Dr. William H. Andrew's Presentation -
Telomerase Activation The Future of Anti-Aging Medicine
@ A4M Conference September 11, 2009
Vă prezentăm astăzi un filmuleţ scurt, dar comprehensiv, tradus, prin care suntem puşi la curent cu alte descoperiri ştiinţifice excepţionale din domeniul medicinei şi biologiei. Însă, în preambul, aşa cum v-am obişnuit, vă prezentăm niste articole care completează şi clarifică, poate, subiectele abordate în acest filmuleţ.
Oamenii de ştiinţă se află cu un pas mai aproape de crearea medicamentului care prelungeşte viaţa, după ce au descoperit secretul tinereţii.
Experimentul, condus de medicul Ronald DePinho de la Universitatea Harvard, are ca idee intriga filmului "The Curious Case of Benjamin Button". Practic, DePinho a reuşit, pentru prima dată, să inverseze procesul de îmbătrânire, în cadrul experimentelor realizate pe şoareci.
Înainte de tratament, pielea, creierul şi alte organe ale cobailor, semănau cu cele ale unei persoane de 80 de ani. În doar două luni de zile în care şoarecilor le-a fost administrat un medicament, au crescut atât de multe celule noi, încât subiecţii experimentului au întinerit.
"Până în 2025 vor exista 1,2 miliarde de persoane cu vârste de peste 60 de ani, când apar boliile cardiovasculare, cancer, Alzheimer. Dar suntem în curs de a lua o povară grea de pe umerii societăţii. Este pentru prima dată când procesul de îmbătrânire a fost inversat, ceea ce înseamnă că există un punct la care îmbătrânirea organelor este inversată", a declarat Ronald DePinho, citat de Daily Mail.
În toate celule noastre se găsesc telomerii, care pot fi asemănaţi cu bucăţile de plastic care protejează capetele şireturilor de la destrămare. Ei au rolul de a proteja cromozomii şi reprezintă un semn al tinereţii biologice. Pe măsură ce îmbătrânim însă, telomerii se scurtează tot mai mult, crescând şansele instalării bolilor specifice vârstei înaintate. În cele din urmă, aceştia devin atât de scurţi, încât celule mor.
Aici intervine rolul telomerazei, care este o enzimă cu rolul de a reface capetele cromozomilor. Din păcate, această enzimă există numai în unele celule.
Doctorul DePinho însă, a reuşit să transmită şocuri telomerazei, pentru a împiedica moartea celulelor din trupul şoarecilor îmbătrâniţi prematur, pentru a imita procesul uman de îmbătrânire. În termeni umani, ar fi vorba despre o persoană de 40 de ani, care arată de 80, iar în urma experimentului, are trăsăturile unei persoane de 50 de ani. El se aştepta ca tehnica să oprească sau să încetinească procesul de îmbătrânire, motiv pentru care a fost uimit când a descoperit că a reuşit să-l inverseze.
DePinho consideră că ar trebui să se poată face o pastilă cu aceleaşi efecte şi asupra oamenilor. Administrată persoanelor de vârstă mijlocie, pastila ar putea întârzia sau împiedica dezvoltarea bolilor de inimă, a diabetului sau Alzheimer-ului. De altfel, ar putea chiar prelungi viaţa, susţine medicul DePinho.
Există însă şi reacţii adverse. Nivelurile ridicate ale telomerazei pot alimenta instalarea cancerului şi este puţin probabil ca o singură pastilă să înlăture toate problemele ce vin odată cu îmbătrânirea."
SURSA: http://www.prostemcell.ro/
Dorinta de a supravietui este esentiala pentru “misiunea” noastra genetica de propagare a speciei. Ca specie ne petrecem mult timp incercand sa fugim de propria noastra mortalitate. Indraznim chiar sa visam nemurirea. De ce murim? Ce-ar fi daca am putea trai etern?
