„Totul e relativ, schimbător și efemer ... chiar și această idee”.
PAGINI
▼
joi, 24 ianuarie 2013
DIN INIMA LUMII - Avertismentul Fratilor Mai Varstnici (24.01.2012)
FROM THE HEART OF THE WORLD (2012)
The Elder Brother's Warning
Ne bucuram sa auzim ca mai exista inca pe Pamant comunitati umane, inteligente si evoluate spiritual care au scapat de nefasta influenta a „civilizatiei” occidentale. Iata niste oameni mai normali la cap si la suflet, mai in armonie cu viata si natura, fiind pentru toti, poate, un model de urmat.
„Kogi sunt ultima civilizaţie supravieţuitoare a popoarelor incaşe şi aztece.
Kogi Jacinto Zarabata, un reprezentant al ultimei civilizaţii
supravieţuitoare a popoarelor Inca şi Aztec, rămasă neatinsă de
civilizaţia modernă, vorbeşte pentru prima dată în faţa unui public din
occident.
Kogi sunt ultima civilizaţie supravieţuitoare a popoarelor Inca
şi Aztec, iar oraşele lor sunt neatinse de lumea noastră. Liderii lor
spirituali numiţi Mamos sunt crescuţi într-un mediu complet întunecat
primii 18 ani din viaţă. Acolo sunt învăţaţi să comunice cu “ALUNA”,
considerate de ei a fi forţele guvernante ale planetei. Astfel ei devin
Mamos (Iluminaţi). Unii lucrează în locuri izolate pe care le numesc
“hot spots” (puncte fierbinţi), unde se consideră că se află sursa
energiei vitale care se revarsă în lume. Ei păzesc secretele şi izolarea
în care se află pentru a-şi putea continua munca. Acum consideră că
munca lor a devenit imposibilă din cauza lăcomiei distructive şi că
planeta în sine se află în faţa colapsului apocaliptic.
Kogi se izolează pentru că sunt într-adevăr convinşi că sunt
responsabili pentru echilibrul vital lumea materială şi spaţiul
transcedental pe care ei îl numesc “ALUNA”, sursa vieţii şi a
inteligenţei. Kogi îşi vor dezvălui secretul vieţii şi mesajul cel mai
recent. Acesta este un pas important pentru Kogi din Sierra Nevada de
Santa Marta, Columbia, care consideră că ei sunt fraţii înţelepţi ai
umanităţii şi că trebuie să vorbească acum pentru a evita o catastrofă
internaţională climatică şi de mediu. Feriţi de lumea modernă, Kogi sunt
respectaţi de alţi amerindieni pe o suprafaţă întinzându-se de la
Amazon la Râul Hudson. Civilizaţia Maya de astăzi este condusă de
bărbaţi care au fost trimişi de mici pentru a învăţa de la Kogi. Tribul
amerinidian Seminole din Florida le trimite ofrande.
Kogi se tem profund de ceea ce îi facem planetei dar îşi dau
seama de asemenea ca nu suntem conştienţi de forţele pe care le
dezlănţuim. Ei consideră că singura speranţă de supravieţuire pentru
omenire este ca noi să aflăm de ce se tem ei şi îşi dau seama că oamenii
cred doar ceea ce pot vedea. Mamos înţeleg că trebuie să facă asta
pentru că omenirea distruge locuri considerate sacre în scopuri
lucrative. Ei vor să ne arate cum şi de ce erupţia energiei cosmice
haotice cauzează schimbări climatice, epidemii de boli noi,
instabilităţi geologice şi o creştere perpetuă a conflictelor violente.
Dacă Kogi au dreptate, civilizaţia modernă trebuie să îşi schimbe
percepţia asupra planetei în sine şi felul în care va fi proiectat
viitorul.
Kogi spun că fără gândire n-ar putea exista nimic. Aceasta este o
problemă pentru că nu doar cotropim planeta, ci o şi lipsim de gândire,
distrugând atât structura fizică, cât şi bazele existenţei. Kogi
consideră că sarcina lor existenţială este aceea de a îngriji planeta şi
a îi menţine funcţionarea acesteia în mod natural dar acum câţiva ani
şi-au dat seama că sarcina lor devine imposibilă din cauza mineritului
şi a dezpăduririlor.
Alăturaţi-vă nouă pentru a beneficia de această oportunitate
fără precedent de a afla cel mai recent mesaj al poporului Kogi înainte
de a fi prea târziu …”
„Apărîndu-şi
timp de secole credinţa, cei din Sierra Nevada de Santa Marta,
Columbia, îşi văd sanctuarul violat prin distrugerea naturii şi
conflicte armate. Convinşi că Terra suferă dacă acest loc sacru suferă,
preoţii ne-au permis, în mod excepţional, să aruncăm o privire în
ţinutul lor primejduit.
