Psihoterapia psihedelică

 

„Psihoterapia psihedelica utilizeaza substantele psihedelice serotonergice precum ergina (amida acidului lisergic sau LSA), LSD (acid lisergic dietilamid), Psilocybin (o specie de ciuperci halucinogene), DMT (dimetiltriptamina), MDMA (Ecstasy), pentru a facilita explorarea psihicului uman.

Psihedelic este un alt cuvant pentru halucinogen, adica orice agent psihoactiv care are actiunea de a altera perceptia cognitia si starea de spirit, in conditiile unui sistem senzorial normal.

„Psihoterapia psihedelica utilizeaza substantele psihedelice ca un catalizator pentru experientele transcendentale, cu scopul de a rupe barierele psihologice aflate in calea comunicarii si a vindecarii. Aceasta abordare terapeutica difera de metodele ce analizeaza materialul psihodinamic prin dialog cu pacientul, fiind mai apropiata de psihologiile transpersonale decat de psihanaliza. Terapia psihedelica a fost initiata la jumatatea secolului XX, de Humphry Osmond si Abram Hoffer, aceste practici fiind continuate de Keith Ditman.

Tehnicile psihoterapiei psihedelice au devenit proceduri specializate pe inducerea experientei transpersonale de apogeu, de dizolvare a eului. Numita transcendentala, mistica sau spirituala, experienta de apogeu este o stare extatica ce se caracterizeaza prin dizolvarea limitelor intre eu (sine) si lumea exterioara, precum si senzatii intense de unitate cu umanitatea, natura, universul si divinitatea.

Experienta de apogeu indusa de substantele psihedelice este similara cu transele mistice descrise in filosofiile orientale si religiile occidentale si poate include sentimente profunde de bucurie si seninatate, viziuni emotionale, stari de decorporalizare, retrairea procesului de nastere, amintiri din reincarnari trecute, intalniri cu fiinte arhetipale, vizite pe taramurile mitologice ale constiintei.

Cercetarile au aratat ca psihoterapia psihedelica este utila in tratarea pacientilor dificili - alcoolici, dependenti de droguri, sociopati, psihopati. Psilocybin se utilizeaza pentru ameliorarea durerilor la pacientii in stadiu terminal, pentru reducerea stressului si anxietatii. O alta afectiune psihica tratata cu succes de terapia psihedelica este sindromul de stres posttraumatic.” SURSA

ISTORIA SUBSTANȚELOR PSIHEDELICE

„Psihedelic provine din greacă, psyche – minte și delein – a se manifesta, ceea ce în engleză se traduce ca “mind manifesting” și, în română, ar putea fi mintea manifestă (sau mintea care se manifestă). În anul 1956, într-o scrisoare adresată lui Aldous Huxley de către Dr. Humphry Osmond, acesta scrie “To fathom hell or soar angelic, just take a pinch of psychedelic.”. Acesta este momentul în care este inventat termenul de psihedelic. Până la acel moment aceste substanțe erau denumite psihomimetice sau halucinogene. Acest termen a continuat să fie folosit pentru a descrie efectele LSD utilizat ca adjuvant în psihoterapie.

Psihedelicele sunt un grup de substanțe psihoactive care alterează în mod profund percepția, procesele cognitive și starea de conștiință, prin acțiune agonistă asupra receptorilor serotoninergici 5-HT2A, la nivel cortical.

Istoria substanțelor psihedelice ne poate duce la peste 5000 de ani I.C, la frescele din Algeria, unde s-a observat utilizarea ciupercilor de către șamanii timpului. De-a lungul vremurilor substanțe/plante precum psilocibina, mescalina, DMT, peyote, iboga, amanita muscaria, salvia, ayahuasca etc. se regăsesc în diverse scrieri și denumiri și le întâlnim pe multiple meleaguri ale lumii, în principal în cadrul unor ritualuri cu scopuri vindecătoare.

În cultura occidentală aceste substanțe au devenit cunoscute odată cu descoperirea acidului dietilamidolisergic (LSD) de către dr. Albert Hofmann, în 1943. În anii ce au urmat, psihedelicele au fost utilizate în psihiatrie, psihoterapie și psihanaliză cu peste 500 studii științifice publicate și rezultate remarcabile.