In timp ce aspectele filozofice ridicate de aceste intrebari sunt dezbatute de secole si vor ramane motiv de dezbateri viitoare, stiinta face progrese. Daca specia umana va cunoaste vreodata nemurirea, aceast lucru va fi posibil numai pe cale stiintifica. Anul acesta, premiul Nobel pentru Medicina si Fiziologie a fost acordat unui grup de cercetatori pentru studiul telomerilor si a telomerazei.
Hayflick spunea (1961) ca senescenta corespunde unui stadiu insotit de semne de alterare morfologica si biochimica in care celulele corpului inceteaza sa mai prolifereze pentru ca au depasit o limita - cea a vietii replicative. James Watson observa ceea ce el numea “problema replicatiei terminale”, adica incapacitatea ADN polimerazei de a copia corect tot ADN-ul linear ramanand necopiat un mic fragment aflat la capatul acestuia. In aceeasi perioada, Olovnikov gasea legatura intre problema replicatiei terminale si senescenta celulara descrisa de Hayflick. Pentru Olovnikov "problema replicatiei terminale" era cauza scurtarii progresive a capetelor cromozomilor (telomeri) si functioneaza ca un “ceas molecular” care stabileste numarul maxim de diviziuni celulare de-a lungul vietii controland deci in mod direct procesul imbatranirii. Astazi s-a demonstrat ca acest model este corect - se accepta faptul ca scurtarea telomerilor este cauza principala a imbatranirii celulare.
Telomerii - secvente de ADN aflate la capetele cromozomilor - au un rol protector al acestora. Au fost comparati cu micile bucati de plastic care protejeaza capetele sireturilor impiedicand destramarea lor. La fiecare diviziune celulara, telomerii se scurteaza. Daca ajung sa fie prea scurti, ating limita lui Hayflick, punct in care nu mai protejeaza. Corpul imbatraneste si in final, moare. Celule cultivate in laborator care provin de la bebelusi se divid de 80-90 de ori iar cele care provin de la adulti se divid de 20-30 de ori. Celulele au insa mecanisme de compensare care incearca sa mentina constanta lungimea telomerilor. O enzima abundenta in celulele care se divid frecvent (embrionare, imunitare etc) - telomeraza - poate repara telomerii dupa fiecare diviziune. Dupa formarea completa a corpului, telomeraza este inhibata in multe celule somatice, asa ca telomerii acestora se vor scurta cu fiecare diviziune celulara.
Ne poate dezvalui cercetarea telomerilor si a telomerazei secretul nemuririi? Posibil, dar cautarea eternitatii nu este lipsita de probleme. Inducand o celula sa produca telomeraza, ea va supravietui indefinit, dar…la fel de bine poate deveni o celula canceroasa. O fi batranetea pretul pe care-l platim pentru protectia impotriva cancerului? Cancerul este in esenta multiplicarea necontrolata a celulelor. In 1951 Henrietta Lacks si-a facut o biopsie de rutina in Baltimore. O parte din celulele sale tumorale a fost trimisa (fara aprobarea sa) pentru cercetare la John Hopkins Universit Medical School. Lacks a murit in acelasi an de cancer de col uterin dar celulele sale - faimoasele celule HeLa - traiesc si azi si se reproduc indefinit in laboratoare din toata lumea. Daca s-ar gasi o terapie care sa inhibe telomeraza in celulele canceroase, probabil s-ar gasi o forma de a lupta impotriva cancerului. 95% din celulele canceroase au telomeraze active. Realitatea este insa mai complexa.
In anii ’80 cercetatorii inca nu identificasera potentialul terapiilor anticancer in cercetarea privind mentinerea integritatii telomerilor. Ceea ce arata ca in stiinta de multe ori nu se stie cand descoperirea unei pietre banale se dovedeste a fi descoperirea unei minunate pietre pretioase."
SURSA: http://oenoanda.blogspot.com/
VEZI FILMUL TRADUS, AICI
Filmul poate fi vazut de cei care au donat, la cerere. Mulțumesc.
