Mahatma Gandhi - Marele Suflet

GANDHI (1982)

Continuam astazi lista de FILME CU MESAJ si/sau DE SUFLET cu un alt film de weekend deosebit de important pentru noi si lumea in care traim. Mai intai cateva cuvinte despre Ghandi:

"Mahatma Gandhi (2 octombrie 1869, Porbandar/Kathiawar - †30 ianuarie 1948, New Delhi) cu adevăratul său nume Mohandas Karamchand Gandhi părintele independenței Indiei și inițiatorul mișcărilor de revoltă neviolente. Numele de „Mahatma“ (în sanscrită înseamnă „marele suflet“) i-a fost dat de poetul indian Rabindranath Tagore.

Gandhi provenea dintr-o familie indiană din pătura superioară a societății, aparținând castei neguțătorilor, Vaishya. Tatăl lui, Mohandas Kaba Gandhi, a fost prim-ministru în Kathiawar în statul Vankaver. După frecventarea colegiului „Samaldas“ din Bhavnagar, studiază dreptul la Universitatea din Ahmadabad și University College London și practică pentru scurt timp avocatura în Bombay. Din anul 1890 devine vegetarian. În 1893 pleacă în Africa de Sud, în funcție de consilier juridic al unei firme comerciale indiene, unde va rămâne timp de 21 de ani. Aici este confruntat cu o realitate teribilă, mii de imigranți indieni sunt victime ale segregației rasiale, ceea ce îl determină să se angajeze în lupta împotriva dominației britanice.

Gandhi luptă pentru recunoașterea drepturilor compatrioților săi și, începând din anul 1906, lansează la nivel de masă metoda de revoltă bazată pe rezistență pașnică, denumită Satyagraha, o formă de refuz radical al oricărei colaborări cu autoritățile britanice. Guvernul sudafrican admite, în cele din urmă, adoptarea unor reforme în favoarea muncitorilor indieni: anularea unora din regulile discriminatorii, recunoașterea drepturilor civile pentru imigranți și validitatea căsătoriilor religioase.

În 1915 Gandhi se întoarce în India, unde fermenta deja nemulțumirea populației autohtone împotriva dominației britanice, în special împotriva unei noi legi agrare, care prevedea confiscarea pământului țăranilor în caz de recoltă proastă sau necultivare. Gandhi devine lider al Partidului Congresului, care avea în program eliberarea Indiei de sub colonialismul britanic.

În 1919 declanșează prima mare campanie satyagraha de nesupunere civilă, care prevedea boicotul mărfurilor englezești și refuzul plății impozitelor. Gandhi este arestat și, după un proces, este condamnat la câteva luni de închisoare. Abia eliberat, își continuă activitatea, este din nou arestat, apoi, pus în libertate, participă la Conferința din Londra (1926) asupra problemei indiene, cerând independența țării sale. În anul 1930 se inițiază o largă campanie de rezistență, având ca obiectiv abrogarea impozitului pe sare și boicotarea textilelor provenite din Marea Britanie. Autoritățile engleze îl arestează împreună cu soția sa și cu alți 50.000 de militanți indieni. În închisoare, reacționează cu lungi greve ale foamei, care se repetă și în viitor, devenite legendare.

La începutul celui de-al doilea război mondial, Gandhi cheamă populația să nu susțină Marea Britanie, dacă aceasta nu garantează independența Indiei. Guvernul englez reacționează cu arestarea lui, împreună cu alți 60.000 de oponenți, și nu este eliberat decât după doi ani de detenție. Părăsiți India, această declarație din 1942 sfârșește prin a cristaliza rezistența în jurul lui: considerat un fel de sfânt și un conducător politic, Gandhi obține retragerea britanică și independența Indiei la 15 august 1947.

