RISIPIND FUMUL - Ştiinţa Canabisului (1.12.2011)

CLEARING THE SMOKE (2011)

The Science Of Cannabis

"Un nou documentar, lansat liber în data de 28.02.2011, de MontanaPBS, un post de televiziune non-profit, susţinut prin subvenţii publice, Clearing the Smoke - The Science of Cannabis, opera corespondentului special al postului, Anna Rau, investighează ştiinţa din spatele controversatei plante, dezvăluind modul cum canabisul acţionează în creier şi în organism, în moduri evident benefice din punct de vedere medical, putând trata simptome ca greaţa sau durerea sau chiar boli grave, ca epilepsia şi cancerul, incluzând interviuri cu pacienţi şi doctori, cercetători şi sceptici, detaliind potenţialul acestei plante minunate.

Prin două alte documentare, traduse şi postate anterior pe blog, What If Cannabis Cured Cancer şi Manifesting the Mind (şi THE UNION - The Business Behind Getting High n.n.)  am mai abordat această problemă spinoasă, încercând, printre altele, să argumentez ştiinţific potenţialul medical al canabisului, în timp ce detractorii lui din SUA, care au iniţiat războiul în 1937, prin Harry Anslinger, ginerele lui Andrew J. Mellon şi, deci, reprezentant al ocultei financiare mondiale, se bazează în exclusivitate pe propagandă şi afirmaţii nedocumentate, ignorând până şi deciziile legale din 16 state americane, care permit utilizarea medicală a marijuanei, în contradicţie cu legislaţia federală (deşi SUA a derulat un program federal ascuns de utilizare medicală a plantei) şi chiar decizia judecătorului administrativ al DEA, Francis L. Young.

Principalul instrument de propagandă, ce a impus stigmatul social asociat marijuanei, este un film comandat de guvern, Reefer Madness, din 1936, în regia francezului Louis Gasnier, intrat în arhiva filmelor clasice şi având în distribuţie actori practic necunoscuţi, refolosit ca "argument" în timpul campaniei anti marijuana din anii '70.

Ceea ce se ignoră convenabil este caracterul pur ficţional al acestui film de duzină, pe care Gasnier a acceptat să-l regizeze ca pe un compromis, într-un moment în care decăzuse puternic în carieră, după succesul avut cu micile filme ce îl aveau ca protagonist pe comicul Max Linder.

Fiindcă s-a tot vorbit de anexa I la legea "Comprehensive Drug Abuse Prevention and Control Act of 1970", promulgată de unul dintre cei mai corupţi şi violenţi preşedinţi americani, Richard Nixon, promotorul "marelui război contra cancerului", purtat exclusiv pe cale chimică, este momentul să aflăm şi motivele enunţate ale clasificării drept drog de mare risc:

a. Drogul sau substanţa prezintă mare risc de abuz.

b. Drogul sau substanţa nu are o utilizare medicală acceptată curent în Statele Unite.

c. Drogul sau substanţa nu este considerată ca fiind sigură să fie folosită sub supervizare medicală.

Haideţi să vedem, în contrapartidă, ce stă scris în decizia luată în problema petiţiei de reclasificare a canabisului de către DEA, din data de 6 septembrie 1988, în care judecătorul Francis L. Young enunţa argumentele favorabile marijuanei (care este denumită ca atare şi nu canabis) şi le voi expune în totalitate, ca să puteţi constata şi singuri cât de argumentate ştiinţific sunt deciziile DEA şi cât de ipocrite sunt, de fapt, deciziile guvernelor de interdicţie a uzului de marijuana:

"În privinţa existenţei "siguranţei în uzul marijuanei sub supervizare medicală", dosarul prezintă următoarele fapte ca fiind necontroversate:

(...)4. Aproape toate leacurile au efecte toxice, potenţial letale. Dar marijuana nu este o asemenea substanţă. Nu există nici o înregistrare, în întreaga literatură medicală, care să descrie un deces dovedit, documentat şi indus de canabis.

5. Aceasta este o declaraţie remarcabilă. În primul rând, înregistrările privind marijuana acoperă peste 5.000 de ani de experienţă umană. În al doilea rând, marijuana este folosită zilnic, actualmente, de un număr enorm de mare de oameni din întreaga lume. Estimările sugerează că 20-50 de milioane de americani, în mod cotidian, chiar dacă e ilegal, fumează marijuana fără beneficiile unei supervizări medicale directe. Totuşi, în pofida acestei lungi istorii a unui număr extraordinar de mare de fumători, în societate, nu există rapoarte medicale credibile, care să sugereze că uzul de marijuana a cauzat măcar un singur deces.

6. Prin contrast, aspirina, un leac comun distribuit fără reţetă, provoacă sute de decese anual.

7. Drogurile folosite în medicină primesc, în mod curent, o clasificare numită LD-50. Această clasificare arată la ce dozaj, 50% dintre animalele de test, care au primit drogul, vor muri ca urmare a toxicităţii induse de drog. Un număr mare de cercetători au încercat să determine valoarea LD-50 pe animale de test, fără vreun succes. Simplu spus, cercetătorii au fost incapabili să le dea animalelor suficientă marijuana pentru a le induce decesul.