Pe un continent însîngerat, indienii din Sierra Nevada de Santa Marta
nu au fost niciodată cu adevărat supuşi de spanioli. Descendenţi ai
unei străvechi civilizaţii sud-americane numite tayrona, astăzi poate în
număr de 45.000, populaţiile kogi, arhuaco şi wiwa au fugit acum patru
sute de ani de măcel şi ciumă, căutînd refugiu într-un paradis montan,
ale cărui creste se ridică la peste 5.400 de metri deasupra coastelor
caraibiene ale Columbiei. În urma conchistei, au dezvoltat o viziune
absolut nouă asupra Pămîntului, o revelaţie care îmbină potenţialul
baroc al minţii şi spiritului omenesc cu toate forţele naturii.
Separaţi prin limbă, dar înrudiţi prin mituri şi memoria colectivă,
ei împărtăşesc acelaşi mod de viaţă şi aceleaşi convingeri religioase
fundamentale. (Un al patrulea grup, kankuamo, şi-a găsit şi el adăpost
în Sierra Nevada, dar azi sînt mult mai asimilaţi de societatea
columbiană). Pînă astăzi, populaţiile kogi, arhuaco şi wiwa au rămas
credincioase vechilor lor legi – morale, ecologice şi spirituale,
dictate de creatorul primordial, o forţă pe care ele o identifică cu
„Maica“ – şi sînt încă guvernate şi inspirate de un sacerdoţiu ritual.
Într-un aspru proces de iniţiere, care poate lua pînă la 18 ani din
viaţă, tinerii adepţi învaţă valorile societăţii lor, printre care şi
ideea că doar efortul lor spiritual e cel care menţine echilibrul cosmic
(sau – am putea spune noi – ecologic).
Cînd vorbesc preoţii – sau
Mama –, îţi dai imediat seama că punctele lor de referinţă nu aparţin
lumii noastre. Vorbesc despre cucerirea spaniolă ca despre un eveniment
recent. Vorbesc deschis despre forţa creaţiei, sau Se, sîmburele
spiritual al întregii existenţe, şi despre aluna, gîndirea umană,
sufletul şi imaginaţia. Important, şi ceea ce contează în ultimă
instanţă, nu este ceea ce este măsurabil şi vizibil, ci ceea ce există
în multele înţelesuri şi conexiuni existente dincolo de realitatea
tangibilă a lumii, care leagă toate lucrurile. Universul în nouă
straturi al cosmologiei lor, templul cu nouă trepte în care se adună
indienii, cele nouă luni petrecute de copil în pîntecele mamei sînt
toate expresii ale creaţiei şi fiecare o reflectă şi o explică pe
cealaltă. Un deal poate fi şi o casă, munţii pot fi un model de cosmos.
Pălăriile albe purtate de bărbaţii arhuaco simbolizează, de asemenea,
zăpezile de pe vîrfurile sacre. Părul de pe trupul unui om semnifică
arborii din pădurile care acoperă versantele muntoase. Fiecare element
al lumii înconjurătoare este încărcat cu o semnificaţie superioară,
astfel încît pînă şi cea mai modestă dintre creaturi poate fi
considerată un învăţător şi în acelaşi timp fiecare trăsătură a lumii
reflectă întregul.
În această schemă cosmică, oamenii ocupă locul
central, căci prin inima şi imaginaţia omului devine evidentă
înţelegerea absolută. Pentru popoarele din Sierra Nevada, natura
credinţei lor le incumbă o responsabilitate aparte. Ele se
autointitulează Fraţii Mai Mari, adevăraţi paznici ai planetei, şi cred
că muntele lor este Inima Lumii. Noi, cei din afară, care ameninţăm
Pămîntul prin ignorarea legilor sacre, sîntem consideraţi Fraţii Mai
Mici.
