa se manifeste asa, deoarece mintea superioara ar putea fi capabila sa iti aduca acea manifestare intr-un mod cu mult mai minunat decat ti-ai imaginat tu vreodata. Lasati-o! Lasati-o! Lasati-o! Cel putin asta e sugestia noastra. Depinde de voi.
Multi indivizi s-au intrebat: “Ei bine, daca ego-ul fizic crede ca el e repsonsabil si incearca sa inchida toate celelalte forme de comunicare deoarece nu are incredere in ele, cele ce vin de mintea superioara, cum fac sa stiu diferenta dintre mintea fizica care-mi spune: “Oh, asta e reprezentativ pentru bucuria ta.” si cand mintea superioara imi spune: “Asta e reprezentativ pentru adevrata ta bucurie.”? Cum pot face diferenta? Fiindca, daca ego-ul incearca sa ma pacaleasca sa raman pe cursul stabilit de el deoarece crede ca daca virez spre alta directie vom muri, imi va balambani tot felul de morcovi in fata ca sa ma determine sa raman pe acel curs. Deci, eu cum fac diferenta intre acel tip de morcov si morcovul ce reprezinta directia adevaratului meu sine?”
Bun, o intrebare corecta. Totul se reduce la ceea ce am pomenit atat de des: totul se reduce la bucurie, totul se reduce la pasiune. Dar auzim din nou ego-ul ca intreaba: cum pot face diferenta? Cum stiu ca e intr-adevar adevarata mea bucurie?
Ca sa faci diferenta e necesar sa-ti acorzi putina atentie, sa acorzi cu-adevarat atentie sentimentului adevarat. E necesar un minim de dorinta – un minim de dorinta – sa-i spui ego-ului sa mai taca naibii din gura. “Macar pentru o clipa  cat sa-mi pot auzi sinele adevarat”. Rasufla un pic, ia o pauza, opreste-te macar putin si te intreaba daca ce ti se arata e reprezentativ pentru o frica sau e reprezentativ pentru o bucurie.
Noi intelegem ca atunci cand va aflati in acea stare confuza, anxietatea poate semana cu entuziasmul, iar entuzismul cu anxietatea. De aceea e essential sa faceti acea pauza sa va ingaduiti sa preluati cat de cat puterea, sa va doriti indeajuns de mult sa-i spuneti ego-ului sa taca o clipa ca sa puteti intra in legatura cu interiorul fiintei voastre si sa puteti face diferenta dintre calitatea vibratiei emotiilor pe care le simtiti in acel moment referitor la ideea pe care o explorati.
Daca taceti in acea clipa si sunteti gata sa fiti deschisi spre a vi se arata ce este exact acel sentiment, veti putea face diferenta, veti putea sa dezvoltati capacitatea de-a discerne intre diferenta vibratiei fricii si indoielii si vibratia bucuriei si-a certitudinii. Veti putea face diferenta pentru ca aceasta abilitate e construita in voi, in constiinta voastra. Iar la acel nivel, stiti cu totii sa faceti diferenta.
Dar daca ego-ul face prea multa galagie, daca nu va ingaduie sa va opriti si sa va ganditi, face asta in mod special ca sa va impiedice sa puteti face diferenta fiindca se teme ca daca faceti diferenta, nu va mai fi el responsabil de-atunci incolo; iar asta pentru ego inseamna moarte. Asta pentru ca el nu crede ca sinele suprem exista cu-adevrat.
Deci, totul se reduce la a gasi acel spatiu de echilibru si pace in interiorul vostru ce va va ingadui, fie si doar pentru o clipa, sa-i dati voie ego-ului sa taca indeajuns cat sa folositi mecanismul natural de echilibrare din interiorul fiintei voastre ce va va spune care e aroma emotiei voastre. Identificand aroma emotiei, veti intra in legatura cu tipul de credinte si definitii pe care ar trebui sa le aveti ca sa generati acea emotie. Si atunci veti sti daca acea emotie vine de la ego-ul fizic negativ sau de la sinele suprem; daca e reprezentativa pentru frica sau pentru entuziasm. Dar aveti nevoie de acel moment de tacere, aveti nevoie de acel moment de solitudine, aveti nevoie de acel moment de pace pentru asta. Trebuie sa va doriti sa va dati un pas inapoi, trebuie sa va doriti sa acceptati ca e ok sa nu stiti ce se petrece pe moment. Trebuie sa fiti gata sa spuneti: “Nu stiu ce se intampla aici.” in loc sa presupuneti ca e asta sau aia sau ailalta.
Deci, de cate ori aveti indoieli in legatura cu ceea ce traiti, luati acea pauza si spuneti: “Nu stiu ce se intampla, iar asta e ok.” Iar in acel moment in care ati admis de fapt ca nu stiti ce se intampla, puteti gasi echilibrul, linistea, pacea, tacerea care va incepe sa va ingaduie sa fiti mai sensibili la calitatea vibratiei pentru ceea ce se intampla si va va oferi o mai mare capacitate pentru introspectie referitor la ce traiti si referitor la lucrurile cu care aveti de-a face privind mintea fizica sau mintea superioara.
Deci, asta e primul pas in formarea relatiei, in reconectare, in a va reaminti cine sunteti ca si persoana intreaga. Asta e primul pas. Necesita doar o clipa de tacere, de pauza, un pas inapoi intr-un spatiu neutru si sa vi se para normal sa nu stiti care este raspunsul. Imediat ce va ingaduiti sa fie totul ok in acel punct de echilibru, puteti permite simturilor naturale, cu care ati fost creati, sa inceapa sa umple acea tacere, sa umple acel gol de tacere. Si veti incepe sa le auziti, dar la inceput trebuie sa fiti tacuti sa le puteti auzi deoarece au fost suprimate de atat de mult timp in societatea voastra, incat la inceput vor parea doar o soapta. Dar o veti constientiza. In tacere, daca lasati cu-adevarat sa se faca tacere, nu va exista niciun alt sunet si astfel veti putea auzi si recunoaste calitatea acelor mici soapte ca ceea ce sunt.
Si imediat ce incepeti sa fiti cu-adevarat atenti la ce sunt, puteti incepe sa va ghidati cu ajutorul lor in directia preferintei voastre. Si facand asta, incetul cu incetul – iar asta ar putea sa necesite ceva practica, e ok – incetul cu incetul veti castiga o capacitate de-a discerne din ce in ce mai mare privind ce vibratie e reprezentativa pentru ce. Si veti incepe sa linistiti ego-ul sa inteleaga ca nu va muri, nu va fi anihilat, ca de fapt asta e ceea ce-si doreste cu-adevarat deoarece a obosit sa lucreze in asemenea conditii stresante, ca a obosit sa tot care asemenea greutate si ca ii veti ridica povara, iar el va merge cu voi; nu va pleca nicaieri, e prietenul vostru, il iubiti, va serveste, e proiectat cu scopul de a va focaliza in experienta realitatii fizice pe care ati vrut s-o aveti, in tema pe care ati vrut s-o explorati. Si-apoi, nu puteti trai fara el. La propriu! Nu puteti trai fara el!
Deci, in acest sens, in timp ce formati o relatie mai iubitoare cu mintea voastra superioara, cheia pentru asta e sa formati o relatie mai iubitoare cu ego-ul vostru si sa nu-i mai permiteti sa se impovareze peste putinta cand nu-i treaba lui sa faca asa ceva, fiindca nu a fost proiectat niciodata sa faca fata acelui tip de greutate, acelui tip de stress.
Deci, totul se reduce la a va iubi toate aspectele sinelui indeajuns incat sa aveti incredere sa le lasati sa alunece inapoi la locurile lor potrivite, intr-o relatie, sa isi faca fiecare treaba pentru care a fost proiectat s-o faca. Si sa va ingaduiti voua insiva sa va iubiti indeajuns incat sa puteti citi beneficiile acelei relatii echilibrate intre mintea fizca si cea superioara si sa puteti functiona ca o persoana intreaga.
Are sens pentru voi? Bine. Acestea fiind spuse, ne putem acum deschide, daca vreti, pentru sesiunea de intrebari si schimburi.
A: Ok, multumesc, Bashar.
B: Cu placere. […]
A: Avem o intrebare de la ascultatorii newsforthesoul.com. Cred ca aceasta intrebare se potriveste exact cu subiectul discutat si e urmatoarea: Ma gandeam la “a-ti urma entuziasmul” si cum te poate ego-ul ajuta sau impiedica sa-ti urmezi entuziasmul. Hai sa spunem ca o persoana vrea sa incerce ceva nou, ceea ce ar putea implica faptul ca si-ar da demisia si si-ar urma pasiunea in acest fel, dar ar fi foarte nelinistita privind consecintele financiare in acest caz. Deci cum poate persoana sa echilibreze energia de la mintea fizica si de la cea superioara ca sa poata ambele sa-si faca treaba cum trebuie in acest scenariu?
B: Intai de toate, dupa cum am spus, trebuie sa onorezi sistemul de credinte pe care il ai in acel moment cu orice capacitate simti ca e necesar sa o faci.
Cu alte cuvinte, onorezi sistemul de credinta pe care l-a creat ego-ul si constientizezi ca din perspectiva ego-ului este valid; din perspectiva mintii fizice este valid. Prin urmare, nu abandonezi sistemul de credinta la intamplare, necugetat, ci lucrezi cu el. Intr-un sens, faci o intelegere. Spui: “Ok, iti spun cum facem, minte fizica, ego, iti spun cum facem. Eu voi continua sa folosesc, sa punem, 90% din acel sistem de credinte, dar da-mi macar 10% cu care sa ma joc eu si-ti voi demonstra ca acele 10 procente chiar pot functiona.” Fa o intelegere cu ego-ul sa-ti dea putina libertate de miscare, fie chiar si putin peste sistemul de credinte despre care tu crezi ca e necesar sa-l ai ca sa poti merge inainte.