8. În prezent, LD-50 este doar estimată în jurul valorii de 1:20.000 sau 1:40.000. În termeni profani, aceasta înseamnă că pentru a induce moartea unui fumător de marijuana, acesta ar trebui să consume de 20.000 la 40.000 de ori cantitatea de marijuana conţinută de o singură ţigară. Ţigările furnizate de NIDA (National Institute on Drug Abuse) cântăresc aproximativ 9 grame. Un fumător ar trebui să consume 680 de kilograme de marijuana, în interval de 15 minute, pentru a induce un răspuns letal.

9. În termeni practici, marijuana nu poate induce un răspuns letal ca urmare a toxicităţii drogului.

10. O altă modalitate medicală comună, de a determina siguranţa unui drog, este denumită raţia terapeutică. Această raţie se defineşte ca diferenţa dintre doza terapeutică eficientă şi o doză care ar fi capabilă să inducă efecte adverse.

11. Un produs comun, eliberat fără prescripţie, ca aspirina, are o raţie terapeutică de 1:20. Două aspirine reprezintă doza recomandată pentru un pacient adult. De 20 de ori această doză, 40 de aspirine adică, pot cauza reacţii letale la unii pacienţi şi mai mult ca sigur că vor provoca răniri considerabile ale sistemului digestiv, inclusiv hemoragii interne intense.

12. Raţia terapeutică pentru drogurile pe reţetă este de circa 1:10 sau mai scăzută. Valium, un drog prescris uzual pe reţetă, poate provoca daune biologice serioase dacă pacienţii consumă de 10 ori doza terapeutică (recomandată).

13. Există, desigur, droguri pe reţetă, care au raţii terapeutice mult mai scăzute. Multe dintre drogurile folosite în tratamentul pacienţilor cu cancer, glaucom şi scleroză multiplă, de exemplu, sunt privite ca toxine extrem de otrăvitoare, cu raţii terapeutice aflate mult sub valoarea de 1:1,5. Aceste droguri au, de asemenea, o clasificare LD-50 foarte mică şi pot conduce la reacţii toxice sau chiar letale, dacă sunt folosite necorespunzător.

14. Prin contrast, raţia terapeutică a marijuanei, la fel ca şi clasificarea LD-50, este imposibil de cuantificat, fiindcă este extrem de ridicată.

15. În termeni strict medicali, marijuana este, de departe, mai sigură decât multe alimente pe care le consumăm uzual. De exemplu, este imposibil să mănânci suficientă marijuana pentru a induce decesul.

16. Marijuana, în formele sale naturale, este una dintre cele mai sigure substanţe terapeutice active, cunoscute de om. Indiferent de metoda aleasă de analiză, marijuana poate fi utilizată în siguranţă în cadrul unui tratament supervizat medical."

Doctorul Eric Voth de la Institute on Global Drug Policy, aflăm din acest film că a fost una dintre principalele "eminenţe cenuşii" din spatele campaniei moderne anti marijuana, fiind considerat o autoritate mondială în acest domeniu, în calitate de consilier al celor mai malefici şi războinici preşedinţi americani: Reagan, cuplul Bush şi Clinton.

Ce anume susţine, înfocat, ipochimenul ?

Că marijuana, în totalitate, este o plantă inutilă şi periculoasă, tocmai fiindcă are prea multe substanţe chimice în compoziţie (488, dintre care 66 canabinoizi), singura sa utilizare eficientă fiind dată de extragerea individuală a canabinoizilor, de către companiile farmaceutice, fireşte şi nu de orice profan în propria-i bucătărie şi vinderea acestor canabinoizi la preţuri cât mai obscene posibile, sub formă de pastile ca Marinol şi Dronabinol, a căror valoare de stradă este de 5$ pastila de 250 mg.

Individul susţine neargumentat, ignorând statisticile, că marijuana accentuează cazurile de schizofrenie şi este incapabil să inventeze un efect secundar al marijuanei, mai periculos decât... euforia.

Haideţi să enunţăm, pentru comparaţie, efectele secundare (de fapt primare, în absenţa unei vindecări efective a pacientului) ale unui "drog minune" produs de Pfizer, amintit şi în film, Zoloft sau sertralina, care funcţionează ca inhibitor de serotonină şi care nu este considerat deloc ca dăunător de către DEA, FDA sau vreun guru medicamentos, ca Eric Voth:

a. efecte secundare minore: anxietate (pe care se chinuie, de fapt, s-o trateze), constipaţie, scăderea dorinţei sexuale, diaree, ameţeli, somnolenţă, uscăciunea gurii, transpiraţie crescută, pierderea poftei de mâncare, greaţă, nervozitate, stomac deranjat, oboseală, tulburări de somn, vărsături, scădere în greutate;

şi dacă nu v-aţi plictisit, cumva, să trecem şi la ceva mai serios:

b. efecte secundare majore: reacţii alergice severe (erupţie cutanată, urticarie, mâncărimi, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de apăsare în piept, umflarea gurii, feţei, buzelor, limbii), comportament bizar, scaune negre sau cu sânge, dureri toracice, confuzie, control scăzut al vezicii urinare, incapacitate de concentrare, coordonare redusă, reflexe exagerate, leşin, emoţii rapide sau neregulate, febră, halucinaţii, pierderea memoriei, agitaţie, atacuri de panică, agresivitate, impulsivitate, iritabilitate, ostilitate, senzaţie exagerată de bine, nelinişte, apeluri persistente sau severe în urechi, erecţie persistenta, dureroasă, convulsii, anxietate severă sau persistentă sau insomnii, dureri de cap severe sau persistente, dureri de stomac, gânduri de sinucidere sau tentative, tremor, vânătăi sau hemoragii, reacţii psihice neobişnuite sau severe sau modificări ale dispoziţiei, slăbiciune neobişnuită, tulburări de vedere, agravarea depresiei.