Notă: In film sunt subliniate multe dintre "binefaceriile" medicinei moderne (gen vaccinuri, chemioterapie, samd, care stim cat de nocive pot fi ) si se promoveaza idea evolutionista (ideea ca am plecat cu totii de la o celula - o teorie cu multe lacune).
De asemenea, nu se spune ca acel supresor al activarii genei telomerazei poate fi inlaturat si cu ajutorul credintelor noastre, dupa cum afirma Bruce Lipton in filmele cu el.
Pentru Dr. Andrew, totul se reduce la molecule, la pastile. Asadar, ne disociem de unele dintre ideile prezentate in acest film, insa e bine sa luam ceea ce este bun din aceste descoperiri de top.
In ceea ce priveste faptul ca celulele canceroase sunt nemuritoare, am putea avansa ideea ca poate sunt mai sanatoase decat restul corpului si mai normale la "cap" decat "aglomerarea" cealalta de celule din care se trag, si poate au ales sa se separe si sa se autoguverneze !?! Si poate, in momentul cand si celelalte celule vor deveni nemuritoare, cancerul va fi stopat sau mai bine zis, eclipsat, si moartea fizica si batranetea eradicata. Totul e posibil. Important este sa credem acest lucru si astfel sa ne rescriem ADN-ul, sa ne (re)trezim potentialul genetic urias ascuns in genele noastre!
Filmuletul este totusi o completare foarte buna la filmele cu Bruce Lipton .
(in Categoria BRUCE LIPTON gasiti mai multe filme in care apare acest cercetator de top, insa va recomandam in special Where Mind And Matter Meet). Este suficient sa cautati pe google dupa telomeraza (click aici) si veti gasi numeroase alte articole.
Tavi Mateas :
„Telomerii, o regiune de ADN situata la capatul fiecarui cromozom liniar, au fost luati in considerare de oamenii de stiinta ca fiind un reper pentru identificarea varstei biologice (reale) si aproximarea sperantei de viata a oamenilor. Datorita asocierii lor cu estimarea longevitatii, telomerii sunt considerati a fi o posibila solutie de amanare a procesului natural de imbatranire. De aceea, acestia fac obiectul multor studii de specialitate, care urmaresc in special cresterea duratei de viata cu ajutorul telomerilor. Telomerii protejeaza ADN-ul pe masura ce celulele se divid repetitiv. Odata cu trecerea timpului, telomerii se scurteaza progresiv, concomitent cu imbatranirea celulelor, iar cand lungimea lor ajunge sa fie insuficienta si nu se mai pot repara, cromozomii se destrama, iar celulele nu se mai pot divide, instalandu-se moartea celulara (apoptoza). Se estimeaza ca lungimea telomerilor se reduce, in medie, anual, cu 21 de nucleotide sau unitati structurale. Principalul rol al telomerilor este acela de a impiedica unirea a doi cromozomi la capete si de a ajuta la o pierdere cat mai mica a informatiei genetice in timpul procesului de replicare a ADN-ului.
Persoanele cu un procent ridicat de telomeri scurti sunt mai predispuse dezvoltarii cancerului, afectiunilor cardiovasculare si altor boli asociate cu inaintarea in varsta, precum si decesului prematur. Oamenii de stiinta estimeaza ca aproximativ 50% din gradul de variabilitate al lungimii telomerilor este mostenit, iar restul este influentat de factorii de mediu si de cei legati de modul de viata. Trei cercetatori americani au primit premiul Nobel pentru Medicina in anul 2009, pentru descoperirile lor legate de telomeri si longevitate, insa nu s-a depistat inca o conexiune clara intre lungimea acestora, imbolnaviri si imbatranire. In prezent, specialistii incearca sa afle daca telomerii scurti sunt o cauza a instalarii bolilor si a imbatranirii, o consecinta a acestora sau doar simpli biomarkeri ce reflecta varsta biologica si speranta de viata a unei persoane. Interesul major al cercetatorilor este identificarea unei metode de intretinere sau crestere a lungimii telomerilor, care sa ajute la mentinerea tineretii si a starii de sanatate odata cu trecerea anilor. In ultimii ani, au fost dedicate numeroase studii stiintifice observarii cauzelor scurtarii telomerilor, legate de modul de viata al oamenilor sedentarismul, fumatul sau dieta necorespunzatoare.