Continuand sa faci aceste intelegeri, incetul cu incetul, iti vei antrena ego-ul sa inteleaga ca, pe masura ce ceri mai multa libertate de miscare, ego-ul se va simti, de fapt, din ce in mai sustinut si iti va ingadui din ce in ce mai multa libertate de miscare, pana cand intr-o buna zi, te vei uita in jur si vei realiza ca toate vechile sisteme de credinte au disparut deja si ca iti ingadui sustinere totala de la noile sisteme de credinte in orice fel se manifesta asta.
A doua chestiune e, ca in timp ce faci aceste intelegeri cu ego-ul, daca de asta e nevoie, e sa te imbarci intr-o expeditie, intr-o campanie in care sa-ti redefinesti ideile pe care le folosesti. De exemplu, ideea ca singura modalitate in care te poti intretine in viata, singura modalitate prin care ti se ingaduie sa faci ce iti doresti, e prin intermediul unui anumit format sau reprezentare a abundentei.
Aminteste-ti ca definitia noastra pentru abundenta e: posibilitatea de-a face ce ai nevoie sa faci cand ai nevoie s-o faci. Punct.
Daca pe planeta voastra, banii sunt unul din aceste formate, foarte bine. Dar ideea e ca pur si simplu e necsar sa ai posibilitatea de-a face ce ai nevoie sa faci cand ai nevoie s-o faci, iar daca banii nu sunt in mod necesar modalitatea prin care e mai bine sa faci acel lucru, atunci realitatea ta – mintea ta superioara – iti va aduce acel lucru care sa-ti permita sa faci ce vrei, cu mai putin efort.
Deoarece uneori, daca insisti ca banii sunt singura modalitate prin care poti realiza un anumit lucru, asta ar putea ca pur si simplu sa fie iar un obstacol pe care ti-l pui in cale si de care-ti lovesti capul, cand de fapt mintea ta superioara ti-ar putea aduce acel lucru intr-un fel mai usor daca doar ti-ai relaxa definitia despre ce crezi ca ai nevoie.
Deci, plecand intr-o campanie de schimbare a definitiilor despre ceea ce crezi ai nevoie ca sa fii cine preferi sa fii si sa ai viata pe care o preferi, in timp ce, simultan, faci intelegeri cu ego-ul tau sa-ti dea voie sa te intinzi un pic peste sistemele de credinte – in timp ce le onorezi pe cele in privinta carora simti intr-adevar ca nu le poti inca schimba – iti poti sapa o trecatoare ce va ingadui tuturor echilibrul de care au nevoie, tuturor celor ce participa – ca toate aspectele constiintei tale sa participe dupa necesitati. Si incetul cu incetul, vei vedea ca te vei schimba.
A: Daca ego-ul e speriat in acest scenariu, va incerca cateodata sa saboteze persoana?
B: Bineinteles ca da. De aceea e necesar sa faci o intelegere cu el. Vezi tu, e nevoie sa gasesti un tip de negociere care sa functioneze.
Deoarece singurul moment in care ego-ul negativ te va sabota, e atunci cand simte ca nu i s-a acordat o atentie impartiala, o intelegere corecta, o negociere cinstita; daca simte ca il eviti, incercand sa-l ocolesti, sa-l amagesti.
A: Suna ca o intelegere de afaceri in toata regula…
B: Este o intelegere de afaceri. Deoarece ego-ul fizic tine in totalitate de activitatea fizica, de lumea fizica. Prin urmare, o modalitate buna e sa te folosesti de propriul lui limbaj. Trateaza cu el prin negociere si ingaduie-i sa inteleaga ca esti gata sa negociezi cinstit.
Deci, daca din punctul de vedere al ego-ului negociezi o afacere cinstita si in urma acelei negocieri iti ingaduie ceva liberatate de miscare, nu exista niciun motiv pentru care apoi sa aiba nevoie sa te saboteze. Sabotajul apare doar daca nu ai negociat o intelegere cinstita.
A: Suna incredibil pentru ca e intr-adevar o chestiune de a intelege limbajul ego-ului si sa ii vorbesti in termeni pe care sa-i poata primi si accepta.
B: Absolut. Totul se reduce la definitii, sa le intelegi si sa lucrezi cu ele.
A: Pentru claritate: ce parte face intelegerea cu ego-ul?
B: O intrebare foarte buna. Pentru ca, vezi tu, aici intervine istetimea. Ideea e ca cea care negociaza de fapt cu ego-ul, e mintea superioara. Aducand in dicutie chestiunea unuei negocieri cinstite, ai adus deja mintea superioara la masa negocierii si va incepe sa negocieze cu mintea fizica intr-o maniera cinstita. Deoarece mintea superioara inseamna in totalitate echilibru si corectitudine.
Insa folosesti limbajul mintii fizice ca sa-ti poti trece ideea. Deci, ambele sunt prezente la negocieri, ambele sunt prezente la masa. Prin chiar faptul ca ai initiat ideea de “negociere”, ai adus mintea superioara si mintea fizica la masa sa gaseasca cea mai buna intelegere pentru intreaga persoana. Iar asta e chestiunea de fond in negociere – lucrezi la o intelegere cinstita pentru toti cei implicati, pentru fiinta intreaga, pentru ambele laturi, pentru ambele polaritati. Bine?
A: E extraordinar. Imi e din ce in ce mai clar cum poti crea acest dialog cu toate aspectele diferite ale sinelui si sa devii o persoana unificata. Iti multumesc, Bashar.
B: Si eu.
[…] A2: Buna ziua, Bashar.
B: Si tie, buna ziua.
A: Multumesc. Recent, in timpul meditatiiilor, mai ales cand folosesc enteogene…
B: Cand folosesti …?
A: Enteogene.
B: Defineste.
A: Numele stiintific pentru aceste subtante e: enteogen, unde “en” inseamna “in”, “Theos” inseamna “Dumnezeu”, “gen” vine de la “a crea, a genera”. Deci, sunt plante care Il genereaza pe Dumnezeul interior, cum ar fi ciupercile si genul asta de lucruri.
B: Am inteles.
A: Ok. Deci… Am folosit mudre, iar mai tarziu am descoperit ca ego-ul meu, mintea mea fizica… facea cercetari privind semnale antice tibetane ce iti ridica vibratia… Ce e asta? E mintea mea superioara incercand sa comunice cu mine? De ce se intampla asta? E vreun salt cuantic?
B: Intr-un sens, da. Desi, aminteste-ti ca toate astea nu sunt decat fise de invoire. Intelegi?
A: Imi pare rau… Poti detalia?
B: Notiunea de “fisa de invoire” e simplu lucrul spre care te simti atras sa-l folosesti ca pe un asistent, un ajutor simbolic pentru a intra in starea adecvata ce reprezinta mai mult din Sinele tau adevarat. Dar, ideea e ca esti atras sa folosesti aceste instrumente, aceste ritualuri, aceste idei ca si fisa de invoire pentru a te alinia cu sistemul tau de gandire, ca sa-ti ingadui tie un motiv sa-ti oferi permisiunea de a fi mai mult tu insuti.
Niciunul din aceste lucruri nu fac in realitate ceva – TU o faci! Dar ele sunt proiectate de natura sa functioneze ca fise de invoire care sa-ti ingaduie sa-ti dai permisiunea de a debloca acele stari interioare. Iar constienta ultima ce rezulta din folosirea fiselor de invoire e ca nu mai ai nevoie de ele pentru a crea starea.
A: Te referi la enteogene?
B: La toate. La oricare. Orice instrument, orice tehnica, orice simbol fizic ce iti ingaduie sa simti ca poti atinge o anumita stare, un anumit nivel vibrational, nu e nimic altceva decat o fisa de invoire care in ultima instanta iti va demonstra ca nu mai ai nevoie de fisa de invoire pentru a crea acea stare. Are sens?
A: Da, are. Cred ca … eu doar vroiam sa intreb daca asta se intampla si in cazul vindecarii cu Reiki?
B: Da, dar revin. Toate vindecarile se fac creand pur si simplu o vibratie ce sugereaza persoanei ce urmeaza a fi vindecate cu ce frecventa e nevoie sa se potriveasca in interiorul ei pentru a crea experienta vindecarii pentru ea insasi.
A: Da, inteleg asta. Si, foarte repede, as intreba si… Ego-ul insusi, intr-o experienta de extracorporalizare…
B: Vrei sa spui ego-ul fundamental…
A: Aaa…
B: Adica doar mecanismul de focalizare.
A: Da. Dialogul interior… Intr-o situatie de genul unei extracorporalizari, in care te simti complet dizolvat si unul cu totul…
B: Ei, nu chiar asa, dar continua…
A: Nu chiar asa?
B: Altfel spus, daca ai avea intr-adevar asa-numita experienta – voi pune asta intre ghilimele – ca esti cu-adevarat Unul, de fapt nu ai avea o experienta – ai fi pur si simplu UNUL. Unul nu se experimenteaza pe Sine. Singurul mod prin care Unul s-a putut experimenta pe Sine a fost creandu-se pe Sine ca Tot. Deci, cand ai experienta pe care tocmai ai pomenit-o, experienta reala pe care o ai, e o conexiune cu Tot, in interiorul lui Unu. Dar, in realitate, nu e o conexiune ca si Unul Insusi; e doar o conexiune cu Unul ca si Tot.
A: Asta e ca genul de metoda cu cei 99% pe care ne-ai dat-o ieri?
B: Da, e asemanatoare cu acea idée. Deoarece ca sa FII cu-adevarat Unul, nu mai e nimic altceva. Si nu poti avea o experienta cand nu mai exista nimic altceva cu care sa te compari. Deci Unul nu are nicio experienta. Are experiente ca si Tot Ceea Ce Este, dar nu ca si Unul. Asta e doar o clarificare a terminologiei. Are sens?
A: Da.
B: In experientele tale extracorporale, cand poti percepe o conexiune cu Tot, care este Unul…. Da?
A: Da.
B: Si dupa aceea? Vroiai sa spui mai departe….