În multe sensuri, teritoriul de 2 milioane de hectare al
indienilor kogi, arhuaco şi wiwa este, într-adevăr, o reprezentare la
scară micro a lumii, deci şi inima ei simbolică. Scăldat de peste 30 de
rîuri, masivul Sierra Nevada de Santa Marta se ridică abrupt din mare
pînă la gheţurile din vîrf, de la 5.775 de metri – cea mai înaltă
formaţiune muntoasă de ţărm a planetei. Ca orice insulă, masivul şi zona
înconjurătoare adăpostesc o uimitoare diversitate de ecosisteme. Există
mlaştini de mangrove, jungle tropicale şi păduri întinse, tufărişuri
uscate şi deşerturi – şi, ridicîndu-se deasupra tuturor, pînă la nori şi
ploile în rafale, tundra alpină şi vîrfurile înzăpezite, unde preoţii
urcă să îndeplinească ritualurile şi ceremoniile. Ei văd lucrarea lor
spirituală îndreptată către realizarea echilibrului şi armoniei între
toate aspectele creaţiei. Aceasta, susţin indienii, e exact cum a vrut
Maica să fie.
Potrivit mitului, munţii au apărut atunci cînd Pămîntul
a fost tors pe un fus uriaş, fiind concepute cele nouă straturi ale
universului. Două bucăţi de aţă au fost încrucişate pentru a stabili
cele patru puncte reprezentînd fiecare unul dintre cele patru grupuri
indigene şi pentru a sprijini baza masivului, de atunci înainte declarat
patria Fraţilor Mai Mari.
Acest act al creaţiei nu este niciodată
dat uitării. Războiul de ţesut, torsul firelor, noţiunea de comunitate
prinsă în ţesătura peisajului sînt pentru populaţiile din Sierra Nevada
metafore vii şi esenţiale, care le ghidează şi le guvernează conştient
vieţile. Trăiesc din agricultură, iar pentru a putea exploata diferitele
zone ecologice trebuie să se afle în permanentă mişcare, recoltînd
manioc, porumb, trestie de zahăr şi ananas în depresiunile fierbinţi,
apoi urcînd mai sus ca să planteze cartofi şi ceapă, să pască vitele şi
să adune paie. Numesc aceste peregrinări periodice ţeseri, în ideea că,
în timp, o comunitate aşterne asupra Pămîntului un veşmînt protector.
De-a
lungul secolelor, populaţiile din Sierra Nevada au dezvoltat o ştiinţă a
cunoaşterii unică, diametral opusă viziunii noastre aristotelice asupra
lumii, atît de divergentă faţă de modul nostru de gîndire, încît ne e
la fel de greu să o pricepem, pe cît le e lor să înţeleagă deciziile şi
valorile care animă cultura noastră. Astfel, au privit îngroziţi cum cei
din afară au devastat Inima Lumii, tăind pădurile ca să planteze banani
şi palmieri de ulei, iar acum şi loturile unde cresc coca pentru
producţia ilegală de cocaină. Gherilele stîngiste şi grupările
paramilitare de dreapta au pătruns în Sierra Nevada, iar indienii au
fost antrenaţi fără voia lor în tulburările politice ale Columbiei
moderne.
Pentru indienii kogi, arhuaco şi wiwa, pericolul venit de la
poalele munţilor se regăseşte într-o ameninţare de sus. Zăpezile şi
gheţarii din Sierra Nevada se retrag într-un ritm îngrijorător,
modificînd echilibrul ecologic al muntelui. Pentru noi, acestea pot
părea evoluţii fără nici o legătură între ele. Dar pentru Fraţii Mai
Mari, sînt inextricabil legate, căci nebunia Fraţilor Mai Mici
prevesteşte sfîrşitul lumii.
Mă văd nevoit să fac unele precizări pentru cei care nu înțeleg subtilitatea noțiunii de moderare online. Mai bine zis, fiindcă este un site personal, nu poate exista nici dreptul la replică, nici cel de a comenta pe site-ul meu. Ambele sunt simple privilegii, acordate, temporar, celor care apreciază faptul că primesc, pe gratis, ceva foarte muncit și, mai ales, celor care nu folosesc un limbaj agresiv sau suburban sau care nu bat câmpii pe lângă subiect, fără a fi în temă cu postările anterioare ale site-ului. Iar comentariu înseamnă câteva fraze, nu o altă postare. De asemenea, nici comentariile la comentariul altui comentariu nu vor fi acceptate. Polemizați unde doriți, dar nu aici. Apoi referiți-vă pe cât posibil doar la subiectul postării. Folosiți un limbaj decent. Dacă intrați în clinciuri cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii. Comentariile care nu respectă aceste cerințe vor fi respinse fara discuții. Vă mulțumesc pentru înțelegere!
Minunat documentar, m-a impresionat profund. Multumim mult!
RăspundețiȘtergereFrumos mesajul transmis si interesant modul de viata adoptat de tribul respectiv.
RăspundețiȘtergereN-ati mai dat nici un reply la mailul privind intalnirea de sambata. A iesit frumos. O sa pun pe blog un articol zilele astea.