Gandhi asistă cu durere la diviziunea subcontinentului indian în două state, India și Pakistan, care consfințește separarea între hinduiști și musulmani și care culminează la sfârșitul anului 1947 cu un război civil, ce a costat viața a peste un milion de oameni și a pus pe drumuri șase milioane de refugiați. Atitudinea moderată a lui Gandhi în problema scindării țării a provocat ura unui fanatic hindus, care-l asasinează la 30 ianuarie 1948, în timpul unei ceremonii religioase. Incinerarea sa publică a provocat manifestări extraordinare de doliu popular.

PRINCIPIILE LUI GHANDI

Adevărul

Gandhi și-a dedicat viața înaltului scop de a descoperi adevărul sau Satya. A încercat să obțină aceasta prin învățarea din propriile greșeli și experimentând pe el însuși. Și-a intitulat autobiografia „Povestea experimentelor mele cu adevărul”. Gandhi a declarat că cea mai importantă luptă de purtat este cu propriii demoni, temeri și nesiguranțe.

Non-violența

Gandhi și-a explicat filozofia și modul de viață în autobiografia sa: „Când mă cuprinde disperarea, îmi amintesc că, de-a lungul istoriei, calea adevărului și iubirii a învins mereu. Au existat tirani și criminali și, pentru un timp, păreau de neînvins dar, în cele din urmă, au căzut, întotdeauna.”

În aplicarea acestor principii, Gandhi nu a dat înapoi de la a le duce către cele mai logice extreme, închipuindu-și o lume în care chiar guvernul, poliția și armata erau non-violente. Totuși, Gandhi era conștient că acest nivel de non-violență cere credință și curaj incredibile, pe care a realizat că nu toată lumea le posedă. De aceea a sugerat că nu toată lumea trebuie să țină cu încăpăținare de non-violență, mai ales dacă aceasta este folosită ca scuză pentru lașitate: „Cred”, scria el, „că acolo unde singura alegere este între lașitate și violență, eu aș sugera violența”.

Vegetarianism

În copilărie, Gandhi a experimentat cu mâncatul cărnii. Asta datorită curiozității sale înnăscute și, de asemenea, convingătorului său prieten Sheikh Mehtab. Ideea vegetarianismului este adânc înrădăcinată in tradițiile Hindu și Jain din India și în ținutul său natal Gujarat majoritatea hindușilor erau vegetarieni și la fel sunt toți Jains. Familia Gandhi nu făcea excepție. Înainte de a pleca pentru studii la Londra, Gandhi a promis mamei sale, Putlibai și unchiului său, Becharji Swami că se va abține de la carne, alcool și promiscuitate. S-a ținut cu tărie de promisiuni și a dobândit mai mult decât o dietă: a dobândit bazele pentru filozofiile lui de viață. Odată cu maturizarea, Gandhi a devenit un vegetarian strict. El a scris „Baza morală a vegetarianismului” și diferite articole legate de acest subiect, unele din ele fiind publicate în revista Societății Vegetariene Londoneze, „Vegetarianul”. Gandhi însuși a fost inspirat de multe minți mărețe în timpul acestei perioade și s-a împrietenit cu președintele Societății Vegetariene Londoneze, Dr. Josiah Oldfield. Gandhi a petrecut mult timp susținând vegetarianismul în timpul și după șederea sa în Londra. Pentru Gandhi, o dietă vegetariană nu numai că ar satisface cerințele corpului, dar ar servi și unui scop economic deoarece carnea era și încă este mai scumpă decât cerealele, legumele și fructele. De asemenea, în acea perioadă mulți indieni aveau venituri mici, deci vegetarianismul era văzut nu doar ca un obicei spiritual dar și ca unul practic. El se abținea de la mâncat pentru lungi perioade, folosind postul ca formă de protest politic. El refuza să mănânce până când moartea sau cererile sale erau atinse.

Simplitatea

Gandhi credea cu convingere că o persoană implicată în serviciul societății ar trebui să ducă o viață simplă, lucru care ar putea duce, credea el, la Brahmacharya - puritatea spirituală și practică. Simplitatea lui a început prin renunțarea la modul de viață occidental pe care îl ducea în Africa de Sud. L-a numit „reducându-mă la zero”, ceea ce înseamnă renunțarea la cheltuielile inutile și adoptarea unui mod de viață simplu.