A: Aaa, dincolo de asta urmam sa spun ca, atunci cand traiesti aceasta experienta … e mai mult ca un process ce ti se intoarce in mintea ego-ului? Ce vroiam sa intreb prin acea intrebare e: exista realmente o dizolvare a ego-ului? Sau mai e inca acolo?
B: Inca ai un simt al propriei identitati, dar nu e, de fapt, experimentat in acelasi mod sau prin acelasi mecanism ca structura ego-ului mintii fiziologice.
A: Seamana mai mult cu visele atunci?
B: Seamana mai mult cu ele, dar, in realitate, e dincolo de ele. Deoarece visul in sine trebuie sa fie si el o constructie a mintii fizice pentru ca mintea fizica sa poata intelege simbologia experientei. Visul ar putea sa nu fie literalmente reprezentativ pentru experienta pe care ai avut-o, dar poate fi aproximarea cea mai apropiata pe care o poate face mintea fizica ca sa simbolizeze si sa reprezinte faptul ca a existat o experienta. Prin urmare, structura visului e de fapt o creatie a personalitatii mintii fizice.
  A: Ok, deci asta nu e mintea superioara ce trimite … ca, de exemplu, inspiratie, imaginatie ce vine de la mintea superioara?
B: A, ba da, ba da. E posibil ca informatia sa isi aiba originea la mintea superioara. Ceea ce spunem noi e ca, pentru ca mintea fizica sa o poata intelege, trebuie s-o imbrace in simbologie ce are sens pentru mintea fizica.
Prin urmare, ceea ce percepe de fapt e un aranjament al propriilor ei simboluri pentru ceea ce spune mintea superioara. E ca si cum ai traduce dintr-un limbaj in altul. Are sens?
A; Excelent. Da. Multumesc foarte mult.
B: Si eu.
A3: Buna ziua, Bashar.
B: Si tie, buna ziua.
A: Iti multumesc mult pentru ca m-ai pacalit sa stau de vorba cu mintea mea superioara.
B: Cu mare placere.
A: Fiindca asta imi doream. Deci, stau in fiecare zi in meditatie si in tacere, incercand sa-mi determin mintea ego-ului sa taca din gura si functioneaza.
B: Aici intervine negocierea.
A: Ok, deci te rog sa-mi spui mai multe despre asta.
B: Din nou, ideea e sa stii ca atunci cand propui o negociere, propui ceva ce este correct pentru toata lumea, inclusiv pentru structura ego-ului, inclusiv pentru mintea fizica, inclusiv pentru mintea superioara si anume ca se poate gasi ceva ce va functiona pentru toti.
Intelegem ca poate exista un sistem de credinte in interiorul structurii persoanalitatii fizice ce ar putea sa nu aiba incredere in asta si ca e posibil sa trebuiasca sa lucrezi la asta putin. Dar de asta spunem noi ca daca onorezi… daca intr-o negociere promiti sa onorezi sistemele de credinte ce sunt deja acolo si provin din credinta bazata pe frica a mintii fizice, onorandu-le  oricat de mult e necesar, poti demonstra in timp ca nu mai este necesar sa mai consideri acele lucruri ca fiind la fel de adevarate.
Deci, intr-un sens, trebuie sa incepi dandu-i personalitatii fizice - sa spunem – trebuie sa-i acorzi prima victorie intr-o negociere. Ma urmaresti? Onorand sistemele de credinte pe care le-a creat, validandu-le si constientizand ca din punctul de vedere al mintii fizice ele sunt valide…  La urma urmei, ea doar incearca sa te protejeze; se protejeaza pe sine, dar te protejeaza pe tine, fiindca ea se crede Tu.
Deci, ideea e ca ceea ce face, indiferent de cat de pagubitor ar parea, indiferent de locul negativ din care pare sa vina, o face din iubire!  Sa faci o afirmatie in negocierea ta, sa iti initiezi negocierea cu afirmatia ca esti constienta ca face ceea ce face din iubire – asta e modul in care sa-ti incepi negocierea. Partea cu care vii tu e ideea ca si ceea ce propui tu vine din iubire, deoarece vrei ca ego-ul sa supravietuiasca si vrei ca sa traiasca experienta bucuriei cand isi face treaba fara efort. Si, de aceea, ceea ce urmeaza sa propui in negociere e un aluat al schimbarii rational si echitabil ce urmeaza sa se desfasoare, care  onoreaza punctul lui de vedere, in acelasi timp lasandu-te si pe tine sa-i demonstrezi ca schimbarile pe care le propui ii vor servi si lui.
Deci e o situatie din care castiga toata lumea. Dar trebuie sa incepi o orice astfel de negociere lasandu-l sa castige prima runda deoarece ego-ul e in intregime ideea de “a castiga”. Cand iti inveti ego-ul ca esti interesata ca toata lumea sa castige, va incepe sa se domoleasca si iti va acorda o mica deriva. Dupa care poti lucra cu orice iti da; si chiar daca iti da doar o samanta, o poti creste si poti continua sa o cresti in negocierile viitoare, pe masura ce ii demonstrezi, incetul cu incetul, ca vechile credinte nu-i mai sunt necesare ego-ului ca sa continue sa castige.
La un moment dat vei trece un prag in aceste negocieri in care ego-ul va fi de fapt dornic[1] sa-ti acorde din ce in ce mai mult o deriva deoarece va incepe sa simta cum povara i se usureaza, va incepe sa se simta mai mult ca adevaratul sau sine, va incepe sa se intinda si sa spuna: “Stii, nu-i chiar atat de rau asa.” “Ei, de fapt, poate ca e doar pe jumatate rau…” Dar se lucreaza la a face totul sa fie bine. Are sens?
A: Da, are.
B: Te ajuta?
A: Da, ma ajuta si cred ca s-ar putea sa-mi fi raspuns si la partea a doua; dar am sa intreb totusi.  Deci, dupa ce reusesc sa fac ego-ul sa taca o clipa, pot sa imi petrec a doua parte punandu-i intrebari mintii fizice si asteptand apoi un raspuns pe care sa-l scriu.
B: Poti. Din nou, tine minte: e important in timpul acesta sa folosesti de fapt acest moment de liniste sa incepi un dialog cu mintea superioara in orice fel ii ingaduie ego-ului sa simta ca nu-l pacalesti.
A; Da-mi un exemplu. Simuleaza dialogul.
B: Trebuie sa exprimi ideea ca vei… Iti e cunoscuta ideea…? Revin, asta se refera la ideea de limbaj de afaceri. Iti e cunoscuta ideea de “full disclosure”[2]?
A: Da.
B: Ei, asta faci cu ego-ul. Ii spui: “Bine. Prima victorie iti apartine. Iar acum, daca imi dai voie, voi sta un pic de vorba cu mintea superioara. Te deranjeaza?” Bineinteles ca ego-ul va crede ca Tu esti altceva stand de vorba cu mintea superioara cand de fapt mintea superioara e cea care spune asta. Intelegi?
Deoarece, la inceput ego-ul te va recunoaste ca mintea superioara. Dar cand determini ego-ul sa faca tacere, de fapt incepi sa-i vorbesti ca fiind mintea superioara. Insa, pentru un timp, e posibil sa trebuiasca sa te prefaci ca nu esti. S-ar putea sa trebuiasca sa te prefaci ca esti o parte neutra. Poate ca ai putea sa pretinzi ca tu esti negociatorul dintre mintea fizica si cea superioara. Ideea aici e sa-ti folosesti imaginatia sa faci ca acea negociere sa functioneze in orice mod pare sa mearga mai bine. Dar ceea ce e important, e transparenta totala astfel incat ego-ul sa nu se simta tras pe sfoara. Iar cand ego-ul nu se simte tras pe sfoara, ego-ul nu va avea niciun motiv sa te pacaleasca sau sa te saboteze. Deci, transparenta totala e importanta.
Toate cursurile pentru ceea ce numiti negociere in afaceri din care sa castige toata lumea, sunt aplicabile in negocierea cu structura ego-ului.
A: E minunat. Iti multumesc.
B: Si eu.
A4: Bashar, sunt extraordinar de incantata si bucuroasa sa ma aflu aici, cu tine.
B: Bine, multumesc si buna ziua.
A: Iti multumesc mult! Buna ziua si tie, buna ziua.
I-am cerut ego-ului meu sa-mi ingaduie sa ma indepartez exponential de ceea ce realizez ca sunt sisteme de credinte limitative.
B: Si? Si cum ti-a raspuns?
A: Ei, stii… merge destul de bine. Am vise mari, dar par inconjurate de limite. Ceea ce se intampla e ca ma apropii foarte mult de oamenii si experientele care m-ar putea duce  catre ele. Dupa care ceva se intoarce invers si sfarsesc in ceva gen rascruce intre circumstante groaznice si posibilitatea unor lucruri uimitoare.
B: Da, asta din cauza ca ai stabilit o negociere ce-i ingaduie ego-ului sa se joace cu tine.
A: Da, am un ego ticalos.
B: Ideea e, din nou, sa te intorci in punctul 0. Renegociaza intelegerea. Nu mai insisita atat sa ai un anume fel de expansiune. Chiar si ideea unei vieti pline de bucurie exponential expansiva ar putea sa nu fie implicata in prima negociere; poate nu ar trebui sa intri in acea arena de la prima negociere. Ai putea incepe cu putin.
A; Dar daca sunt ridicate probleme de supravietuire, va incepe sa se bage…
B: Ce spunem noi e ca daca-i propui egou-ului un plan mai putin agresiv, nu se va simti amenintat si-atunci nu se va ridica problema supravietuirii. Vezi, e posibil sa-i fi propus prea mult pentru cat poate el duce. Se poate sa fi spus: “Vreau totul sau nimic! Vreau sa explodez, sa ma extind cu o viteza exponentiala!” Iar ego-ul face: “Ok… Vedem noi cat de departe ajungi…” Iar tie iti spune: “Da, da, fa-o, fa-o.”  Iat-o cum se extinde, se extinde, se extinda… buf! Buf si esti fix inapoi! Deoarece nu te-ai ocupat de adevaratul motiv fundamental pentru care ego-ul ar simti nevoia sa iti faca asta.
