„Brenda Dunne discută activitatea laboratorului Princeton Engineering Anomalies Research (PEAR), condus de Robert John și Brenda Dunn, axat pe investigarea interacțiunii dintre conștiința umană și sistemele fizice. Acesta descrie experimente cu mașini generatoare de numere aleatorii influențate de intenția umană și cercetări în vizualizarea la distanță, unde informația pare să fie obținută independent de simțuri și distanță.
Materialul subliniază rezistența comunității științifice la aceste descoperiri care contestă paradigma convențională și explorează conceptul că conștiința nu este limitată la creier. De asemenea, se reflectează asupra importanței echilibrului între abordările analitice și cele intuitive, precum și asupra rolului iubirii și conexiunii în viață.
Programul Princeton Engineering Anomalies Research (PAIR)
Programul PAIR a fost înființat în 1979 de profesorul Robert Jahn, fost decan al Școlii de Inginerie de la Universitatea Princeton, cu sprijinul financiar al lui James McDonnell. Acesta era preocupat de fenomenele neobișnuite observate în aeronave în contexte emoționale intense, pe care le considera relevante pentru domeniul aerospațial.
Brenda Dunne s-a alăturat programului după o întâlnire cu Jahn la o conferință, unde a prezentat cercetările sale în domeniul vizualizării la distanță. Programul s-a axat pe trei direcții principale: experimente privind interacțiunea conștiinței cu dispozitive tehnologice, cercetări în vizualizarea la distanță și analiza mecanismelor explicative posibile pentru aceste fenomene.
Interacțiunea conștiinței cu mașinile
Experimentele au urmărit influențarea rezultatelor aleatoare generate de dispozitive electronice (precum aruncarea unei monede virtuale sau deplasarea bilelor), exclusiv prin intenția umană. Dispozitivele erau calibrate să producă rezultate perfect aleatorii. Intenția participantului era înregistrată înaintea fiecărui test, iar analiza ulterioară a arătat abateri statistice semnificative care nu puteau fi explicate prin hazard.
Participanții au raportat că eficiența interacțiunii era strâns legată de o conexiune emoțională cu procesul – un sentiment de unitate cu dispozitivul, perceput ca o extensie a sinelui. Astfel, cercetarea s-a concentrat pe influența conștiinței și a intenției non-senzoriale asupra sistemelor fizice.
Vizualizarea la distanță
Această ramură a implicat experimente în care un „agent” se deplasa la o locație necunoscută, aleasă aleatoriu, iar un „precipitator” încerca să perceapă detalii despre acea locație de la distanță, fără mijloace senzoriale. PAIR a dezvoltat metode cantitative riguroase pentru analiza acestor date.
Rezultatele au depășit consistent așteptările statistice ale unei simple ghiciri, sugerând că mintea umană poate accesa informații dincolo de limitările spațio-temporale. Aceasta a condus la concluzia că, dacă informația poate fi obținută fără aport senzorial, conștiința nu este localizată exclusiv în creier.
Performanța în vizualizarea la distanță era maximizată atunci când mintea analitică era „dezactivată”, iar percepțiile apăreau spontan, precum imagini proiectate pe un ecran întunecat.
Metodologie și reacții critice
Activitatea PAIR a fost intens criticată pentru că nu se alinia paradigmelor științifice convenționale. Totuși, cercetătorii au acordat o atenție meticuloasă proiectării experimentale, calibrării instrumentelor și controlului variabilelor, tocmai pentru a evita erorile sistematice.
O bază de date vastă, obținută din mii de experimente repetate, a conferit robustețe statistică rezultatelor. În ciuda dovezilor, scepticismul a persistat, reflectând adesea mai degrabă convingeri filosofice decât raționamente științifice.
Știință vs. scientism
Dunne subliniază diferența între știința ca metodă de cunoaștere și scientismul ca dogmă. În timp ce prima implică deschidere și explorare, scientismul presupune că tot ceea ce nu se încadrează în modelul actual trebuie, prin definiție, să fie greșit. PAIR a demonstrat că realitatea este mai complexă decât modelul materialist dominant.
Conștiința ca realitate fundamentală
Rezultatele PAIR susțin ipoteza conform căreia conștiința nu este produsul creierului, ci un principiu fundamental, iar creierul acționează ca un receptor, similar unui radio. Experiențele de tip extracorporal, de moarte iminentă sau de precogniție întăresc ideea că creierul este un transmițător, nu sursa conștiinței.
Universul este privit ca un câmp vast de potențialitate, iar conștiința este forța care organizează realitatea. Această viziune se aliniază cu perspectivele mistice și filosofice ale unor tradiții antice.
Imaginația, intuiția și conexiunea umană
Dunne critică orientarea excesivă a educației moderne către procese analitice, în detrimentul imaginației, intuiției și sensibilității. Această dezechilibrare contribuie la alienare, depresie și pierderea sensului, în special în rândul tinerilor. O reconectare cu dimensiunea subiectivă a existenței este necesară pentru echilibrul psihic și spiritual.