Trebuie să recunosc că nu m-am putut lipsi de plăcerea de a le enunţa pe toate, fiindcă numai moartea subită mai lipseşte din lista de mai sus, a efectelor "benefice" ale unui drog prescris şi administrat sub "supervizare medicală competentă", de către indivizi în halate albe, care te conving, definitiv, că anumite ţări orientale nu au greşit deloc, când au definit această culoare ca având semnificaţie funerară.

Ce au reuşit până la urmă, în problema canabinoizilor, să obţină DEA şi FDA, care se laudă că există numai pentru siguranţa cetăţeanului ?

Pastila de tetrahidrocanabinol THC sintetic (Marinol sau Dronabinol) a intrat deja în statisticile FDA, ca fiind responsabilă de 4 dintre cele 11.687 de decese provocate de numai 17 dintre "drogurile sigure" aprobate de această instituţie, în perioada 1 ianuarie 1997 şi 30 iunie 2005.

Ca nefumător, administrarea marijuanei prin fumat mi se pare o metodă destul de dură, recunosc, dar nici măcar acest fapt nu poate constitui un argument defavorabil plantei, fiindcă aceasta poate fi şi ingerată, aşa cum a demonstrat canadianul Rick Simpson în filmul Run From The Cure, sub forma unui ulei extrem de dens, ce are aceleaşi efecte generale benefice ca şi fumatul în sine.

Îmi pare rău pentru un partizan obiectiv şi documentat ca doctorul Lester Grinspoon, deoarece, la fel ca şi prietenul său apropiat, Carl Sagan, care recunoştea că este consumator de marijuana, este posibil să nu mai apuce să vadă apusul unei legislaţii atât de ipocrite şi abuzive, impusă insidios în formă financiară, iniţial, împotriva căreia a militat aproape 40 de ani, dar rămân convins că cercetări complexe derulate de colective ca cel al doctorului Prakash Nagarkatti, care confirmă mecanismele de acţiune celulară descrise de Bruce Lipton, vor documenta incontestabil capacitatea generică de vindecare a canabisului, tocmai prin acţiunea sa infinit de complexă, la nivelul receptorilor CB1, prezenţi în toate organele corporale majore şi, mai ales, la nivelul receptorilor CB2, prezenţi în celulele sistemului imunitar.

În concluzie, marijuana rămâne o plantă extrem de periculoasă, dar numai pentru veniturile companiilor farmaceutice şi ale slugoilor lor politici şi lăsând la o parte imposibilitatea reproducerii pe cale sintetică a oricărei substanţe generate de uzina vie a unei plante, efectele pozitive documentate ale canabisului se datorează nu atât componentelor sale individuale, ci tocmai combinaţiei halucinante de 488 de substanţe, pe care ştiinţa actuală a fost incapabilă să le descifreze, încă, aflate în strânsă corelaţie cu sistemul endocanabinoid uman.

"40 de milioane de americani au fumat marijuana. Singurii cărora nu le-a plăcut sunt judecătorul Ginsberg, Clarence Thomas şi Bill Clinton." 

Jay Leno"

SURSA: Blogul Dezvăluiri http://antiiluzii.blogspot.com/

Muţumim  Marian pentru inca o traducere la un documentar deosebit de interesant si un articol plin de suflet, ca de obicei. Multumim ca existi!

VEDEŢI DOCUMENTARUL, TRADUS, AICI:

Risipind Fumul 

Insa informaţiile despre marijuana nu se opresc aici. Din tot mai multe surse vin diverse informatii, ceea ce este imbucurator. Va prezentam inca un articol comprehensiv si un alt filmulet tradus despre binefacerile canabisului.

"CONSPIRAŢIA MARIJUANEI

Utilizarile incredibile ale canepei

Ştiaţi că planta denumită cânepă are peste 25.000 de utilizări? De la alimente, vopsele şi combustibili, şi până la îmbrăcăminte şi materialele de construcţii, cânepa e folosită peste tot. Urme de cânepă se găsesc chiar şi în pliculeţele de ceai Lipton. Şi chiar şi la o parte din maşinile fabricate azi, se găseşte tot cânepă.
Cea mai veche dovadă despre utilizarea ei o reprezintă o bucată de ţesătură de cânepă, descoperită în Mesopotamia, şi datând de peste 10.000 de ani. Cea mai veche hârtie provine din China, în urmă cu două milenii, şi este făcută din fibră de cânepă. Chiar şi faraonii au utilizat cânepa în construcţia marilor piramide.
Cânepa a devenit atât de importantă în Anglia secolului al 16-lea, încât regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care îi amenda pe fermierii care nu creşteau pe pământurile lor cel puţin un sfert de acru de cânepă pentru fiecare 60 de acri deţinuţi.  În America, au existat perioade în care puteai chiar plăti impozite în natură, în cânepă. În anul 1850, în SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de cânepă.