Gandhi petrecea câte o zi din fiecare săptămână în tăcere. El credea că abstinența de la vorbire îi aducea pacea interioară. În acele zile comunica cu ceilalți prin scris.

La întoarcerea în India din Africa de Sud, unde a practicat dreptul cu succes, a renunțat la a purta haine occidentale, pe care le asocia cu bogăția și succesul. El se îmbrăca pentru a fi acceptat de către cea mai săracă persoană din India, susținând folosirea pânzei lucrate în casă (khadi). Gandhi și adepții săi au adoptat purtarea hainelor țesute din fire toarse de mâna lor și încurajau și pe alții să facă la fel. În timp ce muncitorii indieni nu aveau un loc de muncă, ei își cumpărau deseori hainele de la fabricile deținute de englezi. În opinia lui Gandhi, dacă indienii și-ar fabrica propriile haine, ar cauza un puternic șoc economic sistemului britanic din India. Prin urmare, roata de tors a fost inclusă mai târziu pe steagul Congresului Național Indian. Ulterior, Gandhi a purtat un dhoti pentru tot restul vieții sale pentru a exprima simplitatea existenței sale.

Credința

Gandhi s-a născut hindus și a practicat hinduismul toată viața sa, majoritatea principiilor sale provenind din hinduism. Ca un hindus obișnuit, el credea că toate religiile sunt egale și a respins toate eforturile de a-l converti la o altă religie. A fost un teolog avid și a citit considerabil despre toate marile religii. Gandhi credea că în centrul fiecărei religii este adevărul și dragostea (compasiunea, non-violența și Regula de Aur). De asemenea, el punea la îndoială ipocrizia, abaterile și dogma din toate religiile și era un neobosit reformator social.

Gandhi a influențat lideri importanți și mișcări politice. Lideri ai luptei pentru drepturile civile din Statele Unite, inclusiv Martin Luther King și James Lawson s-au inspirat din scrierile lui Gandhi în dezvoltarea propriilor teorii despre non-violență. Activistul anti-apartheid, fostul președinte al Africii de Sud, Nelson Mandela, a fost influențat de Gandhi.

În 1931, remarcabilul fizician Albert Einstein a corespondat cu Gandhi prin scrisori, și l-a numit „un model de urmat pentru generațiile care vor veni”.

La Festivalul Internațional de la Cannes din 2007, fostul vicepreședinte SUA și ecologul Al Gore a vorbit despre influența lui Gandhi asupra lui...

SURSA si mai mult: https://ro.wikipedia.org

Nota noastra: Multi oameni nu inteleg ce inseamna non-participare non-violenta la sistem, nu inteleg si nici nu cred ca asa ceva este posibil. Din fericire a existat un om, Gandhi, care a reusit sa ne ofere un model de astfel de revolutie pasnica.  Degeaba iesiti in strada daca acasa nu continuati aceasta revolutie pasnica, care pe langa aspectele exterioare (greva fiscala, greva la locurile de munca, gasirea de solutii de autosustenabilitate, de rupere gradata si in final completa, de sistem) are si o latura interioara: manifestati sinceritate, puritate, cumpatare, generozitate, altruism. Astfel nu mai hraniti cu energia voastra acest sistem ... vorba aceea: se usuca si pica de la sine. De asemenea ne incanta maxim viziunea lui Gandhi care este fix in ton cu ceea ce am discutat in ultima vreme pe blog. Citam: "nu toată lumea trebuie să țină cu încăpăținare de non-violență, mai ales dacă aceasta este folosită ca scuză pentru lașitate: „Cred”, scria el, „că acolo unde singura alegere este între lașitate și violență, eu aș sugera violența”.  No comments ...

VEDETI FILMUL HD TRADUS, AICI 

link