CROSSROADS (2012)
Labor Pains of a New Worldview
"Crossroads:
Labor Pains of a New Worldview" este un documentar nou (din decembrie
2012) care
aduce argumente noi în vederea schimbării mentalității la nivel de
societate plecând de la nivel individual pentru a Crea în sfârșit Noua
Lume în care să trăim
cu toții în deplină armonie.
Documentarul
conectează informații în majoritate noi astfel încât explică foarte clar
necesitatea
acestei schimbări pe care trebuie să o facem fiecare, în mod individual
dar împreună. Realizarea
aparține lui Joseph Ohayon - regizor, scriitor și speaker - cunoscut
pentru abilitatea sa de a aduna piesele puzzle-ului informațional actual
și pentru
aceea de a avea o privire de ansamblu asupra întregului numit Lumea
noastră. Joseph Ohayon scrie și realizează documentare și este gazdă a
unor
talk-show-uri de televiziune din Israel și SUA, și, de asemenea, susține
prelegeri
ce care au ca subiect principal necesitatea adaptării noastre la o lume
tot mai interconectată.
După
descrierea regizorului - „Filmul explorează adâncimi ale condiției umane
actuale și apariția unei noi viziuni asupra lumii, viziune care să recreeze
lumea noastră de la interior spre exterior.”
Documentarul
aduce împreună descoperiri și constatări din biologie, psihologie, științe de
rețea (network), știința sistemelor, afaceri, cultură și mass-media, dezvăluind
mecanismele interioare ale experienței umane în secolul XXI și îndemnând pe cei
ce îl vizionează să „iasă din cutie” și să conteste presupunerile/prejudecățile lor despre cine
suntem cu adevarat, și de ce facem ceea ce facem. Toate aceste informații sunt
plasate în contextul evolutiv actual: tulburări sociale, dezastre naturale și economice
și alte eșecuri - context care ne-a adus în situația pe care o trăim astăzi. Acest
context pregătește pașii unei noi viziuni integrate asupra lumii, viziune care
își croiește drum prin puterea rețelelor sociale în prim-planul conștiinței
noastre personale și colective.
Filmul oferă
o imagine proaspătă asupra realității noastre pentru toți cei care îl
vizionează și o chemare clară pentru toți cei care poartă în interiorul lor
semințele ce vor naște noua viziune asupra Lumii.
În cadrul
filmului apar intervenții ale unor cunoscuți oamenii de știință, gânditori și
mari vizionari precum: Amit Goswami, Neale Donald Walsch, Elisabet Sahtouris,
Bruce Lipton, Peter Joseph (creatorul seriei „Zeitgeist”), Caroline A. Miller, Nicholas
Christakis, James Fowler, Michael Laitman, Ervin Laszlo, Dean Radin, Dave
Sherman, Annie Leonard, Jairon G. Cuesta, și John St. Augustine.”
Informații detaliate despre cei care și-au adus contribuția la
realizarea acestui documentar se pot găsi pe pagina oficială a acestuia aici (click!).
„Imaginati-va ce s-ar intampla daca mediul inconjurator s-ar schimba complet!!!!
Cum
ar fi daca am auzi non-stop, la stiri, ca prin arta, distractie,
reclame, suntem cu totii interdependenti si, in acelasi tip,
interconectati intr-un singur sistem? Cum ar arata lumea noastra? Cum
te-ai raporta la ceilalti din acel sistem?
- Vei incepe, dintr-o data, sa te simti inrudit cu ceilalti, de parca ti-ar fi foarte apropiati
- Vei fi mai putin ingrijorat despre modalitatea de a-l exploata pe celalalt de langa tine sau cum sa-l manipulezi sau chiar sa profiti de pe urma lui
- Vei observa ca cealalta persoana iti este cumva mult mai apropiata si vei avea chiar sentimente de afinitate catre ea.
- Vei incepe sa ii plasezi pe ceilalti la un nivel la care acum gandesti despre familia sau copii tai
- Vei lua seama de parerea lor, atunci cand te vei gandi sa faci ceva in viata – si vei gandi: "Cum vor fi ei afectati?"
Acesta
este modul de schimbare de care avem nevoie si prin care trebuie sa
trecem , iar asta se poate intampla doar intr-un mediu pe care il cream
noi insine.
