CĂLĂTORIE ÎN VIAȚA DE DUPĂ VIAȚĂ

 Astral Journey into the Afterlife (2023)

„Jurgen Ziewe despre călătoriile astrale și starea de după moarte, explicând că părăsirea corpului fizic permite accesul la dimensiuni superioare de realitate, unde simțurile sunt amplificate și percepția este mult mai clară. Se descrie lumea astrală ca o copie vibrantă a lumii fizice, iar starea după moarte este influențată de atitudinile și emoțiile individuale, putând varia de la medii sumbre la peisaje paradisiace. Sursa subliniază că viața nu se termină odată cu moartea fizică, ci continuă într-o formă care depinde de starea de conștiință a individului.

De asemenea, se menționează că persoanele decedate pot rămâne o perioadă într-un nivel apropiat de Pământ și că există “ajutoare” care ghidează sufletele către stări superioare de conștiință. În cele din urmă, textul sugerează că curiozitatea și dorința de explorare deschid noi orizonturi în aceste lumi post-fizice, contribuind la expansiunea conștiinței individuale.

1. Dincolo de corpul fizic: experiența extracorporală ca trezire superioară

Conceptul de transcendență a corpului fizic este adesea privit cu scepticism, fiind asociat cu iluzii, vise sau halucinații. Totuși, sursa afirmă fără echivoc că aceste experiențe sunt cât se poate de reale și revelatoare.

• O stare de „super-trezire”: Călătoria extracorporală este descrisă drept o stare de conștiență intensificată, o „trezire mai profundă decât starea de veghe” obișnuită. Mintea capătă o claritate deosebită, iar percepția devine mai vie decât orice este posibil în corpul fizic.

• Simțuri amplificate: Percepțiile devin mai acute. De exemplu, în locul unei vederi frontale limitate, subiecții relatează o „vedere panoramică de 360 de grade”.

• Comunicare telepatică: În această stare, comunicarea nu mai are loc prin cuvinte, ci prin transmiterea directă a gândurilor – o formă de comunicare telepatică profundă și instantanee.

2. Lumea astrală – o replică subtilă a realității fizice

După desprinderea de corpul fizic, conștiința accesează o realitate vibratilă, numită frecvent „lumea astrală” – o copie rafinată, dar aproape identică vizual cu lumea terestră.

• Similaritate izbitoare: Lumea astrală este extrem de asemănătoare celei fizice. Autorul afirmă: „Pentru a-ți imagina cum arată astralul, tot ce trebuie să faci este să deschizi ușa, să ieși afară și să privești în jur.”

• Confuzia dintre planuri: Datorită acestei similitudini, multe persoane nu realizează imediat că au părăsit planul fizic. Trăirile par atât de „reale”, încât sunt necesare teste de verificare, cum ar fi cel al „plutirii” – capacitatea de a se ridica în aer.

3. Moartea și etapele conștiinței post-mortem

Trecerea din viața fizică către alte planuri de existență variază semnificativ, în funcție de starea mentală a individului în momentul morții.

• Faza de adaptare: Cei care mor brusc sau după boli îndelungate intră într-o etapă de ajustare. Este o perioadă de tranziție și conștientizare graduală a noii realități.

• Nivelul de apropiere terestră: Mulți decedați rămân într-un „plan aproape de Pământ”, în care totul pare identic cu lumea fizică. De aici și dificultatea unora de a realiza că au murit.

• Starea de „rai”: Trecerea către niveluri superioare de conștiință are loc, de obicei, însoțită de sentimente de iubire profundă și „întoarcere acasă”, alături de reîntâlnirea cu persoane dragi decedate anterior. Astfel de experiențe sunt comune și în relatările celor care au trăit episoade de moarte clinică.

4. Reflecția stării interioare în peisajul post-mortem

Unul dintre cele mai profunde concepte este acela că mediul în care se regăsește o persoană după moarte este expresia directă a conținutului său interior – atitudini, emoții și nivel de conștiință.