La fiecare 3,6 secunde câte un om moare de foame. Seminţele de cânepă sunt cele mai hrănitoare şi o soluţie economică pentru a pune capăt foametei de la nivel mondial. Cu o concentraţie de 80% de "grăsimi bune" de care corpurile noastre au nevoie pentru menţinerea unei sănătăţi acceptabile, precum şi proteinele şi aminoacizii deţinuţi, cânepa reprezintă un echilibru perfect necesar alimentaţiei umane.

Primul motor diesel a fost proiectat să folosească uleiuri vegetale, printre care s-a folosit şi uleiul de cânepă. În anii 1930, Henry Ford  a produs un automobil care era compus 70% din material plastic realizat din cânepă. Picturile marilor artişti Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost realizate pe pânze din cânepă, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeaşi cânepă.
Peste 50% din pesticidele folosite în lume sunt utilizate în cultivarea bumbacului. Dar cânepa este un material de 8 ori mai puternică decât bumbacul! Cânepa poate creşte într-o sută de zile, fără folosirea erbicidelor şi pesticidelor, astfel ajutând la protejarea mediului înconjurător. De asemenea, din cânepă s-ar putea fabrica hârtie de ziare sau de cărţi, mult mai rezistentă decât cea produsă din lemnul copacilor, ajutând astfel şi prezervarea pădurilor care produc oxigenul atât de necesar vieţii.
Şi totuşi, de ce cânepa este atât de marginalizată în zilele de astăzi? Doar pentru că din ea se produce şi marijuana?

Canabisul e periculos, dar nu pentru corpul uman, ci pentru marile companii

Marijuana e periculoasă, e adevărat, dar nu pentru corpul sau mintea umană, ci pentru companiile petroliere, pentru industriile chimice, de alcool şi de tutun. Afaceri uriaşe, în care se învârt milioane de dolari şi putere, au ascuns adevărul de ochii publicului.

Dacă s-ar afla faptul că acest canabis ar putea fi folosit în produse comerciale, acest lucru ar crea o adevărată bombă atomică la scară industrială! Întreprinzătorii n-au fost învăţaţi niciodată despre potenţialul extraordinar al canabisului, pentru că cei foarte bogaţi au conspirat pentru a oferi dezinformări asupra publicului cu privire la această plantă care, dacă ar fi folosită în mod corespunzător, ar ruina marile companii din domeniile mai sus menţionate.
De unde provine cuvântul "marijuana"? El a fost folosit pentru prima dată la mijlocul anilor 1930 pentru a defăima buna imagine şi istoria fenomenală a plantei de cânepă. Dar iată care sunt faptele înregistrate de-a lungul timpului despre cânepă:
- toate manualele şcolare din SUA au fost tipărite pe hârtie realizată din cânepă până în anii 1880;
- în SUA, din 1631 şi până la începutul anilor 1800 era legal să-ţi plăteşti impozitele sub formă de cânepă;
- refuzul de a creşte cânepă în America, în secolele 17 şi 18, era ilegal. De exemplu, în Virginia, pentru o perioadă de timp, puteai ajunge în închisoare dacă refuzai să creşti cânepă;
- George Washington, Thomas Jefferson şi alţi preşedinţi ai SUA, de la începutul istoriei statului american, au crescut cânepă;
- 80% din toate textilele, confecţiile, hainele etc. erau făcute din cânepă, până când în anii 1820 s-a introdus cultivarea bumbacului;
- primele biblii, hărţi, Declaraţia de Independenţă a SUA, toate au fost scrise pe hârtii realizate din cânepă;
- în anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul că până în anii 1940, toate ziarele vor fi tipărite pe hârtii de cânepă şi astfel nu va mai fi nevoie ca arborii să fie tăiaţi. Studiile arătau că 1 acru de cânepă echivalează cu 4,3 acri de arbori;
- vopsele şi emailuri de calitate au fost realizate din sămânţa de cânepa până în 1937 (în SUA);
- primul model de maşină "T"" pentru Henry Ford mergea pe gazolină extrasă din cânepă, maşina însăşi fiind realizată din cânepă. Maşina avea tăblii de plastic obţinut din cânepă, care erau de 10 ori mai rezistente faţă de oţelul.
- revista "Mechanical Engineering Magazine" (februarie 1938) a publicat un articol intitulat "Cea mai profitabilă cultură ce poate fi crescută", arătând că aceasta nu poate fi decât cânepa.
- iată un fragment dintr-un film documentar de 14 minute, realizat în 1942 de Departamentul Agriculturii din SUA, prin care se încurajau fermierii americani să crească cânepa pentru a susţine efortul american de război:  "Cânepa există dinaintea construcţiei templelor greceşti. Timp de mii de ani, această plantă a fost folosită în China pentru realizarea îmbrăcăminţii. [...] Acum în Filipine şi în Indiile de Est, cânepa se află în mâinile japonezilor. Cânepa americană este necesară atât pentru industria militară, cât şi pentru celelalte industrii ale noastre."