Rezultatele sunt promitatoare, insa mai este o cale lunga de strabatut pana la o descoperire stiintifica valoroasa. Unele cercetari au observat ca persoanele (si cobaii de laborator) care fac miscare in mod regulat au telomeri mai lungi decat oamenii sedentari, semn ca lipsa activitatii fizice se reflecta si in acesti biomarkeri ai ADN-ului celular. Asadar, sportul este cu certitudine o forma de intretinere a sanatatii si a frumusetii, insa nu se stie exact intensitatea necesara a exercitiilor pentru mentinerea lungimii telomerilor (respectiv a vigurozitatii fizice) Un alt studiu publicat in anul 2013 in revista Lancet Oncology a descoperit ca barbatii diagnosticati cu cancer de prostata, care au urmat o dieta saraca in grasimi si bogata in vegetale, alaturi de un program sustinut de sport si de combatere a stresului, timp de 5 ani, au prezentat telomeri mai lungi la finalul studiului, comparativ cu dimensiunea anterioara a acestora. Cercetatorii italieni au publicat in revista Mutagenesis, in anul 2012, rezultatele unei cercetari dedicate alimentatiei, in raport cu impactul acesteia asupra lungimii telomerilor.
Rezultatele au aratat ca oamenii care consuma in mod frecvent cantitati mari de legume bogate in beta-caroten si antioxidanti au telomerii mai lungi decat cele cu o dieta saraca in astfel de nutrienti. Alte studii au asociat dietele care furnizeaza cantitati mari de vitamina D, C si E, complexul de vitamine B, zinc, magneziu si grasimi esentiale omega-3 cu telomeri mai lungi ai oamenilor care le consuma in mod regulat. lomerele sunt reprezentate de capetele cromozomilor liniari şi potrivit oamenilor de ştiință, scurtarea lor poate determina apariția a numeroase afecțiuni. Telomerele au rolul de a proteja şi de a asigura integritatea ADN-ului de codificare a genomului. Studiile realizate în acest sens au demonstrat că scurtarea telomerelor determină apariția unui proces de îmbătrânire la nivelul celulelor, telomerii stabilind astfel durata de viață a acestora din urmă. Totodată, cercetările efectuate în acest domeniu arată prezența unui mecanism activ, dar limitat, care participă la repararea structurilor enzimatice în urma scurtării telomerelor la nivelul celulelor proliferative.
Alungirea telomerelor la nivelul celulelor tumorale determină apariția unei proliferări celulare anormale şi accentuate la nivelul acestor celule. Astfel, telomerii au rol important în apariția şi dezvoltarea proceselor canceroase. Scurtarea telomerelor este legată şi de apariția altor afecțiuni, precum anemia aplastică şi diferitele tipuri de disfuncții hepatice. Elementele care țin de repararea defectuoasă şi accelerarea procesului de degradare a telomerelor determină apariția unor mutații moleculare care reprezintă cauzele principale ale acestor afecțiuni. Telomerele sunt alcătuite din secvențe repetitive de nucleotide, care se repetă de câteva sute sute de mii de ori la nivelul extremităților unui cromozom. Pe suprafața ADN-ului telomeric poate fi identificat un grup de proteine cunoscut sub denumirea de „colectiv de proteine shelterin”, cu rol în protejarea şi menținerea integrității structurii telomerilor.Datorită faptului că sinteza ADN-ului se poate realiza într-o singură direcție, nu se poate realiza completarea primerilor ARN localizați la nivelul extremităților cromozomiale. Aceasta duce la pierderea unei mici cantități de ADN la fiecare diviziune celulară; această pierdere poate fi observată la nivelul telomerilor. În timpul desfăşurării procesului de îmbătrânire celulară are loc diviziunea celulară şi scurtarea telomerilor. Atunci când scurtarea telomerilor este severă apare senescența celulară, cu întreruperea diviziunii celulare sau cu apariția apoptozei (moartea celulară programată).