• Emoții negative – peisaje sumbre: Sentimentele de ură, resentimente sau agresivitate creează medii întunecate și reci – peisaje în amurg, furtunoase, cu vegetație uscată sau moartă, orașe cu clădiri ruinate, fără lumină.

• Emoții pozitive – medii paradisiace: Aprecierea, iubirea, empatia și bucuria conduc la lumi luminoase, abundente, verzi, populate de oameni frumoși, animale, arhitectură inspirată, artă și bucurie de a trăi.

• Varietate și nuanțe: Există o gamă largă de medii – de la simple replici ale Pământului, la versiuni ușor îmbunătățite sau, dimpotrivă, estompate. În cele mai sumbre spații, apar eforturi colective de elevare, prin artă, muzică sau dans.

5. Ghidare, sprijin și trezire spirituală

În dimensiunile post-mortem, există ființe altruiste care acționează ca ajutoare pentru sufletele rătăcite sau în suferință.

• Ajutori astrali: Unii dintre acești ghizi sunt călători astrali în viață, cooptați să sprijine transformarea altora. Alții sunt entități care au trecut deja de pragul morții și oferă forme de „asistență socială astrală”.

• Ignoranța ca obstacol: Mulți dintre cei rămași în medii negative nu reușesc să asocieze starea mediului cu propriile atitudini. Deși observă semne de degradare corporală (căderea părului, boli ale pielii), nu le corelează cu starea lor interioară. Această lipsă de înțelegere este una dintre cele mai mari provocări pentru cei „needucați în realitatea post-mortem”.

6. Dincolo de mit: spre o înțelegere clară a vieții de apoi

Filmele, religia și cultura populară au propagat adesea o viziune distorsionată asupra vieții de după moarte. Totuși, în ultimele decenii, relatările converg către o imagine comună, validată din surse diverse.

• Noua perspectivă: Înțelegerea corectă a acestor realități ne poate transforma complet relația cu viața și moartea. Ea subliniază că viața continuă dincolo de corp, iar cei plecați sunt, de fapt, alături de noi – doar că nu îi putem percepe cu simțurile fizice.

7. Evoluție continuă și potențial nelimitat dincolo de moarte

Deși inițial lumea astrală pare o replică a realității fizice, ea se dovedește a fi o poartă deschisă către o evoluție interioară profundă.

• O stare de trezire superioară: Simțurile devin mai clare, conștiința se dilată. Viața de pe Pământ pare, prin contrast, un vis îndepărtat.

• Depășirea trecutului: Odată acomodați cu noua existență, majoritatea își pierd rapid interesul pentru evenimentele vieții anterioare și se orientează către noi forme de experiență.

• Rutina și reîncarnarea: Unii aleg să continue un mod de viață asemănător celui trăit pe Pământ, evitând orice confruntare cu necunoscutul. Această stagnare poate duce la o stare de „somn spiritual”, urmată, în unele cazuri, de reîncarnare.

• Exploratorii conștiinței: Doar cei curajoși, inspirați de artă, știință, curiozitate și chemarea interioară își deschid accesul către lumi noi. Interesele profunde devin căi de explorare a unor realități extinse.

• Procesul nesfârșit al devenirii: Întreaga existență – nu doar viața pe Pământ – face parte dintr-un proces continuu de maturizare spirituală. Fiecare etapă contribuie la expansiunea conștiinței și la rafinarea sufletului.

Concluzie

Textul conturează o viziune profundă și nuanțată asupra realității: viața fizică nu este decât o fază a unui parcurs mult mai vast al conștiinței. Lumea astrală nu este un tărâm fix, ci un mediu viu, dinamic, care reflectă fidel natura interioară a fiecărui individ. Această perspectivă ne încurajează să depășim frica de moarte, să înțelegem că cei dragi continuă să existe – chiar dacă dincolo de limitele simțurilor noastre – și să abordăm viața cu o conștientizare mai largă. Totodată, ni se sugerează că marile mistere ale existenței abia încep să fie înțelese – și că ceea ce știm până acum reprezintă doar suprafața unei realități infinit mai profunde.”  SURSA

VEZI FILMUL TRADUS, AICI