BRUCE LIPTON
„Daca privim la criza economica, ecologica, spirituala si spunem:
Eu nu sunt fericit, societatea nu e fericita; ce anume nu merge aici? Asta e scanteia!
Trebuie
sa avem probleme, ca sa putem avea solutii. Problemele ajuta
creativitatea. In realitate, problema nu exista; problema este, de fapt,
o stare de tranzitie
Asa vad si crizele din ziua de astazi, ca pe un punct de tranzitie pentru omenire, le vad nu neaparat ca pe ceva iesit din comun
De
la cea mai veche bacterie observam din ce in ce mai mult in natura, ca
aceste celule trec printr-o perioada juvenila, chiar ostila parca aflata
intr-o competitie cu ea insasi. Si, putin mai tarziu, observam ca
aceste celule realizeaza cat de bine functioneaza, cooperand. Atunci
cand descoperim ca e mult mai ieftin si mult mai eficient si benefic
pentru toata lumea, sa ne hraneim "inamicul", in loc de a ne lupta cu el
in tot acest timp, atunci suntem pe drumul ce duce spre noua
civilizatie pe care o cautam cu totii
Partea
frumoasa este ca putem folosi modelele aflate in natura si sa intelegem
ca aceste modele exista si ele se repeta. Daca ai dori sa observi un
model care se repeta in continuu, pe aceasta planeta, acum si care sa ne
dea un exmplu a ceea se se intampla, atunci priveste o omida care
creste.
O
omida reprezinta, sa spunem, sapte milliarde de celule vii, sub aceeasi
piele. Fiecare celula reprezinta un cetatean. Si, ce credeti? Sunt
exact ca noi oamenii, muncesc in fiecare zi, celulele din sistemul
digesitv absorb mancarea, o digera si creaza produse.
Unele
dintre ele sunt numite motilitati. Aceste celule sunt cele care ii
asigura omizii miscarea si reprezinta structuri ca si autostrazile
noastre cu camioane, masini.
Celulele
sistemului imunitar isi fac si ele treaba lor, de a proteja acest
sistem. Sistemul respirator se asigura ca oxigenul este asimilat. Deci,
toate aceste celule au treaba lor.
Iar
Omida creste. Daca tu ai fi un reporter aflat inauntru si ai privi in
jurul tau, ai spune: "Da, economia creste, baieti, creste in fiecare zi,
toata lumea munceste.. .si asta e ceea ce dorim sa vedem in fiecare zi.
Cu cat anume crestem in fiecare zi, aveti vreo estimare in procente?"
Iar, mai apoi, omida atinge un maxim de crestere si in acel moment se opreste din mancare – nu
mai poate manca absolut nimic. A atins punctul culminant. Atunci, daca
esti o celula in interiorul acelui organism, imagineaza-ti ce s-ar
intampla, daca dintr-o data nu mai ai slujba pe care o aveai, mancarea
este mai putina, iar sistemul tau digestiv spune:
"Of,
munca nu mai e ce era odata, fabrica nu mai produce cum o facea odata".
Iar la un anumit moment, atinge un nivel cand multe celule sunt
concediate.
Avem
celule care nu mai fac nimic, acum. De ce? Pentru ca nu mai exista
suficienta mancare pentru toate. Si alte slujbe sunt afectate din cauza
mancarii. Implicit, nu mai e suficienta energie si toate sistemele incep
sa concedieze celule. Foarte curand, e un haos de nedescris sub acea
piele de omida. De ce?
Pentru
ca sistemul s-a oprit din crestere, celulele nu mai au de munca, nimic
nu mai evolueaza, iar intregul organism nu mai functioneaza.
Daca ai fi o celula, in acel moment ai privi in jur si ai spune: "Doamne, lumea aceasta se va sfarsi!"
Si,
cu toate acestea, in mijlocul miliardelor de celule exista un alt fel
de celule, care desi sunt identice genetic si nu difera cu nimic de
restul, gandesc altfel, raspund la stimuli in mod diferit. Aceste celule
au un nume intersant si anume, "celulele imaginale" . Aceste celule imaginale aduc o noua viziune.