Repararea defectuoasă şi deteriorarea accelerată a telomerilor sunt principalele cauze moleculare care determină apariția acestor boli; aceste două mecanisme reprezintă şi ținta terapiilor administrate în prezent. Deteriorarea structurii telomerilor duce la apariția unui fenomen cunoscut sub denumirea de „senescență replicativă” sau „limita Hayflick”, care este legat de cel mai mare număr de diviziuni celulare care poate apărea la nivelul unei celule aflată la nivelul culturilor de țesuturi înainte de întreruperea procesului de diviziune celulară. Astfel, lungimea telomerilor este un element prin intermediul căruia se apreciază evoluția unei celule proliferative. Atunci când procesul de proliferare celulară continuă, deşi a apărut scurtarea critică a telomerilor, are loc compromiterea funcției de protecție a telomerilor, cu pierderea informației genetice subtelomerice şi apariția recombinărilor cromozomiale, cu instabilitate cromozomială, aneuploidie şi apariția fenotipului cancerigen. Anumite celule proliferative au capacitatea de a alungi telomerii pe cale enzimatică, prin intermediul complexului telomerazic.
Telomeraza este o enzimă - reversranscriptază, în componența căreia se află o mică moleculă de ARN cu rol de matriță complementară porțiunii de telomer scurtată. Astfel, telomeraza are rolul de a contrabalansa efectele diviziunii celulare şi a procesului de îmbătrânire a materialului genetic, având un rol deosebit de important în prevenirea apariției instabilității genetice, a senescenței şi a apoptozei celulare. Procesul de reparare a structurii telomerilor de către telomerază are loc în mod obişnuit la nivelul celulelor stem embrionare şi adulte, precum şi la nivelul anumitor celule aparținând sistemului imunitar. Totodată, protejarea structurii telomerilor se poate realiza prin intermediul altor mecanisme, precum calea alternativă care, pentru a păsra lungimea telomerilor, utilizează recombinarea cromozomială. În acest caz, telomerii sunt transferați de la nivelul unui cromozom la altul, cu elaborarea a unor celule fiice a căror cromozomi au telomerii scurtați şi a unor celule a căror cromozomi au telomerii alungiți. Scurtarea severă a telomerilor poate determina moartea acestora sau apariția procesului de senescență celulară.
Supraviețuirea a câtorva celule se datorează activității proteinei p53. Procesul de reparare a telomerilor este expus unor presiuni selective intense. Diskeratoza congenitală este caracterizată prin insuficiența medulară apărută pe fondul unei disfuncții a telomerilor. Persoanele cu diskeratoză congenitală prezintă un risc de 100 de ori mai mare de a dezvolta leucemie mieloidă acută şi de 1000 de ori mai mare de a dezvolta cancer lingual față de populația neafectată.
De asemenea, nu se spune ca acel supresor al activarii genei telomerazei poate fi inlaturat si cu ajutorul credintelor noastre, dupa cum afirma Bruce Lipton in filmele cu el.
Pentru Dr. Andrew, totul se reduce la molecule, la pastile. Asadar, ne disociem de unele dintre ideile prezentate in acest film, insa e bine sa luam ceea ce este bun din aceste descoperiri de top.