SUBSTANȚE NON-GRATA

Din păcate, utilizarea recreațională masivă, în scopuri anti-sistem, contra-culturale, în sub-culturi de tip New Age, dar și alți factori de tip politic, ideologic sau dogmatic circumstanțial au făcut că din anul 1970 și anii următori, aceste substanțe să devină interzise prin Convenții ale ONU.

Au urmat peste 25 de ani de liniște în cercetarea substanțelor psihedelice, deși această întrerupere nu poate fi văzută astăzi decât ca o isterie a momentului care a costat omenirea probabil sute de mii de pacienți cu adicții, depresie, anxietatea care ar fi putut beneficia de aceste tratamente. Un exemplu de estimare ar fi că din 1970, peste 200 de milioane de oameni din întreaga lume au murit prematur din cauza alcoolismului. Dacă tratamentul cu LSD ar fi fost continuat, putem estima că cel puțin 10% din aceștia ar fi devenit abstinenți, prevenind astfel în jur de 20 de milioane de morți premature. S-ar putea argumenta astfel că acesta este cel mai grav caz de cenzură medicală din istorie. Cazul LSD-ului este poate cel mai convingător căci există peste 150 de studii științifice publicate pre-interzicere, dar vorbim, de fapt, de peste 15 compuși cu proprietăți psihedelice și terapeutice.

CERCETĂRILE PSIHEDELICE ÎN PREZENT

În ultimii ani a existat o mișcare din partea unor oameni de știință de a schimba lucrurile. Studiile de imagistică cerebrală asupra psilocibinei (ingredientul activ descoperit din ciupercile psihedelice) şi LSD-ului, conduse de Imperial College of London și Fundația Beckley, au dovedit potențialul acestor substanțe de a întrerupe circuite cerebrale şi procese de gândire dezadaptative. Psilocibina, ingredientul activ din „ciupercile psihedelice”, acidul lisergic dietilamid-25 (LSD), 3,4-metilendioximetamfetamina (MDMA), ketamina, mescalina, ayahuasca, ibogaina şi alte substanțe au devenit recent subiectul studiului principalelor centre de cercetare psihiatrică din lume.

Peste 200 de studii clinice sunt astăzi în derulare în centre precum Imperial College of London, University of Gothenburg, Yale University, UCLA School of Medicine, Johns Hopkins University School of Medicine, Bristol University, NYU School of Medicine, Multidisciplinary Association for Psychedelic Studies – MAPS, Beckley Foundation, Heffter Research Institute etc. Principalele linii de cercetare se grupează sub denumirea de Psychedelic Assisted Psychotherapy:

• pentru Depresie: Ketamină, Ayahuasca, Psilocibina, LSD

• pentru Tulburarea Obsesiv Compulsivă: Psilocibina

• pentru Adicții: Ibogaina, Ayahuasca, Psilocibina, MDMA, LSD

• pentru Anxietate socială: MDMA și CBD/THC

• pentru Tulburarea de stres post-traumatică: MDMA și Ayahuasca

• pentru Tulburările psihice legate de sfârșitul vieții sau cancer: Psilocibina, MDMA, LSD.

BENEFICIILE TERAPEUTICE ALE SUBSTANȚELOR PSIHEDELICE

Printre aspectele captivante ale substanțelor psihedelice este faptul că potențialele beneficii terapeutice nu rezultă din administrarea zilnică a unei pilule de-a lungul mai multor luni sau ani, ci rezultatele pot apărea după o singura administrare, cu o durată de câteva ore – descris însă de mulți ca fiind atât de intens cât să le schimbe cursul vieții. Medicația psihiatrică tradițională de astăzi are eficacitate limitată la o proporție semnificativă de pacienți, este asociată cu reacții secundare uneori severe, trebuie administrată zilnic, pe perioade lungi, deseori ani și, de cele mai multe ori, întâlnim pacienți rezistenți la tratament care necesită mai multe tipuri de medicație în același timp.

Majoritatea studiilor publicate în ultimii 20 de ani au utilizat o singura doză de substanță psihedelică, asociata cu psihoterapie. Substanțele psihedelice nu par a fi tratamente cronice, ci adjuvante punctuale ale procesului terapeutic. Aceste substanțe introduc o nouă paradigmă (sau readuc în lumină una veche) în care psihoterapia și psihofarmacologia, împreună pot constitui tratamente eficiente pe perioade limitate, dar cu efect pe termen lung. Este important de stabilit aici care este rolul psihoterapiei: dacă școlile de psihoterapie actuală pot internaliza în teoriile lor modul în care efectele psihedelice ale acestor substanțe se pot integra în viața individului aducându-i bunăstare.