A: Deci in esenta se pune problema ca nu sunt indeajuns de gentila cu ego-ul pentru a-l face sa simta ca e inclus in targuiala.
B: Ca nu esti indeajuns de gentila si, deci, nu esti – sa spunem – indeajuns de  minutioasa in investigatia ta asupra credintelor si definitiilor de dedesubt ce creeaza starea in care se afla ego-ul; ca nu intelegi ideajuns de limpede ego-ul si de ce are pozitia pe care o are in negociere. Cand intelegi motivatiile ego-ului, atunci poti sa le tratezi in timpul negocierii. Nu poti doar sa te targuiesti si sa fugi, fara sa intelegi de unde vine cealalta parte. In caz contrar, te va scoate din priza.
A: Te aud, dar ma stradui cat de mult pot ….
B: Asa ca nu te mai stradui atat de mult. De ce te stradui atat de mult? Te grabesti sa ajungi unde vrei sa ajungi? Ce fel de energie crezi tu ca pune asta intr-o negociere? “Ah, tu de fapt nu vrei sa te afli aici, stand de vorba cu mine. Tu ai vrea sa fii in alta parte si sa te distrezi, lasandu-ma pe mine de caruta. Nu te cred ca esti sincera in aceasta negociere, spune ego-ul. Te grabesti prea mult sa ajungi unde crezi ca e nevoie sa ajungi. Nu imi pretuiesti insemnatatea. Nu esti in prezent, in aceasta clipa, ca si cum asta ar fi cel mai important lucru din viata ta. Ma simt neiubit si abandonat. Si pentru asta am de gand sa te aduc inapoi. Esti rea cu mine, asa ca am sa fiu la fel de rau cu tine.”
Intelegi acum?
A: Da, da, inteleg complet, doar ca…
B: Doar ca ce?
A: Dar cum s-o fac?
B: Tocmai ti-am spus. E necesar sa te relaxezi si sa nu mai fii asa de nerabdatoare sa ajungi unde crezi ca ai nevoie sa ajungi. Nu e mai important sa fii nicaieri altundeva decat Aici, Acum. Orice se intampla si prin orice proces e important sa treci ca sa formezi acest dialog si aceasta negociere cu ego-ul tau, este cel mai important lucru din viata ta si NIMIC si NICAIERI nu e mai important sa te afli. Uita ca te-ai putea afla in alta parte! Asta e lucrul cel mai captivant!
A: Si daca sfarsesc la un colt de strada fara casa?
B: Aha, un mod foarte bun de a te seta…
A: Spre asta se indreapta.
B: Cine spune asta?
A; Un ticalos… Ma voi lua la harta cu el…
B; Ego-ul negativ spune asta pentru a incerca sa te sperie fiindca si tu l-ai speriat pe el. Nu intelegi? Asa functioneaza. Daca sperii ego-ul negativ, el te va speria la randul lui, facandu-te sa crezi… Iti amintesti ce-am spus despre ego-ul negativ care consolideaza credintele negative?
A: Da.
B: Deci cand sperii ego-ul negativ facandu-l sa creada ca il vei abandona, te va speria sa vezi un viitor care e unul ce trebuie evitat, astfel incat tu sa nu pleci. Acopera realitatea pe care ai putea-o avea cu un abur de scena si o iluzie a unei realitati pe care nu o vrei ca sa nu te indrepti in acea directie fiindca nu vrea sa pleci. Asta din cauza ca tu l-ai lasat sa creada ca il abandonezi; pentru ca nu-l tratezi cu indeajuns de mult respect.
A: Am inteles.
B: Are sens?
A: Da, domnule! Domnilor….
B: Oh, multumesc, doamna.
A: Multumesc, scumpul meu.
B: Si eu tie, draga mea.
A5: Buna ziua, Bashar.
B: Si tie, buna ziua.
A: N-am mai vorbit de mult, din punctul meu de vedere. Cred ca au trecut vreo 7, 8 ani de cand am vorbit ultima data. Iti  multumesc ca esti aici…
B: Oh, doar cateva orbite in jurul Soarelui vostru.
A: Prietene, as vrea sa dicutam ceva mai mult chestiunea ego-ului privind dialogurile interioare de care nu stiu ce sa cred, dialoguri cu spirite si altele asemenea. Cand ne-am intalnit prima data am discutat despre ghizi si genul acesta de lucruri. Pe masura ce-a trecut timpul, aceste comunicari au loc… Cateodata dau buzna peste mine iar eu imi spun: “Nu se intampla, nu e real, visezi, le inventezi tu, te joci cu tine.” Referitor la asta, cum ai putea fi… - stiu ca “sa fiu sigur” e o fraza subiectiva – dar cum poti fi sigur ca dialogurile interioare pe care le ai nu sunt doar inventate? De exemplu, cam cu vreo 12 luni in urma, stateam lungit in pat cu prietena mea etc si m-am conectat la tine sa te salut. Si ai fost ori tu, ori un aspect de-al tau care a inceput un dialog cu mine. Si n-a fost chiar doalog; a fost o dezertatie ce continea 4 teme si imi amintesc ultimul comentariu: “Iti vei aminti asta.”
Deci iti spun acum asta tie pentru a stabili daca erai tu ca si individ sau era un aspect al tau manifestat prin dialogul meu inconstient…?
B: Era propriul tau Sine Suprem accesand frecventa noastra si oferindu-ti informatia in aroma noastra.
A: Ok. Deci atunci cum as putea incuraja acele interactiuni…
B: Daca nu ai nevoie ca ele sa se intample.
A: Deci sa renunt la cerinta ca ele sa se intample…
B: Absolut. E necesar sa renunti la orice asteptare pentru a putea pur si simplu permite ca ce e necesar sa se afle acolo, sa se afle acolo.
Paradoxal, daca ai NEVOIE ca ceva sa se intample, umpli spatiul in care s-ar putea de fapt intampla acel lucru si deci nu mai ramane loc in care sa se intample. Umpli acel spatiu cu NEVOIA ca acel lucru sa se intample. Faptul ca nu mai ai nevoia ca acel lucru sa se intample, iti goleste spatiul; iar ceea ce e necsar sa se intample, se va intampla.
A: Deci asta ar putea fi un corolar la ceea ce faceam eu cerand sa interactionez cu tine intr-o stare de vis?
B: Da.
A: Eu inca astept ca asta sa se intample. Asta ar fi cumva asemanator cu…
B: De fapt, ceea ce astepti tu e sa iti amintesti ca s-a intamplat deja.
A: Ok, atunci aleg… As vrea sa-mi amintesc ca s-a intamplat. Fiindca…
B: Atunci, fa-o!
A: A, nu sunt sigur cum sa accesez acea amintire.
B: Inseamna ca nu ai nevoie de asta.
A: Asta pentru mine  e ca si cum as merge in cerc. Nu sunt sigur cum sa abordez asta. Fiindca…
B: De ce e atat de important pentru tine sa accesezi acea amintire? Asta e un alt fel de-a te intreba de ce ai atata nevoie sa-ti amintesti.
A:  Pentru ca in toate celelalte dati cand am interactionat la acel nivel a fost un “iuhuu” si mi-a placut tare mult.
B: Un “iuhuuu”?
A: Ei, mi-a placut mult. As putea sa folosesc si alti termeni.
B: Bine, dar asta inseamna ca alte lucruri in viata ta nu sunt la fel de “iuhuuu”?
A: Bine spus, bine spus.
B: Poate cand vei adauga mai mult “iuhuuu” in propria viata, iti vei creste vibratia pana la nivelul in care va avea loc mai mult “iuhuuu”.
A: Intr-adevar. Vroiam doar sa acoper aceste doua chestiuni privind dialogurile interioare si cum poti fi sigur in interior ca…
B: Repet, primul pas e sa nu-ti pese in vreun fel daca trebuie sa fii atat de sigur. Ideea, din nou, e sa te concentrezi pe lucrurile care iti aduc bucurie si doar sa continui sa-ti traiesti viata cat poti tu de mult, actionand asupra lucrurilor care te pasioneaza. Si sa ai incredere ca orice altceva ai nevoie sa stii, vei sti; si ca orice alte experiente e necesar sa ai, vei avea.
Tine minte! Ai facut acorduri, ai stabilit intalniri ca sa se intample anumite lucruri in anumite momente. Iar singurul mod – singurul mod! – prin care ai putea rata acele intalniri, e daca te ingrijorezi ca vei rata acele intalniri. Deci, te ajuta?
A: Da, intr-adevar.
B: Ne vedem mai tarziu.
A: Iti multumesc foarte mult.
A6: Buna ziua, Bashar.
B: Si tie, buna ziua.
A: Tocmai de la New York ca sa fiu aici…
B: Oh, tocmai de la New York… Bine. Cam atatica pe planeta voastra din perspective mea.
A: Sunt super incantat sa ma aflu aici.
Am o intrebare referitoare la… De cand am inceput sa aflu invataturile, pentru mine a devenit evident ca putem invata atat de mult doar traind si fiind atenti la ce se intampla in jurul nostru. 
B: Da!
A: Fiindca natura – natura fizica insasi – e un invatator extraordinar.
B: Da!
A: Si cred ca de aia vii cu atata cunoastere in vietile noastre, aceeasi cunoastere ca a unui scufundator, de exemplu. Iar cand vorbesti de o conversatie intre ego-ul nostru si mintea noastra superioara, mie mi-a devenit evident ca de fapt facem acelasi lucru cu copiii nostri zilnic. Creem aceasta legatura si aceasta incredere ca totul vine din dragoste si ca va trebui sa negociem si sa creem acest tip de relatie bazata pe incredere cu copiii nostri. Si odata ce facem asta… De fapt eu imi privesc acum copiii ca pe ego-ul meu … Odata ce copiii mei incep sa aiba incredere in mine, vom creea legatura si atunci…
B: Ei, intelege ca totusi copiii tai deja au implicit incredere in tine. Ideea e ca au avut indeajuns de multa incredere in tine incat sa se lase hraniti cu orice ii hranesti telepatic privind ceea ce crezi tu ca e adevarat.