- cultivarea şi producţia cânepei nu face rău mediului înconjurător. Agenţia Americană de Dezvoltare (USDA) a confirmat acest lucru arătând că această plantă produce de 4 până la 7 ori mai puţină poluare decât ceilalţi înlocuitori organici ai acestei plante.

Conspiraţia DuPont împotriva cânepeiÎn anul 1937, marea corporaţie petrochimică DuPont şi-a patentat procesul fabricării plasticului din petrol şi cărbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat acţionarilor săi să investească în noua sa divizie petrochimică. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloidul, nylonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturală a cânepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste 80%.
Cine credeţi că era un investitor important al companiei DuPont? Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finanţelor pe timpul preşedinţiei lui Hoover. Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul său, la conducerea Biroului Federal de Narcotice şi Droguri Periculoase. Intenţia era foarte clară: cânepa trebuia să fie declarată ilegală, întrucât ameninţa afacerile de miliarde de dolari. Aceşti oameni au introdus un cuvânt mexican obscur "marihuana" pe care l-au "împins" în conştiinţa Americii.

Manipularea mass-mediei în privinţa cânepeiLa sfârşitul anilor '20 şi în anii '30, în ziarele americane a început o campanie care scotea în evidenţă lucrurile groaznice privind marijuana. Pericolul marijuanei era prezentat în ştirile de primă pagină. Cititorii au fost învăţaţi că marijuana era responsabilă pentru toate de la accidentele de maşină până la pierderea moralităţii.
Filme ca "Reefer Madness" (Nebunia marijuanei) (1936), "Marihuana: Assassin of Youth" (Marijuana, asasinul tinerilor) (1935) şi "Marihuana: The Devil's Weed" (Marijuana, iarba diavolului) (1936) erau pelicule propagandistice, create de aceşti industriaşi pentru a înlătura un duşman. Scopul lor era acela de a câştiga simpatia publicului, astfel încât să poată fi adoptate legile anti-marijuana.
În anii 1930, oamenii erau foarte naivi, chiar la limita ignoranţei. Masele erau ca oile, aşteptând să fie conduse de către cei puţini. Toate ştirile prezentate în ziare, sau la radio, erau considerate a fi adevărate.
Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusă în House Ways and Means Committee (comitet parlamentar din cadrul Congresului SUA), singurul comitet care poate introduce un proiect de lege în camera legislativă, fără a fi dezbătut de alte comitete. Preşedintele acestui comitet era Robert Doughton, care era un apropiat al companiei DuPont. El s-a asigurat că legea va trece prin Congres.

Dr. James Woodward, doctor şi avocat, a depus mărturie, mult mai târziu, din partea Asociaţiei Medicale Americane, că motivul pentru care această asociaţie nu a denunţat legea interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul că ea tocmai descoperise că marijuana era de fapt cânepa.
În septembrie 1937 cânepa a devenit ilegală. Cea mai folositoare recoltă din lume a fost identificată cu un drog, iar de atunci, planeta noastră suferă. Congresul american a interzis cânepa pentru că i s-a spus că ea este cel mai mare drog cauzator de violenţă. Anslinger, şeful Comisiei de droguri, a promovat ideea că marijuana îi face pe consumatori să se comporte extrem de violent.

În anii '50, sub ameninţarea comunistă din SUA, acelaşi Anslinger a afirmat exact contrariul: marijuana te va linişti atât de mult, încât soldaţii americani nu vor mai lupta deloc. Care e adevărul?

Cânepa, planta minuneCânepa are o fibră de calitate mult superioară celei produse din lemn. Mult mai puţine chimicale sunt necesare pentru a fabrica hârtia din cânepă, decât hârtia produsă din lemn. Unui copac îi ia zeci de ani de zile pentru a ajunge la maturitate, pe când cânepei îi este destul un singur sezon.
Iată câteva din întrebuinţările pe care cânepa le-ar putea aduce omenirii:

1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de sămânţă de cânepă. Materialele plastice din cânepă sunt biodegradabile. De-a lungul vieţii lor, ele se descompun şi nu fac rău mediului înconjurător. În schimb, materialele plastice făcute din petrol ruinează natura; ele nu sunt biodegradabile şi fac mare rău planetei. Materialele plastice făcute din cânepă nu vor distruge ape curgătoare aşa cum au făcut DuPont sau alte corporaţii.

2) Din cânepă se pot face medicamente. Să nu uităm că în trecut, Asociaţia Medicală Americană sprijinea tratamentele pe bază de canabis, care sunt mult mai naturale şi mai puţin nocive pentru organismul uman, decât medicamentele care se bazează pe compuşi petrochimici.
Cânepa ajută la lărgirea arterelor, astfel încât sângele să poată circula mai bine. De asemenea, cânepa conţine THC, un agent activ, care ajută în bolile de astm şi glaucom.
3) Cânepa poate ajuta la combaterea foametei în lume. O mulţime de produse alimentare pot fi realizate din cânepă. Seminţele de cânepă conţin proteine naturale în cantităţi mari. De asemenea, ele conţin doi acizi graşi esenţiali care ajută curăţarea trupului de colesterol. Aceşti acizi graşi nu pot fi găsiţi în altă parte în natură.

