Francis Lucille (2) - Timp, conștiință, emoții, percepție, senzație, fericire

Acesta este un al doilea interviu publicat pe blog cu Francis Lucille. Primul poate fi vazut AICI.

Francis Lucille este un profesor spiritual al tradiției Advaita Vedanta  (non-dualitate).  El a devenit un discipol al lui Jean Klein, un profesor Advaita francez pe care a cunoscut-o în 1975. Acesta a fost începutul unei asociații apropiat care a durat până la moartea prietenului său și maestru spiritual în propria guru 1998 Jean Klein, "Panditji" Rao, pe care a cunoscut-o în India, în anii cincizeci, a fost un profesor de sanscrită în Bengalore care a apartinut unui neam de tradiționale profesori Advaita Vedanta.    

Interviul cu  Francis Lucille , cuprinde următoarele întrebări :    

Ce anume este timpul? Oare percepția temporală există numai în corelație cu sinele separat? Care este funcția emoțiilor noastre? Când se transformă emoțiile într-o suferință psihologică? Oare emoțiile pozitive și negative sunt definite de povestea pe care le-o atribuim? Oare aveți o stare emoțională predominantă? Oare nu te referi la fericirea personală? Cine ești tu? "

SURSA: http://viatamergeinaintepenet.blogspot.ro

Notă: Francis Lucille este printre altele si maestrul spiritual al lui Rupert Spira (prezent si el pe blogul nostru, in 2 interviuri), Rupert fiind poate, chiar mai bine cunoscut ca Francis ... Vedeti in completare aici si aici, interviurile cu Rupert Spira.

VEDEȚI INTERVIUL TRADUS, AICI

Constiinta si constienta – care sunt diferentele?

"Daca vedeti aceasta imagine si intelegeti ce reprezinta, atunci sunteti constienti. Este un fapt de necontestat. Constientizarea propriei constiente este chiar singurul lucru de care puteti fi siguri. Orice altceva la care v-ati putea gandi ca stiti este o deductie sau o ipoteza, si din aceasta cauza nu poate fi stiuta cu certitudine.

Definitia constiintei, pe care Francis Lucille a dat-o in multe randuri poate fi expusa in modul urmator:

Constiinta este ceea ce citeste aceste cuvinte chiar acum si le intelege.

Aceasta este o definitie experientiala si se pare ca este necesara pentru a o defini, pentru ca aceasta constiinta nu este un „lucru” sau un obiect in sine si de aceea nu poate fi definita prin termeni care desemneaza ale lucruri. Mintile noastre pur si simplu nu pot prinde natura constiintei, pentru ca nu poate fi atinsa. De aceea nu se poate decat puncta in directia ei. Si cu toate acestea, este evident ca ceea ce noi suntem este constinta. De fiecare data cand vorbesc despre „Eu”, este vorba despre aceiasi constiinta. Deci in schema lucrurilor, se pare ca este important sa o intelegem!

Un lucru interesant de observat este acela ca, potrivit definitiei lui Lucille, nu exista nicio diferenta intre constiinta si constienta. Cele doua cuvinte sunt tratate ca sinonime si sunt folosite cand unul cand celalalt.

Cei dintre voi care nu sunt interesati de non-dualism, totusi probabil ca ati dat peste Sri Maharaj Nisargadatta. Nisargadata a vorbit foarte mult despre constiinta, insa el a vorbit si despre constienta, facand o diferenta intre ele. Urmatorul citat din cartea sa (Eu sunt acela) ilustreaza acest fapt extraordinar de bine.

Aveti nevoie doar sa fiti constienti ca sunteti constienti. Fiti constienti in mod deliberat si constent, deschideti si aprofundati campul constientei. Sunteti intotdeauna constienti de propria minte, insa nu sunteti constienti de voi insiva fiind constienti.

Insa care este diferenta aici? M-a confuzat si pe mine la inceput si a confuzat si alte persoane. Cea mai usoara abordare ar fi sa ne aducem aminte ca vorbim despre intangibil si atunci devine evident ca exista inconsistente in cazul lucrurilor intangible atunci cand incercam sa le conceptualizam. Insa, de fapt, investigarea noastra ne poate conduce mai departe la o intelegere a diferentelor in cele din urma. Aceste citate urmatoare din Nisargadata pot aduce putina claritate in aceasta chestiune.

Mintea produce ganduri neincetat, chiar si atunci cand nu va uitati la ea. Atunci cand stiti ce se petrece in mintea voastra, o numiti constienta. Aceasta este starea de veghe – constiinta se muta de la senzatie la senzatie, de la perceptie la perceptie, de la idee la idee, intr-o succesiune fara sfarsit. Apoi intervine constienta, patrunderea directa in intreaga constiinta, in totalitatea mintii. MIntea este precum un rau, curgand fara incetare in albia propriului corp; va identificati pentru un moment cu un anumit val si il numiti: „gandul meu”. Sunteti constienti exclusiv de mintea voastra; constienta este cognitia constiintei ca intreg.

Constienta este primordiala; este starea originara, fara de inceput, fara de sfarsit, fara cauza, fara suport, fara parti, fara schimbare. Constiinta este in momentul contactului, o suprafata de reflexie, o stare a dualitatii. Nu poate fi constiinta fara constienta, insa poate fi constienta fara constiinta, ca in somnul profund. Constienta este absolutul, constiinta este relativa continutului; constiinta este intotdeuna legata de ceva. Constiinta este partiala si schimbatoare, constienta este totala, neschimbatoare, calma si tacuta, fiind matricea comuna a tuturor experientelor.

In concluzie, diferenta pe care Nisargadata o face pare sa fie intre constiinta mentala/corporala (adica intre ganduri si sistemul senzorial) si o mai larga constienta care se extinde dincolo de mental si senzatii. Si din acest punct de vedere pare sa fie o paralela la descrierea lui Lucille a perceptiei versus aperceptiei.

„Perceptia” se refera la experienta unui obiect (fenomen, a ceea ce apare, a gandurilor, a senzatiilor corporale sau a unui simt de percetie exterior), in timp ce „aperceptia” se refera la experienta subiectului (lucrul in sine, adica acel ceva caruia ii apare ceea ce apare). Mintea umana este experienta perceptiilor, insa aperceptia are loc dincolo de minte.  (Extras din Francis Answers No 27)

De aceea propun urmatoarele explicatii simple a diferentelor dintre constiinta si constienta.

• „Constiinta lui „Nisargadatta = Mentalizarile si perceptiile lui Lucille (unice unui sistem corp/minte)
• „Constienta” lui Nisargadatta = Constiinta lui Lucille (atat perceptia si aperceptia, atat cele ale corpului/mintii dar si universale)

Clarificand aceasta mica pata de confuzie pentru satisfactia propriei minti, urmatoarea intrebare ar fi ce este aperceptia si cum Dumnezeu poti fi constient de ceva care nu este in interiorul mintii sau corpului nostru? Ah… bucuria investigatiilor non-duale!"

SURSA: http://noulpamant.ro