Deci, ideea e sa-ti ingadui tie insuti, iar datoria ta ca parinte e sa fie limpede ca ideea ca tu ii iubesti e deja limpede. Inda, ideile prin care exprimi conceptul de iubire ar putea necesita o centrare. Nu spun ca e valabil in cazul tau; vorbesc la general.
Ideea e ca totusi copiii au incredere implicita in parinti si primesc orice primesc de la parinti ca si cum ar fi simbolul sau reprezentarea perfecta a iubirii parintilor. Daca parintii trimit sisteme de credinte de la ego-ul negativ pe acea conducta inspre copil, copilul va incepe sa interpreteze sistemele negative de credinte de la structura ego-ului ca pe un simbol al iubirii. Iar asta va fi singurul simbol pe care copilul il va sti si singurul simbol pe care va putea sa-l exprime in viata pana cand va incepe el sa inteleaga cum sa alinieze asta la loc cu simboluri ce reprezinta o maniera mai pozitiva pentru curentul fundamental al iubirii neconditionate ce exista acolo permanent. Are sens?
A: Da. Trecand mai departe, Exista o definitie despre care se vorbeste mult, despre copiii ce sunt “suflete batrane”, ce vin aici ca “invatatori”…
 B: Da. Mai ales acum, in aceasta perioada, multi copii ce se nasc pe planeta voastra - si din care s-au nascut in ultimii 20 de ani sau cam asa -  sunt intr-un anumit sens, nu doar o noua generatie, ci, in realitate, o specie diferita ce este reprezentativa pentru suflete ce au o experienta foarte mare. Si multi dintre ei se interconecteaza la multe experiente diferite din multe realitati paralele. Iar prin modificarea genetica ce are loc in interiorul lor, pe masura ce isi restructureaza corpul embrionic, creeaza o structura genetica ce va da nastere unei structuri de personalitate ce nu va uita la fel de mult ca si fiinte, ca si fiinte intregi, ca si spirite.
 A: Intrebarea mea e – incerc sa o definesc pentru mine – exista asa ceva ca “suflet batran”? Daca suntem toti fiinte eterne…
 B: E un eufemism. “Batran” in acest context inseamna ca au un anumit tip de experienta pe care il aduc in realitatea cu care interactioneza. Nu e vorba de o masura a timpului. E vorba de gradul de anumite tipuri de experiente si cunoastere pe care o aduc pentru a o impartasi cu orice tip de realitate cu care ar putea sa interactioneze.
 A: Mai multa experienta in aceasta realitate anume sau si in altele?
 B: Au mai multa experienta in tipul de cunoastere necesara pentru aceasta realitate anume, pentru ca aceasta realitate sa avanseze . Asta inseamna “suflet batran”. Nu e vorba de o masura a timpului.
E acelasi lucru ca atunci cand multi oameni interpreteaza gresit termenul de “an lumina” crezand ca e o masura a timpului, cand de fapt e o masura a distantei. Intelegi?
Deci, “batran” intr-un sens e un eufemism . Nu inseamna batran in termeni temporali. Te ajuta?
A: Da, multumesc foarte mult.
B: Multumesc si eu.
A7: Bashar, avem o intrebare de la unul dintre ascultatorii nostri. E asa: “Bashar, tu ai un ego? “
B: Avem o cantitate suficienta de ego cat san e mentina focalizati in realitatea fizica pana in orice grad dorim sa fim focalizati in ea. Dar, din nou, va reamintim ca ego-ul in sine nu e un termen negativ – e doar un mechanism de focalizare.
Totusi, noi nu traim experienta unui ego negativ.
A: Tu traiesti experienta intregii game de emotii pe care o traiesc oamenii?
B: Nu traim experienta a ceea ce ati numi emotia “fricii”.
A: Tristete?
B: Nu traim asa ceva.
A: Furie?
B: Nu traim asa ceva.
A: Frustrare?
B: Nu traim asa ceva.
A: Aaaaaaaaaa…
B: Hai, continua. Ce altceva mai ai?
A: Exaltare?
B: Abslout.
A: Te feliciti singur cand faci o treaba buna?
B: Bucuria de a face acea treaba ne ajunge. Deoarece e cu mult mai satisfacatoare decat ar putea fi vreodata vreo felicitare.
Noi nu avem nevoie sa ne felicitam singuri[3] deoarece noi stim ca totusi Creatia ne tine spatele.
A: Deci daca ar avea o structura mai echilibrata a ego-ului, cum s-ar experimenta un om pe sine?
B: Ca un copil vesel si jucaus, doar experimentandu-se pe sine, in loc de a se gandi ca se experimenteaza pe sine.
A: Frumos.
B: Este. Multumesc.
A: Si eu.
A8: Buna ziua, Bashar.
B: Si tie, buna ziua.
A: Continuand pe linia definitiei tale pentru abundenta, poti defini “nevoia”?
B: Intelegem ca, uneori, anumiti termeni din limba voastra ar putea avea intelesuri diferite. Si intelegem ca asta poate crea confuzie uneori, mai ales cand se incearca traducerea pentru o parte dintre aceste concepte intr-o terminologie a realitatii spatiu-timpului liniar, ce e posibil sa nu fie reprezentativa in mod exact pentru unele concepte ce sunt date, dar ar putea sa se apropie indeajuns.
“Nevoia”, privita dintr-o perspectiva pozitiva, e pur si simplu ceea ce e necesar pentru sustinerea continua a unei fiinte. “Nevoia”, intr-un sens negativ, e ceea ce ego-ul ar putea crede ca e necesar, dar care de fapt ar putea fi doar ideea unei consolidari a unui atribut negativ sau a unei credinte negative pentru ca sinele sa-si dea importanta si sa para ca-i faca mai grandios.
A: Ok, deci stiind asta, “nevoia” inseamna doar sa stiu ca am nevoie de lucrurile de baza, ca mancare … Stiu ca ai dat la un moment dat o lista cu anumite lucruri ca “sa dormi un anumit timp”, “sa visezi o anumita “cantitate” etc.
Deci, avem aceste nevoi de baza, dar apoi aceste nevoi pot fi satisfacute fara a avea cu-adevarat o viata plina de bucurie…
B: A, ba da, se poate. Crede-ma, daca le faci in cel mai pur fel posibil, respiratia e o bucurie, sa mananci e o bucurie, sa dormi – e extaz.
A; Ok, ok.
B: Deci, da. Si poti observa ca e o bifurcatie diferita a terminologiei si o definitie diferita in subtilitatea definitiilor pentru singurul cuvant pe care il are limba voastra exprimat ca si cuvantul “nevoie”. Deci, da, le poti face dintr-o vibratie scazuta, poti face acele lucruri esentiale, fundamentale dintr-o vibratie scazuta. Daca le privesti doar, daca doar definesti acele lucruri de baza ca “eram doar in trecere”, bineinteles ca atunci le vei experimenta intr-un tip de vibratie searbada.
Dar daca intelegi ca aceste nevoi de baza sunt chiar fundamentul pentru capacitatea ta de a avea experienta pe care o ai, atunci ele devin sarbatori pline de fericire, devin lucruri pentru care esti recunoscator, pentru care multumesti si esti recunoscator deoarece ele iti ingaduie sa ai experienta ce iti permite sa descoperi cu din ce in ce mai multa expansiune cine esti de fapt.
Deci, toate joaca un rol in a-ti permite sa faci asta. Cu alte cuvinte, ai putea spune ca scufundatorul la mare adancime, ar putea spune [pe-un ton resemnat]: “Da, constientiez nevoia de acest aparat de respirat. Da, e ok.” Dar cand te afli la 15 metri sub apa fara acel aparat de respirat, crede-ma – dintr-o data vei foarte recunoscator pentru el! Deoarece iti ingaduie sa respiri intr-un mediu care iti ofera o experienta pe care altfel nu ai fi putut-o avea. Intelegi? Te ajuta?
A: Da. Continuand cu asta, de exemplu, vreau – nu cred ca simt nevoia – un instrument muzical, un “hang”. Vreau si eu unul din ala, dar nu cred ca …
B: Ai putea descoperi ca in contextul pozitiv, de fapt ai nevoie de unul, iar “sa vrei” ar putea fi contextul negativ.
A: Ok, nu stiu cum sa nu judec “a vrea’ anumite lucruri.
B: Ce spui daca l-ai lasa pur si simplu sa vina la tine? Ce anume te aprinde la acel dispozitiv, ce anume te entuziasmeaza atat de mult?
A: Mi-e greu sa exprim in cuvinte…
B: Dar te captiveaza?
A: Absolut.
B: Simti acea vibratie cand il privesti, cand te gandesti la el, cand il auzi, da?
A: Da.
B: Siiiiimti acea conexiune, da?
A: Da.
B: Asta e, impreuna cu imaginea ta cantand la acel instrument, e singurul limbaj necesar – sentimentul si imaginea cu tine cantand la hang. In scenariul ideal e singurul limbaj necesar, singurul simbol necesar pe care apoi sa-l inmanezi Sinelui Suprem. Dupa care uita de el! Da-i drumul sa se duca, avand incredere ca acum, mintea superioara stie de ce ai cu-adevarat nevoie vibrational si ca apoi iti va aduce sincronicitatile si circumstantele necesare pentru manifestarea acelui lucru, DACA e cu-adevarat reprezentativ pentru cea mai inalta stare a ta. Sau iti poate aduce ceva ce nici nu ti-ai putut imagina ce iti va ingadui sa traiesti o experienta si mai captivanta si mai plina de bucurie decat iti imaginezi tu in scenariul tau de acum.