4) Din cânepă se pot face haine durabile. Hainele realizate din cânepă sunt extrem de durabile de-a lungul timpului. Dar în anumite state din SUA ca de exemplu în Kentucky, s-a ajuns la măsuri extreme, ca de exemplu, purtarea hainelor făcute din cânepă fiind considerată o infracţiune. Vă imaginaţi să fiţi arestat pe stradă pentru că purtaţi blugi din cânepă?

Spuneţi NU manipulării marilor companii!Lumea e nebună.dar asta nu înseamnă că voi trebuie să vă alăturaţi nebuniei. Adunaţi-vă şi împrăştiaţi vestea. Spuneţi oamenilor, inclusiv copiilor voştri, adevărul. Folosiţi produsele din cânepă. Eliminaţi cuvântul "marijuana" şi gândiţi-vă la povestea care a fost creată. Luptaţi împotriva propagandei care a fost realizată doar pentru a-i favoriza pe cei bogaţi. Cânepa trebuie să fie utilizată în viitor, căci avem nevoie de o energie curată pentru a ne salva planeta.
Spălarea creierelor de către marii producători din industria petrochimică, a tutunului şi a băuturilor alcoolice continuă. Reclamele de la TV spun că "dacă cumpăraţi marijuana, contribuiţi la asasinate şi la războaiele dintre bande". Ultimele reclame de la TV spun chiar că "dacă cumpăraţi marijuana, sprijiniţi terorismul!" Incredibil! O plantă atât de minunată, cum este cânepa, a devenit între timp una de factură "teroristă". Atât de departe a ajuns manipularea.
Dar nu uitaţi câteva cifre foarte elocvente: 1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza fumatului! 1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza alcoolului! Dar nimeni n-a murit până acum din cauza canabisului! Industria petrochimică a distrus natura, şi nu folosirea cânepei. Care sunt adevăraţii ucigaşi? Nu cumva alcoolul, ţigările, petrolul, chimicalele?
Prejudecata că marijuana ar crea o stare apropiată stării de beţie este una falsă. E adevărat că marijuana te face să simţi că timpul se scurge mai încet, şi astfel poţi deveni mai sensibil. Dar astfel, poţi aprecia mai mult artele şi poţi deveni mai aproape de natură, starea acestea fiind total opusă stării de beţie. Deci, din contră, devii mai conştient.

  În concluzie, motivul pentru care cultivarea cânepei este considerată a fi ilegală şi dăunătoare, este faptul că.MILIARDARII PLANETEI DORESC SĂ RĂMÂNĂ ÎN CONTINUARE MILIARDARI, în detrimentul beneficiilor evidente care s-ar putea obţine din cânepă!

Traducere după http://www.world-mysteries.com"

SURSA: http://www.armonianaturii.ro/

Vă invităm să vedeţi aici un filmuleţ tradus despre beneficiile Uleiului De Cânepă Indiană  în ceea ce priveşte cancerul de piele:

ACTUALIZARE (11.11.2012) 

VESTI BUNE !

Incepand de vineri 9.11, nimeni nu mai e arestat in Seattle pentru infractiuni legate de marijuana! Pentru ca nu mai e ilegal!

Seattle Police Will No Longer Arrest Anyoe For Marijuana Starting Tonight! 

   PREMIERĂ Două state americane legalizează marijuana

„Rezidenţii din Washington şi Colorado au votat legalizarea marijuanei şi în scop recreaţional, la referendumurile organizate odată cu alegerile prezidenţiale şi legislative, o măsură similară fiind respinsă la limită în Oregon.

În alte state, printre care şi Massachutes, votanţii au decis legalizarea canabisului doar în scop medical, alăturându-se celor 17 state care au deja în vigoare astfel de reglementări.

Iniţiativa 502, aşa cum a fost denumită măsura aprobată ieri prin votul cetăţenilor din Washington, legalizează producţia, posesia şi vânzarea de marijuana către persoane majore (peste 21 de ani), indiferent de scopul în care aceştia decid să o folosească. Până în prezent, în cele 17 state care au legalizat marijuana în scop medical, aceasta putea fi cumpărată doar cu prescripţie medicală, planta fiind recomandată în afecţiuni precum glaucomul, artrita sau ca analgezic.

Legalizarea şi în scop recreaţional, în Washington şi Colorado, include câteva restricţii, similare celor aplicate alcoolului. Spre exemplu, o persoană nu va avea voie să conducă vehicule dacă are mai mult de 5 nanograme de THC (substanţa activă din canabis) în sânge, ceea ce înseamnă că nu va putea fuma nicio ţigară cu marijuana în ziua în care se urcă la volan. Şi taxarea va fi asemănătoare celei pentru alcool, fiind de aşteptat o creştere substanţială a încasărilor la bugetele statale. Banii supliomentari încasaţi urmează a fi cheltuiţi în programe de sănătate. Americanii din cele două state vor avea şi dreptul de a cultiva planta pentru uz personal.