CELULE IMAGINALE
Cee
ce se intampla, in mijlocul acestui intreg haos, cand majoritatea
celorlalte celule cred ca sfarsitul e aproape. Aceste celule imaginale
incep sa impanzeasca idei si viziuni noi, un plan nou, o noua schema, o
noua forma de existenta. In jurul acestor idei, restul de celule se
reorganizeaza si incep sa creeze organizatii noi, masive, pentru a creea
ceva si mai fabulos decat o faceau pana acum. Un sistem care e mult mai
sustenabil, un sistem cu un nivel mai inalt de evolutie – iar acel sistem pe care-l contruiesc se numeste: "FLUTURELE"
Deci
exista o perioada de tranzitie de la lumea veche a omizii, cu vechiul
sistem de credinta si fel de viata, ce nu mai poate functiona
Asadar, exista doua optiuni in aceasta lume, in clipa de fata:
Poti ramane la nivelul de omida – si atunci, spui: "Doamne, cade cerul pe noi" si sa traiesti cu teama,
Sau poti spune: "Nu mai avem nevoie de omida. Doresc sa construiesc fluturele" De ce?
Pentru ca atunci cand devin activ si pozitiv, in procesul de constructie al fluturelui, sunt in priza, muncesc, creez fluturele.
Daca
doar stau si plang de mila omidei, atunci nu fac altceva decat sa ma
imbolnavesc pe mine si pe cei din jur. De ce? Nu mai contribui cu nimic
la evolutie. Si atunci, unde ne aflam noi? Suntem la faza de a renunta
la omida in civilzatia noastra – chiar inainte ca fluturele sa se ridice.
Ceea ce trebuie sa recunoastem este ca toate aceste crize nu exista in afara constiintei noastre, ci ele exista in interior
Exista
un plan in toata aceasta nebunie. Daca ne uitam la evolutia biologica,
toate evolutiile importante au fost precedate de o catastrofa.
Iar
aceasta este evolutia fiintei omenesti, plecand de la faptul ca suntem
ingrijorati si incarcati cu emotii negative si devenim irationali sa mai
putem asculta de anumite valori ca dragoste, frumusete, dreptate,
adevar, bunatate. Trebuie sa le ascultam pe toatea acestea. Dar cum o
facem, fara a trece prin chinuri si suferinte?
EVOLUTIA CONSTIINTEI
Eu
cred ca problema actuala este, cum facem ca un numar cat mai mare de
oameni sa inteleaga ca noi reprezentam, cu totii, un singur organism si a
intelege acea unitate.
Mediul
nostru inconjurator trebuie schimbat, in asa fel in cat noi sa ne
respectam unii pe altii – si asta, in timp ce sistemul nostru de valori
trebuie sa inteleaga ca nu mai putem supravietui doar cu gandirea logica
si mentalitatea de concurenta, care a fost promovata de atatea
generatii. Daca acest mediu continua sa impuna acest egoism, atunci va
fi si mai greu sa iesim din el. Insa, daca cream un mediu care ne ajuta
si ne da puterea de a darui, iar prin a darui esti recompensat atunci
cred ca vom reusi sa ne miscam mult mai repede, in acea mentalitate de
daruire.”
SURSA: Newsletter Editura For You (Extras din film)
VEDEȚI FILMUL TRADUS AICI:
FILMUL ESTE OPEN SOURCE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mă văd nevoit să fac unele precizări pentru cei care nu înțeleg subtilitatea noțiunii de moderare online. Mai bine zis, fiindcă este un site personal, nu poate exista nici dreptul la replică, nici cel de a comenta pe site-ul meu. Ambele sunt simple privilegii, acordate, temporar, celor care apreciază faptul că primesc, pe gratis, ceva foarte muncit și, mai ales, celor care nu folosesc un limbaj agresiv sau suburban sau care nu bat câmpii pe lângă subiect, fără a fi în temă cu postările anterioare ale site-ului.
Iar comentariu înseamnă câteva fraze, nu o altă postare.
De asemenea, nici comentariile la comentariul altui comentariu nu vor fi acceptate. Polemizați unde doriți, dar nu aici.
Apoi referiți-vă pe cât posibil doar la subiectul postării. Folosiți un limbaj decent. Dacă intrați în clinciuri cu alți comentatori, folosiți argumente, nu injurii.
Comentariile care nu respectă aceste cerințe vor fi respinse fara discuții.
Vă mulțumesc pentru înțelegere!