Oricum ar fi, ideea e ca daca dai drumul la imagine si continui sa actionezi pur si simplu, in fiecare moment, fata de orice optiune ai la dispozitie si in privinta careia poti face ceva, vei dovedi incredere, prin acele actiuni, in Sinele Suprem, ca te conduce prin acele conexiuni - indifferent de cat de serpuitoare ar parea, oricat de mult ar parea ca n-au nimic de-a face cu dorinta ta initiala - vei avea incredere - deoarece entuziasmul e present in fiecare dintre actiunile tale – ca au legatura si vei avea incredere ca mintea superioara te atrage prin acele actiuni captivante catre ideea manifestarii oricarui simbol ce e reprezentativ pentru bucuria si entuzismul tau. Are sens?
A: Da, perfect. Am o amintire din copilarie cand eram pe jumatate treaz, cum patul mi se zgaltaia tare in mijlocul noptii. In acel gen de stare de vis, eram constient de asta, dar nu stiu daca era ceva fizic sau doar o experienta a mea. Ai putea sa scanezi asta pentru mine? Nu stiu daca ai putea…
B: Da. Ceea ce ai trait ca experienta – iar asta nu e atat de neobisnuit in societatea voastra – e ca in acele stari, de fapt, te transmuti interdimensional. Dar daca, sa spunem, ai apasa frana, te-ai mentine in starea “idle”, inerta dintre dimensiuni, vibrand inainte si-napoi. In realitate, poti stabili o rezonanta, o rezonanta de feed-back in realitatea fizica, care ar fi cauza pentru ca obiectele din jurul tau sa vibreze cu o vibratie armonioasa cu acea rezonanta de feed back. Intelegi?
A: Da. Imi amintesc ca eram aproape speriat …
B: Da, pentru ca se crea o acumulare. Cu alte cuvinte, trebuie sa lasi energia sa se duca, trebuie sa-ti ingadui sa faci trecerea completa. Nu te poti mentine acolo, intre dimensiuni, prea mult. Altfel se poate crea o acumulare, un feed-back, o ardere a circuitelor. Ideea ca se acumula frica e pentru ca ajungeai la un punct de rupere, un nivel de toleranta. Lasa energia sa se duca! In acest sens, era intr-adevar un mecanism de supravietuire. Are sens?
A: Da. Multumesc, Bashar.
B: Multumesc.
A8: Bashar, inca o intrebare de la ascultatorii nostri. Asta e despre a face deosebirea dintre ego si mintea superioara.
B: Am vorbit deja despre asta.
A: Asa e. Cred ca vroiam doar sa intaresc ideea ca, invatand sa distingi intre cele doua, daca gandurile pe care le primesti te fac sa te simti mic, speriat, daca iti scad energia, daca iti micsoreaza spiritul, este un pariu castigat ca este ego-ul tau negativ?
B: Este un pariu castigat, dar uite si smecheria. Aminteste-ti ca ego-ul, ca ego-ul negativ e destept. Ego-ul negativ iti poate da ganduri care sa te faca sa te simti bine. Modul in care poti face diferenta e, repet, daca iti iei acea pauza de liniste si esti atent cu-adevarat la unele dintre sentimentele fundamentale ce vin cu acea stare.
Cu alte cuvinte, poti realiza intr-adevar ca, daca ego-ul negativ te alimenteaza in asa fel incat sa te faca sa crezi ca te simti bine, cand te dai un pas inapoi si esti atent, poti de fapt sa simti anxietatea de dedesubt. Iar asta te anunta ca e vorba de ego-ul negativ incercand sa te pacaleasca ca anxietatea e entuziasm.
Dar, in general, intr-un tarziu vei descoperi in reflectia fizica a realitatii tale fizice, in oglinda realitatii fizice, ca ego-ul negativ nu te poate pacali asa mult timp. Intr-un tarziu, deoarece realitatea fizica e o oglinda neutra, iti va arata ca ceva nu merge. Prin urmare, trebuie sa te dai un pas inapoi si sa te uiti la ce credeai ca e captivant si sa te asiguri ca entuzismul vine cu adevarat de la mintea superioara si nu a fost doar o smecherie a ego-ului negativ ca sa te faca sa eviti ceva de care de fapt ti-e frica.
Deci, intotdeauna, chiar daca nu poti face diferenta pe moment, realitatea fizica iti va arata intotdeauna ca ceva nu e coerent aici. Ceva nu va avea sens, ceva nu va fi aliniat, ceva nu se va lega, si-atunci e momentul sa faci un pas inapoi si sa vezi daca exista de fapt coerenta in ceea ce primeai si de unde vine. Are sens?
A: Da. Incerc sa ma gandesc…
B: O sa o mai formulez si asa.
Din  nou, cand ego-ul negativ iti da ceva ce poate parea entuziasm, dar tu te trezesti ca inca reactionezi negativ la circumstante ce au loc in viata din afara ta, asta e un bun indiciu ca nu era entuziasm autentic, ca venea inca de la sistemul de credinte negativ. Are sens?
A: Da, are.
B: Deci, asa stii: din reflectia care se intoarce la tine – nu pentru ca reflectia s-ar schimba – ci din felul cum raspunzi tu la ideea de realitate fizica, daca era vorba de un entuzism autentic sau doar ideea unei anxietati deghizate.
A: Inteleg. E de mare ajutor.
B: Multumesc.
A: Eu iti multumesc.
B: Se apropie pauza? Bine.
A9: Buna, Bashar. Multumesc.
B: Si tie, buna ziua.
A: Am o intrebare despre civilizatia ta. Membrii din civilizatia interactioneaza des cu fiinte de o densitate cu mult mult mult mai mare decat a voastra?
B: Mult, mult, mult?
A: Sau…
B: Da.
A: Ok, super. Atunci ni-i poti descrie intr-un fel pe care l-am putea intelege?
B: General vorbind, vei gasi ca fiinte ce apartin ideii pe care o numiti Densitatea a 7-a vor fi in majoritate constructii energetice, forme energetice.; vor fi tipare de Lumina si de energie electromagnetica sau electromagneterica. Se pot prezenta intr-o varietate de moduri care, din nou, sunt reprezentative pentru simbolurile constiintei celeilalte civilizatii, cea cu care ei comunica.
De aceea, uneori fiintele de la acel nivel cu care interactionam ne apar NOUA ca si cristale multifatetate plutind in aer. Deoarece asta e realitatea consens generala pentru ceea ce reprezinta ei: o reprezentare sau un aspect multifatetat al lui Tot Ceea Ce Este.
A: Multumesc. Ce ai invatat recent de la ei care sa te fi asistat in propria crestere si evolutie?
B: A, multumesc. Unul dintre lucrurile pe care le-am invatat noi de la ei – recent cum spui, in termeni temporali – e ideea de cum – pentru ca intr-un sens, ei functioneza ca mintea noastra superioara – de cum putem experimenta nivelul lor de realitate din ce in ce mai mult in ceea ce ar putea fi numite nivele vibrationale mai joase. Ce interpretari  putem noi constientiza ca aspecte ale realitatii lor ce sunt capabile sa se manifeste in realitatea noastra si sa interactionam cu ele in moduri care sa ne ingaduie sa stim ca interactionam cu ele, chiar daca vor fi invelite in manifestari din propria noastra realitate. Ne invata cum sa vedem PRIN, dincolo de propriile noastre simboluri din ce in ce mai mult pana la esenta pura a fiintei lor. In limba voastra e dificil sa descriem dincolo de acest punct privind felul cum le percepem adevarata esenta. Dar cea mai apropiata aproximare probabil ar fi: ca pe “o scanteie infinitezimala de Lumina intr-un vid nesfarsit.”, iar in acelasi timp stiind ca acel vid nesfarsit e, de asemeni, continut in acea scanteie infinitezimala de Lumina.
A: Multumesc.
B: Si eu.
A: Pe o alta tema, iti multumesc ca ai aparut in filmul “Tunning in”…
B: Eu n-am aparut; corpul canalizatorului a aparut in acel film.
A: Multumesc pentru clarificare.
Mai era un canalizator in acel film care pretindea ca el canaliza o alta constiinta extraterestra si am auzit niste materiale audio de la el in care spunea ca in urmatorii 15 ani nu vom mai avea niciun tip de moneda de schimb si ca nu vom mai avea sistemul monetar. Sunt curios sa stiu perspectiva ta asupra acestui fapt.
B; Dupa cum citim energia colectiva acum, undeva intre anii vostri 2015 si 2033, veti incepe sa puneti bazele fundamentale pentru inlaturarea, trecerea sau schimbarea sistemului monetar sau economic asa cum exista el acum. Dar asta nu inseamna ca nu va mai exista o forma de schimb simbolic la acea vreme.
Deci, se poate sa nu se manifeste imediat, dar bazele pentru asta vor incepe sa fie puse atunci. Asa am interpreta noi asta citindu-va energia colectiva.
A; Multumesc. Am auzit ca momentan sunt multe fiinte din Univers ce ne observa si ne privesc. Sunt curios privind modul cum ne observa. Vad prin ochii nostril? Se uita de sus pur si simplu? Sunt printre noi si ne sunt invizibili? Sau ne observa asa cum noi ne uitam la reality TV?
B; Toate astea si peste. Depinde de fiinte si de unde isi fac observatia.
Tine minte! Unele fiinte observa aflandu-se la propriu printre voi, in sensul de a avea vieti, de a alege vieti printre voi. In acest sens, ai putea spune ca eu va observ in acest mod, deoarece canalizatorul e una dintre vietile mele trecute in civilizatia voastra. Deci asta e o observatie.
Alte fiinte pot folosi nave, altele isi pot folosi pur si simplu constiinta, altele pot face asta prin diferite usi si portaluri dimensionale. Exista la fel de multe feluri de-a observa ceva pe cat de multe tipuri de constiinte si fiinte exista. Te ajuta?
A: Da. Multumesc.