Potrivit revistei The Economist, legalizarea marijuanei in cele două state va da o puternică lovitură reţelelor mexicane de trafic, principalele furnizoare de iarbă pe piaţa americană, cunoscute pentru actele de violenţă extremă. "Legalizarea va fi o lovitură de o magnitudine pe care nicio politică publică de combatere a traficului nu a reuşit-o până acum", a scris revista The Economist, apreciind că traficanţii mexicani vor pierde venituri de peste 1,4 miliarde de dolari din totalul de 2 miliarde de dolari obţinut prin vânzarea marijuanei. În plus, arată The Economist, şi exportul altor droguri ilegale din Mexic, de la cocaină la metanfetamina, va deveni mai puţin competitiv, în condiţiile în care traficanţii vor rămâne cu costuri fixe ridicate (pentru mituirea oficialilor din vamă, războiul cu reţelele rivale, etc), în timp ce veniturile vor scădea dramatic din cauza pierderilor din vânzările de canabis.

Legalizarea la nivel statal vine în contradicţie cu legistaţia federală, care continuă să considere deţinerea şi vânzarea de marijuana o infracţiune, chiar dacă se face în scop medical. Guvernatorul din Colorado, John Hickenlooper, le-a reamintit votanţilor acest lucru, dar după rezultatul referendumului a declarat, citat de Associated Press, că va respecta decizia cetăţenilor: “Va fi un proces complicat, dar intenţionăm să ne conformăm dorinţei votanţilor”.

Atitudinea americanilor, schimbată radical

Autorităţile federale au intervenit tot mai rar în ultima peerioadă împotriva centrelor care vând marijuana în scop medical, pe măsură ce sondajele de opinie au arătat o atitudine favorabilă legalizării. Un sondaj Gallup realizat la finele anului trecut arată o susţinere record pentru legalizarea canabisului – 50% dintre respondenţi la nivel naţional, faţă de doar 12% în 1969, ultima dată când Gallup a realizat un astfel de sondaj în Statele Unite. Schimbarea de atitudine a americanilor faţă de incriminarea consumului şi comerţului cu marijuana s-a schimbat profunt în ultimii ani, pe măsură ce “războiul împotriva drogurilor” purtat de autorităţi s-a dovedit nu doar ineficient, ci a şi avut efecte dezastruoase, asemănătoare celor apărute în perioada prohibiţiei alcoolului, ducând la creşterea criminalităţii organizate şi consumând resurse uriaşe din bani publici pentru vânarea unor consumatori care nu exercită nicio violenţă împotriva altor persoane.

SUA cheltuieşte doar pentru aplicarea legii împotriva consumului de droguri 13 miliarde de dolari, a făcut cele mai multe arestări legate de marijuana din lume – 20 de milioane de persoane din anii ‘60 până în prezent, majorita­tea consumatori, într-un singur an fiind reţi­nuţi mai mulţi fumători de iarbă decât arestaţi pentru toate infracţiunile violente (crimă, viol, tâlhărie etc.). Războiul purtat cu costuri uriaşe nu a împuţinat nici consuma­torii, nici producţia, reuşind doar, pe măsură ce devenea mai dur, să împingă „afacerea“ drogurilor spre organizaţii din ce în ce mai violente dispuse să-şi asume riscul.

După ce acum doi ani votanţii din California au respins, la limită, legalizarea marijuanei în scop recreaţional, specialiştii citaţi de Wall Street Jounal au dat şanse mari de succes campaniilor desfăşurate în această toamnă în Washington, Colorado şi Oregon.

Iarba, deja legală în scop medical

Măsurile vor reprezenta un pas suplimentar faţă de legile care au dezincriminat deja consumul şi comerţul cu marijuana în scop medical. Doar în Oregon există 55.000 de consumatori de marijuana în scop medical licenţiaţi de către stat, planta fiind recomandată pentru tratamentul a numeroase afecţiuni precum artrită, glaucom, sau ca analgezic pentru bolnavii de cancer, care erau nevoiţi, până nu de mult, să şi-o procure ilegal. O parte importantă a populaţiei susţine extinderea măsurilor de liberalizare, inclusiv în scop recreativ, mai ales că şi bugetul public va câştiga peste 100 milioane de dolari pe an, nu doar din taxe, ci mai ales din reducerea cheltuielilor cu urmărirea penală şi încarcerarea consumatorilor. Susţinătorii acestor măsuri arată că societatea are de ales în prezent între două variante: să tolereze un mod de viaţă alternativ al unor semeni care nu exercită violenţă împotriva altor persoane, sau să construiască mai multe închisori din banii contribuabililor.

Sondajele de opinie au indicat o susţinere semnificativă a legalizării mai ales în Colorado (51% dintre votanţi pro legalizare, 40% contra, restul nehotărâţi), unde vânzarea de marijuana este legală în scop medical din 2000, şi Washington (50% pro, 38% contra), cu precădere în rândul tinerilor. Măsura a început să câştige suport şi printre oficiali, de regulă opozanţi ai legalizării. Procurorul din Seatle, Pete Holmes, care a fost ales în 2009 după ce a promis să nu ceară condamnări în cazuri de posesie de marijuana, a declarat că “deţinerea este o infracţiune doar pentru că am ales noi să o numim aşa, nu pentru că ar exista o justificare”.