In ceea ce priveste faptul ca celulele canceroase sunt nemuritoare, am putea avansa ideea ca poate sunt mai sanatoase decat restul corpului si mai normale la "cap" decat "aglomerarea" cealalta de celule din care se trag, si poate au ales sa se separe si sa se autoguverneze !?! Si poate, in momentul cand si celelalte celule vor deveni nemuritoare, cancerul va fi stopat sau mai bine zis, eclipsat, si moartea fizica si batranetea eradicata. Totul e posibil. Important este sa credem acest lucru si astfel sa ne rescriem ADN-ul, sa ne (re)trezim potentialul genetic urias ascuns in genele noastre!
Filmuletul este totusi o completare foarte buna la filmele cu Bruce Lipton .
(in Categoria BRUCE LIPTON gasiti mai multe filme in care apare acest cercetator de top, insa va recomandam in special Where Mind And Matter Meet). Este suficient sa cautati pe google dupa telomeraza (click aici) si veti gasi numeroase alte articole.
Tavi Mateas :
„Telomerii, o regiune de ADN situata la capatul fiecarui cromozom liniar, au fost luati in considerare de oamenii de stiinta ca fiind un reper pentru identificarea varstei biologice (reale) si aproximarea sperantei de viata a oamenilor. Datorita asocierii lor cu estimarea longevitatii, telomerii sunt considerati a fi o posibila solutie de amanare a procesului natural de imbatranire. De aceea, acestia fac obiectul multor studii de specialitate, care urmaresc in special cresterea duratei de viata cu ajutorul telomerilor. Telomerii protejeaza ADN-ul pe masura ce celulele se divid repetitiv. Odata cu trecerea timpului, telomerii se scurteaza progresiv, concomitent cu imbatranirea celulelor, iar cand lungimea lor ajunge sa fie insuficienta si nu se mai pot repara, cromozomii se destrama, iar celulele nu se mai pot divide, instalandu-se moartea celulara (apoptoza). Se estimeaza ca lungimea telomerilor se reduce, in medie, anual, cu 21 de nucleotide sau unitati structurale. Principalul rol al telomerilor este acela de a impiedica unirea a doi cromozomi la capete si de a ajuta la o pierdere cat mai mica a informatiei genetice in timpul procesului de replicare a ADN-ului.
Persoanele cu un procent ridicat de telomeri scurti sunt mai predispuse dezvoltarii cancerului, afectiunilor cardiovasculare si altor boli asociate cu inaintarea in varsta, precum si decesului prematur. Oamenii de stiinta estimeaza ca aproximativ 50% din gradul de variabilitate al lungimii telomerilor este mostenit, iar restul este influentat de factorii de mediu si de cei legati de modul de viata. Trei cercetatori americani au primit premiul Nobel pentru Medicina in anul 2009, pentru descoperirile lor legate de telomeri si longevitate, insa nu s-a depistat inca o conexiune clara intre lungimea acestora, imbolnaviri si imbatranire. In prezent, specialistii incearca sa afle daca telomerii scurti sunt o cauza a instalarii bolilor si a imbatranirii, o consecinta a acestora sau doar simpli biomarkeri ce reflecta varsta biologica si speranta de viata a unei persoane. Interesul major al cercetatorilor este identificarea unei metode de intretinere sau crestere a lungimii telomerilor, care sa ajute la mentinerea tineretii si a starii de sanatate odata cu trecerea anilor. In ultimii ani, au fost dedicate numeroase studii stiintifice observarii cauzelor scurtarii telomerilor, legate de modul de viata al oamenilor sedentarismul, fumatul sau dieta necorespunzatoare.
Rezultatele sunt promitatoare, insa mai este o cale lunga de strabatut pana la o descoperire stiintifica valoroasa. Unele cercetari au observat ca persoanele (si cobaii de laborator) care fac miscare in mod regulat au telomeri mai lungi decat oamenii sedentari, semn ca lipsa activitatii fizice se reflecta si in acesti biomarkeri ai ADN-ului celular. Asadar, sportul este cu certitudine o forma de intretinere a sanatatii si a frumusetii, insa nu se stie exact intensitatea necesara a exercitiilor pentru mentinerea lungimii telomerilor (respectiv a vigurozitatii fizice) Un alt studiu publicat in anul 2013 in revista Lancet Oncology a descoperit ca barbatii diagnosticati cu cancer de prostata, care au urmat o dieta saraca in grasimi si bogata in vegetale, alaturi de un program sustinut de sport si de combatere a stresului, timp de 5 ani, au prezentat telomeri mai lungi la finalul studiului, comparativ cu dimensiunea anterioara a acestora. Cercetatorii italieni au publicat in revista Mutagenesis, in anul 2012, rezultatele unei cercetari dedicate alimentatiei, in raport cu impactul acesteia asupra lungimii telomerilor.