NOI PARADIGME IN PSIHIATRIE

În 2018 am participat la Colocviul de Psihiatrie Psihedelică, care a avut loc la Stockholm, și la Beyond Psychedelics 2018, care a avut loc la Praga. Ceea ce am înțeles din prezentările care au parcurs ultimii 20 de ani de cercetări psihedelice este faptul că se deschid noi paradigme în psihiatrie:

(1) schimbarea de paradigmă de la “drogurile ucid” către substanțele cu proprietăți psihedelice pot fi tratamente în tulburările psihiatrice;

(2) schimbare de paradigmă legală de la “drogurile sunt ilegale” la substanțele cu proprietăți psihedelice pot constitui baze de cercetare științifică și pot fi utilizate în varii feluri și paradigme conceptuale;

(3) schimbare de paradigmă de la psihiatria pur biologică, spre înțelegeri ale conștiinței care includ și învățăturile șamanilor, ale budismului, ale vrăjitorilor…

EXPERIENȚA PERSONALĂ

Experiența mea personală cu ayahuasca, cea a înțelegerii ritualurilor șamanice, experiența stărilor de conștiință extinsă, mi-au adus o cunoaștere a minții umane absolut nouă și ne-întâlnită în învățăturile medicinei, psihanalizei sau altor științe umaniste pe care eu le-am întâlnit. Sunt convins că aceste substanțe, împreună cu înțelegerea altor învățături precum cele șamanice, budiste, spirituale pot aduce multă bunăstare pacienților ce suferă de tulburări psihice grave precum depresie, adicție, anxietate, psihoze, și nu numai!

Întâmplător sau nu, am crescut învățând psihiatria care îl avea ca țar pe dr. David Nutt (începutul anilor 2000). În anul 2009, când eu terminasem toate formele de formare psihiatrică, dr. Nutt a fost detronat și defăimat după ce a făcut afirmații precum: 

“Ecstasy was no more dangerous than riding a horse.” (Ecstasy-ul nu era mai periculos decât călăritul) sau “Cannabis, Ecstasy and LSD are less dangerous than alcohol” (Canabisul, ecstasy-ul sau LSD-ul sunt mai puțin periculoase decât alcoolul).

Articol scris de Dr. Gabriel Cicu - 14 martie 2019” SURSA

MAI JOS PUTEȚI VEDEA 2 FILME DE LA TED pe subiectul discutat:

 Rick Doblin - The future of psychedelic-assisted psychotherapy

Ne-ar putea ajuta psihedelicele să ne vindecăm de traume și boli mintale? Cercetătorul Rick Doblin a petrecut ultimele trei decenii investigând această întrebare, iar rezultatele sunt promițătoare. În această fascinantă scufundare în știința psihedelicelor, el explică modul în care medicamentele precum LSD, psilocibina și MDMA vă afectează creierul -- și arată cum, atunci când sunt asociate cu psihoterapie, ele ar putea schimba modul în care tratăm PTSD, depresia, abuzul de substanțe și multe altele.

Frederick Streeter Barrett - The neuroscience of psychedelic drugs, music and nostalgia

Cum îți influențează muzica și substanțele psihedelice creierul? Omul de știință Frederick Streeter Barrett discută despre regiunile neuronale specifice activate atunci când ascultați muzică și suferiți efectele medicamentelor psihedelice precum LSD sau psilocibina (ciuperci magice). Aflați despre cercetările sale despre modul în care aceste experiențe, atunci când sunt asociate cu condițiile potrivite, pot sprijini creșterea emoțională și vindecarea de tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea.

În completare studiați categoria PSIHEDELICE de pe blog, unde puteți găsi peste 50 de articole ce abordează subiectul, mai mult sau mai puțin direct.

De asemenea, citiți cărțile:

Psychedelic Psychotherapy - A User Friendly Guide to Psychedelic Drug Assisted Psychotherapy - R. COLEMAN

Psychedelics and Psychotherapy: The Healing Potential of Expanded States - Tim Read, Maria Papaspyrou

LSD: Doorway to the Numinous: The Groundbreaking Psychedelic Research Into Realms of the Human Unconscious - Stanislav Grof