Modelul complementar al yin-yang, regăsit în gândirea taoistă, reflectă dualitatea productivă dintre rațional și intuitiv. În laboratorul PAIR, această complementaritate a fost exemplificată de colaborarea dintre Jahn, omul de știință riguros, și Dunne, facilitatorul cu sensibilitate filosofică.
Sintropia – ordinea care vine din viitor
Prin intermediul editurii ICRL, Dunne a promovat ideea de „sintropie”, o forță opusă entropiei. Dacă entropia provine din trecut și conduce spre dezintegrare, sintropia vine din viitor, atrăgând spre prezent elementele necesare manifestării unui scop deja împlinit. Aceste două principii – disoluția și integrarea – coexistențializează în orice proces natural.
Iubirea, autenticitatea și alegerea
Una dintre cele mai profunde concluzii ale Brendei Dunne este că iubirea nu poate fi impusă sau predicată, ci apare ca o revelație interioară. Adevărata iubire derivă din autenticitate și acceptare – atât față de sine, cât și față de ceilalți.
Dunne afirmă că deținerea liberului arbitru ne permite alegerea între calea separării și cea a integrării, între frică și iubire. Pentru a iubi autentic, este esențial să învățăm să ne iubim pe noi înșine – o abilitate rar cultivată într-o societate bazată pe competiție și autocritică.
Sensul vieții și continuitatea conștiinței
Moartea colaboratorului său apropiat, Bob Jahn, a întărit convingerea lui Dunne că conștiința persistă dincolo de existența corporală. Ființele umane sunt expresii ale forței vitale universale, iar sensul vieții derivă din conștientizarea apartenenței la un întreg mai vast.
Această înțelegere generează un sentiment profund de scop și apartenență: contribuim, ca „celule” ale unui organism colectiv, la bunăstarea și evoluția întregului. Experiențele de unitate cu tot ceea ce există pot fi efemere, dar lasă o certitudine de netăgăduit asupra realității conexiunii universale.
Citate esențiale
„Ne-am dat seama că explorăm ceva mult mai profund: modul în care conștiința și intenția non-senzorială pot influența în mod măsurabil un sistem fizic.”
„Dacă conștiința poate dobândi informații fără aport senzorial, indiferent de timp sau distanță, atunci conștiința nu este în creier.”
„Există o mare diferență între știință ca metodă de cunoaștere și scientism, o dogmă care afirmă că tot ceea ce nu se încadrează în modelul actual este greșit.”
„Conștiința este ceva mult mai vast… Creierul funcționează ca un radio – un transmițător, nu sursa.”
„Ce s-a întâmplat cu imaginația? Cu poezia? Cu muzica?”
„Iubirea înseamnă să fii tu însuți și să îi accepți pe ceilalți așa cum sunt.”
„Nu putem iubi cu adevărat pe alții până nu învățăm să ne iubim pe noi înșine.”
„Este ceva prețios în a recunoaște că ești parte dintr-un întreg – iar această recunoaștere dă sens vieții.”
Concluzie
Perspectivele Brendei Dunne, rezultate din zeci de ani de cercetare în cadrul PAIR și dintr-un parcurs profund introspectiv, contestă paradigma materialistă dominantă și propun o viziune integrativă asupra conștiinței, realității și vieții. Contribuțiile sale evidențiază importanța intenției, a intuiției și a iubirii în înțelegerea naturii umane și a universului. Într-o lume fragmentată, mesajul său este unul de reunificare, autenticitate și conștientizare a interconexiunii universale.” SURSA
VEZI FILMUL TRADUS,
Accesul la filmul tradus, fără reclame, este oferit doar urmăritorilor implicați, activi,
la cerere
(donatorii sau cei care demonstrează că au distribuit, comentat și apreciat orice conținut al blogului prin diverse locuri în internet)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mă văd nevoit să fac unele precizări pentru cei care nu înțeleg subtilitatea noțiunii de moderare online. Mai bine zis, fiindcă este un site personal, nu poate exista nici dreptul la replică, nici cel de a comenta pe site-ul meu. Ambele sunt simple privilegii, acordate, temporar, celor care apreciază faptul că primesc, pe gratis, ceva foarte muncit și, mai ales, celor care nu folosesc un limbaj agresiv sau suburban sau care nu bat câmpii pe lângă subiect, fără a fi în temă cu postările anterioare ale site-ului.
Iar comentariu înseamnă câteva fraze, nu o altă postare.
De asemenea, nici comentariile la comentariul altui comentariu nu vor fi acceptate. Polemizați unde doriți, dar nu aici.
Apoi referiți-vă pe cât posibil doar la subiectul postării. Folosiți un limbaj decent. Dacă intrați în clinciuri cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe vor fi respinse fara discuții.
Vă mulțumesc pentru înțelegere!