Numeroase state au adoptat deja legi care dezincriminează posesia de cantităţi mici de marijuana, aplicând doar amenzi modice celor prinşi, chiar dacă intră în conflict cu legea federală care continuă să impună sancţiuni penale.Legea care incriminează consumul, “anulată” de juraţi Schimbarea de atitudine a populaţiei faţă de incriminarea consumului de droguri  a început să îşi transmită efectele şi în sistemul american de justiţie, unde o parte a deciziilor în procesele penale, inclusiv cele împotriva consumatorilor şi cultivatorilor de canabis, se iau de către juraţi (oameni obişnuiţi, care trebuie să urmeze însă instrucţiunile procedurale ale judecătorului). În urmă cu o săptămână, în New Hampshire, juraţii au respins cererea de condamnare a unui bătrân de 60 de ani, care cultiva marijuana în curtea din spatele casei pentru consum propriu şi care nu şi-a deranjat niciodată vecinii.

Speţa este considerată extrem de importantă pentru că decizia a fost luată apelând la o procedură specială permisă de Constituţia americană, dar folosită foarte rar din cauza faptului că juraţii nu sunt informaţi despre existenţa ei în cursul proceselor. “Jury nullification” este o moştenire lăsată sistemului american de justiţie de către părinţii fondatori, permiţând juraţilor (cetăţeni obişnuiţi) să anuleze aplicarea unei legi, dacă o consideră nedreaptă, atunci când trebuie să condamne o persoană, chiar dacă acuzarea a reuşit să dovedească tehnic, fără urmă de îndoială, că legea respectivă a fost încălcată. În fapt, juraţii au dreptul să judece atât faptele, cât şi legea în sine, fiind o ultimă “redută” în faţa unor posibile abuzuri legislative ale autorităţilor. Prerogativa juraţilor este asemănătoare celei deţinute de Curtea Supremă, singura care mai poate anula aplicarea unei legi pe motive de neconstituţionalitate.  În perioada prohibiţiei alcoolului, mai multe curţi cu juraţi au apelat la “jury nullification”, refuzând să condamne persoane prinse consumând alcool, chiar dacă acuzarea dovedise încălcarea legii, doar pentru că juraţii au apreciat legea ca fiind nedreaptă şi neconformă cu principiile constituţionale care interzic limitarea libertăţilor personale atâta timp cât nu sunt vătămaţi direct alţi oameni.

Astfel de decizii ale juraţilor au contribuit la încetarea prohibiţiei alcoolului, după o perioadă neagră în istoria SUA, în care trimiterea în ilegalitate a acestei pieţe a determinat apariţia primelor mari reţele de crimă organizată. Motivul pentru care nu se apelează mai frecvent în procesele penale la “jury nullification” este faptul că juraţii nu sunt informaţi de judecător că au o astfel de prerogativă. Mai mult chiar, o decizie a Curţii Supreme de la sfârşitul secolului 18, interzice apărării să informeze juraţii că au un astfel de drept, deşi nu interzice dreptul în sine, pentru ca oamenii obişnuiţi din juriu să nu abuzeze de el anulând aplicarea legilor penale. În New Hampshire, bătrânul consumator de marijuana a scăpat de condamnare pentru că guvernatorul statului a aprobat, în luna iulie a acestui an, un act normativ care permite avocaţilor apărării să informeze juraţii despre posibilitatea de a judeca, în procesele penale, atât faptele, cât şi legea. În viitor, este de aşteptat ca acuzaţii să scape de condamnare, graţie aplicării acestei prerogative constituţionale, în majoritatea proceselor declanşate împotriva consumatorilor de droguri.

Până în prezent, cauze în care s-a folosit “jury nullification” au apărut, de regulă, doar acolo unde juraţii aveau cunoştinţă de existenţa acestei prerogative din alte surse de informare. Tot mai multe organizaţii şi publicaţii americane au început campanii de informare pentru a aduce la cunoştinţa cetăţenilor americani obişnuiţi faptul că pot desfiinţa şi legile “nedrepte” dacă ajung vreodată să fie desemnaţi juraţi în procese penale. Fost procuror federal: “Votaţi nevinovat în toate cazurile cu marijuana!” La finele anului trecut, New York Times a făcut senzaţie publicând un articol scris chiar de fostul procuror federal Paul Butler, în prezent profesor de drept la Universitatea George Washington, în care acesta recomanda americanilor să voteze “nevinovat” dacă ajung vreodată juraţi într-un proces legat de marijuana, chiar dacă acuzarea dovedeşte că acuzatul a fumat iarbă sau a vândut-o unui alt adult, într-un schimb consimţit: “Ca jurat, aveţi această putere dată de constituţie ; dacă o exercitaţi, veţi fi parte dintr-o tradiţie a juraţilor americani care au ajutat ca legile noastre să devină mai drepte”.

Şi alte publicaţii, precum The Economist, au început de mai mulţi ani o campanie de informare pentru a arăta că legalizarea, este, la fel ca în cazul prohibiţiei alcoolului, singura soluţie pentru a diminua cele mai nocive efecte pe care drogurile le au în societate.”

SURSA: http://www.capital.ro/