B: Si eu. Te vom urmari…
A10: Cei care vor sa puna intrebari sunt pe drum in sus. Asa ca voi pune eu o intrebare de la ascultatorii nostri.
B: Sunteti toti pe drum in sus.
A: Persoana asta intreaba: de vreme ce-mi creez propria realitate, vreau sa stiu exact cum pot folosi feed-back-ul de la alte persoana pentru a-mi amplifica realitatea mea? Cum pot transforma in avantaj orice negativitate de la altii intr-un mod practic?
B: Considerand acea negativitate ca fiind o oferta sau o sugestie pentru un mod optional de te privi pe tine si luand sfatul pur si simplu ca pe un sfat si o ocazie de a vedea daca esti sau nu aliniat cu tine sau daca nu cumva ei iti amintesc ca sunt necesare niste corectii, niste corectii de curs. Dar odata ce ai determinat daca esti sau nu aliniat cu tine in baza sugestiei lor, le poti multumi pentru sugestie si sa decizi sa faci orice preferi sa faci.
Cu alte cuvinte trateaza orice critica, orice observatie ca, pur si simplu, o ocazie de a lua in considerare faptul ca ai putea avea nevoie de aliniere, dar apoi stabileste singur daca e adevarat sau nu pentru tine si multumeste-le pentru contributie indiferent daca le-ai urmat sau nu sfatul.
A: Ok. Suna ca si cum ai avea un centru puternic.
B: Bineinteles. Deoarece intelegi ca nu i-ai fi atras in realitatea ta daca asta nu servea unui scop. Deci, daca serveste scopului de a-ti aminti tie ca s-ar putea sa nu acorzi atentie la ceva la care ai nevoie sa acorzi atentie sau daca i-ai atras in realitatea ta ca sa te asiguri ca, de fapt, ceea ce sugereaza ei n-are nimic de-a face cu tine si ca tu esti neclintita in siguranta ta privind ceea ce preferi, oricum ar fi, i-ai atras pentr un motiv. Deci, daca ii folosesti in acea lumina pozitiva, vei obtine ce-i mai bun din asta. Si, apoi, le vei fi ingaduit lor sa iti fi fost de folos in acest fel. Si le poti fi si tu de folos lor, retroactiv, lasandu-i sa stie ca sfatul lor, in acel sens, a fost acceptat cu intentia iubitoare cu care a fost oferit, chiar daca ei nu se gandeau ca a fost oferit asa. Asta ii va dezarma complet. Bine?
A: Minunat. Multumesc.
B: Si eu.
A11: Buna, Bashar.
B: Si tie, buna ziua.
A: Doua intrebari. Vorbim despre ego de parca ar fi o fiinta cu constiinta proprie…
B: Ei, intr-un sens, este. Deoarece, intr-un anumit grad, constructia personalitatii tale functioneaza partial autonom odata ce e creata. De aceea si poti negocia cu ea in anumite moduri, ca si cum ar fi separata, desi nu e separata. Are sens?
A: Ei bine, ma intreb cum a ajuns ceva de la … Cred ca intrebarea principala e: diferenta dintre energie si constiinta e asemanatoare – poate, paradoxal pentru mine – in sensul ca particula….
B: Da.
A: Deci, cum ajunge ceva de la “a nu fi” la “a fi” la a “fi o fiinta cu constiinta proprie”?
B: Bine, hai sa folosim o analogie pe care o folosim adesea, iar asta e analogia cu filmul ce exista pe planeta voastra. Cand urmaresti un film, crezi ca personajele din film, intr-un sens, au constiinta pentru ca un actor le-a dat glas. Dar daca te opresti o clipa si te gandesti un pic, tu te raportezi la nimic altceva decat niste lumina. Te raportezi la o iluzie. Iti starneste faptul ca iti ingadui sa ai emotii, sa ai noi ganduri, sa raspunzi in multe feluri la ceea ce vezi pe ecran. Dar ceea ce vezi, nu e, in realitate, nici actorul real cu viata lui, nici macar un personaj real.
Deci ideea e similara. Ai creat un context, un personaj intr-un context in ego. Ai folosit constiinta si energie si le-ai modelat intr-un tipar anume in asa fel incat le poti trata – intr-o maniera iluzorie – ca si cum ar avea propria realitate autonoma. Are sens?
Asta e pentru scopul de a crea reflectivitate.  Are sens? Da, nu, poate?
A: Are, doar ca atunci cand se transforma intr-un monstru…
B: Ei, unora dintre voi le plac filmele de groaza.
A: O continuare la aceasta intrebare e … Uneori sunt extraordinar de furioasa ca undeva, intr-un loc, o parte din mine a decis ca e acceptabil sa ma bage intr-o experienta nefericita. Din perspectiva superioara, asta iti extinde constiinta si te scapa de limitari si e o invatatura si pentru alte fiinte si e totul perfect pentru restul Universului, dar clipa mea e suferinta sau frica sau furie. Si ma enervez ca am fost pusa in acea situatie si vreau sa stiu cine m-a pus acolo.
B: Furia e, in acest sens, realizarea ca tu te-ai pus in acea situatie. Furia provine din faptul ca nu te scoti din ea. Deoarece nu “esti pusa” intr-o situatie. Tu ai ales-o. Furia vine din faptul ca nu iti doresti sa alegi altceva.
Deci, poti folosi furia ca sa afli carei credinte i-ai cazut prada incat te determina sa nu alegi altceva in afara de acele experiente negative. De aici vine furia. Esti suparata pe tine ca nu alegi ceva diferit. Si nu-ti poti da seama de ce nu alegi ceva diferit pentru ca nu ai descoperit sistemul de credinte care face sa para ca e ok sa continui in felul in care ai ales s-o faci de la inceput. Are sens?
A: Daca Sinele meu stia ca as putea sa ma ratacesc si stia ca as putea sa am aceste experiente groaznice, dar a decis s-o faca oricum, asta mie mi se pare lipsa de iubire.
B: Dar, vezi tu, din acea perspectiva nu e groaznic. Ideea e ca Sinele tau a inteles ca urmai sa explorezi anumite teme. Nu a insistat in niciun fel sau forma ca trebuia sa le experimentezi intr-un fel negativ. A constientizat ca asta s-ar putea intampla, fiindca ori de cate ori intri intr-o casa bantuita, anumite chestii ti-ar putea sari in fata si te-ai putea speria pe moment.
In acelasi timp, daca te uiti in spatele iluziei si intelegi ca nu sunt decat niste efecte speciale, n-ai de ce sa te sperii. Deci, Sinele Suprem stie ca ai capacitatea sa tratezi lucrurile astea ca pe niste iluzii si efecte speciale si ca nu trebuie sa alegi sa te sperii, chiar daca a stiut de la inceput ca ai putea alege sa te sperii atata vreme cat ai intrat intr-un loc ce contine lucruri ce te pot speria.
Dar alegerea iti apartine cu privire la cum alegi sa experimentezi tema. Nu e ca si cum vreo parte din tine te-a fortat sa experimentezi lucruri negative sau inspaimantatoare.
Iti arata ca ai puterea de-a transforma aceste lucruri, sa vezi prin si dincolo de iluzie. Iar tu esti furioasa doar pentru ca nu ai facut-o inca. Are sens?
A: Da. Cred ca uneori e greu sa intelegi straturile Sinelui.
B: Da, dar asta e ok. Ideea e sa nu fii furioasa pe tine fiindca nu intelegi. Asta e primul pas. Dupa care ofera-ti o pauza. Si spune: “E ok ca nu inteleg.”
Paradoxul e ca trebuie sa fie ok ca esti furioasa, trebuie sa fie ok ca nu intelegi ca sa poti, de fapt, sa renunti la furie si s-o intelegi.
Dar tu nu esti ok cu asta. Si, deci, ceea ce faci e sa devalorizezi o experienta; devalorizezi ideea laturii intunecate ca si experienta valida. Iar devalorizand-o, incerci s-o indepartezi, iar incercand s-o indepartezi realizezi ca devine un arc care nu are unde se duce si iti sare inapoi din ce in ce mai puternic.
Deci, ideea e ca trebuie sa accepti ca experientele negative sunt parte integranta din macar ceea ce e posibil si ca sunt valide ca si alegeri. Cand validezi faptul ca latura intunecata e o alegere valida, nu mai trebuie s-o alegi. Singurul motiv pentru care ti-e greu sa iesi din ea e pentru ca nu accepti ca polaritatea e parte din existenta. Are sens?
A: Cum ajung in punctul in care s-o accept?
B: Ideea e, din nou, sa constientizezi ca fara latura intunecata nu ai sti Lumina. Deci, intunericul iti ofera ocazia de a vedea ce preferi de fapt. Deci trebuie s-o validezi pentru ca are un motiv pentru care exista si nu s-o judeci ca nu isi are locul in realitate. Tu contii intuneric si lumina. Tu contii pozitiv si negativ. Tu contii polaritate. O vei contine intotdeauna.
Prin urmare, trebuie sa accepti ca o parte din tine e intuneric si asa va fi intotdeauna. Insa nu trebuie sa alegi o experienta din latura aceea. Dar singurul mod de a alege o experienta doar din latura pozitiva e sa validezi faptul ca e ok daca decizi sa alegi una din latura negativa. Odata ce devine ok, odata ce latura negativa devine o alegere la fel de valida, atunci nu mai trebuie s-o alegi. Nu mai are nicio incarcatura, nu te mai stapaneste. Nu fugi de ea. O lasi sa traiasca acolo, dar nu ii experimentezi efectul pentru ca ai lasat-o sa fie o alegere valida. Si astfel ii indepartezi toata puterea. Pur si simplu ai transformat-o intr-o alegere neutra si-atat.
A: E minunat. Iti multumesc.
B: Si eu.
A: Am facut exercitiul cu spirala, cu instrumentul la care te uiti... timp de cateva luni. Nu stiu daca l-am facut cum trebuie, dar l-am facut. 
B: L-ai facut in felul tau cat de bine ai putut?
A: Da.
B: Atunci l-ai facut cum trebuie.
A: Experienta pe care am avut-o a fost sa vad o persoana in 3D, ca o femeie, cazand intr-o parte si o persoana diferita cum devine disponibila. Deci, intr-o zi persoana 3D a disparut, persoana superioara i-a luat locul pentru vreo 2-3 zile, si apoi, dintr-o data….
B: A fost distractiv?
  A: In prima zi am fost cumplit de furioasa ca am fost mintita si nu mi s-a spus cine eram.
B: Oh… Acum, am o intrebare pentru tine. Daca ai creat o persoana superioara care sa fie reprezentativa pentru mai multa bucurie si mai mult entuziasm, de ce ai irosit energie si timp focalizandu-te negativ in loc sa-ti petreci timpul focalizandu-te pozitiv si doar sa te bucuri de noua persoana? De ce ai ales sa ramai in energia negativa si ai cheltuit timp mustrandu-te ca ai irosit acel timp in latura negativa decat daca nu ai preferat sa stai acolo?
A: Da, habar n-am.
B: Ba da, ai.
A: Simteam ca se intampla pur si simplu.
B: Nu, nu e asa. Aici te pacalesti tu de fapt. Trebuie sa fii gata sa accepti ca e ok ca ai facut asta. Iar asta va deschide o usa care te va lasa sa intelegi DE CE ai ales sa faci asta. Si atunci nu vei mai fi furioasa pe tine.
Trebuie sa incetezi sa mai fii furioasa pe tine ca ai ales sa fii furioasa, ca ai ales o experienta negativa. Si atunci iti vei ingadui sa descoperi care e mecanismul de credinte de dedesubt care te face sa crezi ca asta e ce trebuie sa alegi. Si, odata ce stii asta, nu-l vei mai alege.
Dar trebuie sa incepi acceptand ca e ok ca l-ai ales si sa nu mai fii furioasa pe tine ca l-ai ales. Si sa nu mai fii frioasa pe tine ca esti furioasa. Pentru ca nu faci decat sa dezvolti si mai multa incapacitate de a intelege de ce e acolo mecanismul, alegand sa iti petreci timpul in energia negativa in loc de cea pozitiva.
Nu ti se intampla tie, se intampla prin tine! Bine?
Deci, relaxeaza-te cu tine pentru ca ai creat ideea de experiente negative. Asta e primul pas ca sa le transformi. Trebuie sa accepti ca e ok ca ai facut asta. Daca nu esti ok cu asta, nu vei fi niciodata ok. Bine?
A: Multumesc.
B: Si eu.
A12: Buna, Bashar.
B: Si tie, buna ziua.
A: Sunt foarte recunoscator pentru ca pot intercationa azi cu tine.
B: Iti  multumim pentru co-crearea interactiunii.
A: Si am vrut sa profit de ocazie  - deoarece te-am vazut de cand eram copil – sa te anunt ca … sunt sigur ca stii la un anumit nivel, dar ca, desi n-am fost mereu in starea de constienta ca sa pot accepta toata informatia pe care mi-o dai, ca…
B: Ei, tot ce e nevoie sa accepti e informatia pe care doresti s-o accepti.
A: Ok. Atunci da-mi voie sa spun ca, datorita echipamentelor de inregistrare , derulandu-le inapoi, am fost capabil sa inteleg informatia la un nivel mai profund. Sunt recunoscator pentru asta.
B: Oh, iti multumim si apreciem dorinta ta de-a face asta pentru tine. Pentru ca asta e ce face toata diferenta din lume. La propriu.
A: Multumesc. Vroiam sa-ti pun o intrebare despre frecventa….
B: Frecventa…
A: si vibratie…
B: Si vibratie…
A: Vorbesti des de ele, iar pentru tine, ai spus ca e felul in care faceti cam toate: va deplasati dintr-un loc in altul in nave…
B: Da, ne schimbam frecventele. Oricum toata lumea face asta. Doar ca noi suntem constienti de asta si, in acest sens, o putem directiona in felul in care preferam.
A: Intrebarea mea atunci e: Care e mediul? Daca preferi vibratia, ce vibreaza de fapt sau are frecventa?
B: Constiinta.
A: Constiinta…
B: Constiinta, in acest sens, manifesta energie. Iar in matricea energetica, in mediul energetic exista vibratie. E o creatie auto-reflectiva. Constiinta, in acest sens, se stie pe Sine si stiindu-se pe Sine, reflectandu-se pe Sine catre Sine, intr-un sens, se creeaza ceea ce e numita o “ vesica piscis” . Iar in acea vesica piscis, in acea intersectie a reflectiei constiintei catre Sine, se creeaza o densitate diferita de constiinta. Iar acea densitate diferita de constiinta e ceea ce numesti energie, iar in energie se afla vibratia ce e reprezentativa pentru intentia constiintei ce se reflecta catre Sine. Are sens in limba voastra?
A: Ok… Va trebui s-o ascult inregistrata…
B: Bine.
A: Am o intrebare despre ceea ce numim “serii armonice”. Asa cum o inteleg eu e ca, pe masura ce canti o anumita frecventa pe o nota fizica, vor vibra alte intervale ale acelei frecvente anume sau note … caut un cuvant..
B: In armonie cu acea frecventa?
A: Da.
B: Da.
A; Vor rezona. Ma intrebam daca te poti folosi de asta in vreun fel. Sau daca are vreo implicatie sau vreun alt mod de-a o folosi?
B: Noi ne folosim de asta, dar pentru noi e oarecum o functie automata; nu ne  gandim la ea. E doar parte integranta din ceea ce creeaza sincronicitatea in realitatea noastra. Suntem constienti ca asta face. Suntem constienti de toate vibratiile armonioase din energia noastra colectiva ce sunt responsabile pentru manifestarea anumitor sincronicitati, dar in cea mai mare parte, nu ne gandim la asta. Suntem constienti de ea, stim ca e acolo, o recunoastem, dar nu ne gandim la ea.
A; Ok, cam ca si noi in muzica.
B: Da. Pentru ca atunci cand asculti o bucata muzicala in acest fel, nu te gandesti la ea; doar o traiesti ca experienta. Traiesti experienta a ceea ce misca in interiorul tau si tu te misti cu ea. Deci, in acest sens, in intreaga noastra civilizatie, plutand pur si simplu cu acele momente, acele miscari si acele armonii – pe masura ce ne miscam – stim pur si simplu ca ne aflam intr-un dans gigantic. Are sens? Te ajuta?
A; Da.
B: Altceva?
A: Doar, scurt, daca pot intreba, este vreo informatie de la ghizi sau altceva ce imi poti da? Pe scurt?
B: O clipa. Ai o culoare preferata? E albastru?
A: Da.
B: Atunci uita-te la acele frecvente si calitatea tonalitatilor corespunzatoare in sunet pentru a crea genul de muzica pe care cauti s-o creezi.
A: Multumesc.
B: Si eu. Iar acum putem auzi vibratia de la o gramada de stomacuri ghioraind. Bucurati-va de pauza de gustare. Vom relua transmisia dupa pauza.

[1] Joc de cuvinte bazat pe pronuntie asemanatoare: ego = ego, eager = dornic, doritor
[2] Full disclosure = (afaceri) transparenta totala; buna informare a utilizatorilor;
[3] Joc de cuvinte intraductibil: To pat oneself on the back = a se bate singur pe umar /pe spate de felicitare; a se felicita singur.; Back = spate
VEDEȚI FILMUL TRADUS, AICI - link 1 sau AICI - link 2:


DESCARCARE RAPIDA

Post Comment

1 comentarii:

mihaivladon spunea...

Va multumesc pt.articolul si filmul cu Bashar.Asteptam in continuare materiale noi. Toate cele bune.

POSTARE IMPORTANTĂ

Calogero Grifasi - Noi informatii uluitoare (9.09.2016)

Fiecare hipnoza realizata de Calogero Grifasi este pentru noi o aventura a cunoasterii obtinuta prin intermediul unor povesti fascinan...

ALTE FILME INTERESANTE

CREZI CĂ ACEST BLOG TE AJUTĂ PE TINE ŞI/SAU LUMEA ÎN CARE TRĂIEŞTI?
Daca da, sprijina munca celor care aduc aceste informatii la lumina, printr-o DONAŢIE. Este cea mai concreta recunostinta! CLICK AICI pentru a DONA prin PAYPAL sau DONAŢI ANONIM prin BITCOIN la adresa
1AgtwQF2ETidVoP9tqFnpqFMwz86FUejug. Altă formă de plată găsiţi AICI.

DE AJUTOR

Dacă ești pentru prima dată pe acest blog, îți urăm bun venit! Poți căuta orice subiect care te interesează cercetând CUPRINSUL din meniul de pe stânga (odată ajunşi în cuprins apăsaţi CTRL + F + cuvânt cheie pentru găsire rapidă), dar şi ARHIVA şi CATEGORIILE de pe coloana din stânga și nu în ultimul rând caseta "CĂUTAŢI PE BLOG" de pe coloana din dreapta (sus). Sunt peste 1050 de articole publicate în clipa asta, majoritatea însoţite de filme şi clipuri traduse sau emisiuni tv, deci ai ce răsfoi şi crede-ne se merită efortul. Poți de asemenea primi direct pe email articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în căsuţa de ABONARE din dreapta, de sub VIZITE (pentru abonare primeşti gratuit toată colecţia Corrado Malanga - cărţi, articole, filme traduse, de pe blogul nostru). De asemenea ne poţi urmări activitatea pe FaceBook, dând LIKE (APRECIEZ) în zona centrală de sus. Mulţumim pentru vizită şi te mai așteptăm pe aici!

Pentru cei care au nelamuriri in ceea ce priveste prezenta reclamelor pe blogul nostru, le recomandam sa citeasca articolul DESPRE RECLAME.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...