Rezultatele au aratat ca oamenii care consuma in mod frecvent cantitati mari de legume bogate in beta-caroten si antioxidanti au telomerii mai lungi decat cele cu o dieta saraca in astfel de nutrienti. Alte studii au asociat dietele care furnizeaza cantitati mari de vitamina D, C si E, complexul de vitamine B, zinc, magneziu si grasimi esentiale omega-3 cu telomeri mai lungi ai oamenilor care le consuma in mod regulat. lomerele sunt reprezentate de capetele cromozomilor liniari şi potrivit oamenilor de ştiință, scurtarea lor poate determina apariția a numeroase afecțiuni. Telomerele au rolul de a proteja şi de a asigura integritatea ADN-ului de codificare a genomului. Studiile realizate în acest sens au demonstrat că scurtarea telomerelor determină apariția unui proces de îmbătrânire la nivelul celulelor, telomerii stabilind astfel durata de viață a acestora din urmă. Totodată, cercetările efectuate în acest domeniu arată prezența unui mecanism activ, dar limitat, care participă la repararea structurilor enzimatice în urma scurtării telomerelor la nivelul celulelor proliferative.
Alungirea telomerelor la nivelul celulelor tumorale determină apariția unei proliferări celulare anormale şi accentuate la nivelul acestor celule. Astfel, telomerii au rol important în apariția şi dezvoltarea proceselor canceroase. Scurtarea telomerelor este legată şi de apariția altor afecțiuni, precum anemia aplastică şi diferitele tipuri de disfuncții hepatice. Elementele care țin de repararea defectuoasă şi accelerarea procesului de degradare a telomerelor determină apariția unor mutații moleculare care reprezintă cauzele principale ale acestor afecțiuni. Telomerele sunt alcătuite din secvențe repetitive de nucleotide, care se repetă de câteva sute sute de mii de ori la nivelul extremităților unui cromozom. Pe suprafața ADN-ului telomeric poate fi identificat un grup de proteine cunoscut sub denumirea de „colectiv de proteine shelterin”, cu rol în protejarea şi menținerea integrității structurii telomerilor.Datorită faptului că sinteza ADN-ului se poate realiza într-o singură direcție, nu se poate realiza completarea primerilor ARN localizați la nivelul extremităților cromozomiale. Aceasta duce la pierderea unei mici cantități de ADN la fiecare diviziune celulară; această pierdere poate fi observată la nivelul telomerilor. În timpul desfăşurării procesului de îmbătrânire celulară are loc diviziunea celulară şi scurtarea telomerilor. Atunci când scurtarea telomerilor este severă apare senescența celulară, cu întreruperea diviziunii celulare sau cu apariția apoptozei (moartea celulară programată).
Repararea defectuoasă şi deteriorarea accelerată a telomerilor sunt principalele cauze moleculare care determină apariția acestor boli; aceste două mecanisme reprezintă şi ținta terapiilor administrate în prezent. Deteriorarea structurii telomerilor duce la apariția unui fenomen cunoscut sub denumirea de „senescență replicativă” sau „limita Hayflick”, care este legat de cel mai mare număr de diviziuni celulare care poate apărea la nivelul unei celule aflată la nivelul culturilor de țesuturi înainte de întreruperea procesului de diviziune celulară. Astfel, lungimea telomerilor este un element prin intermediul căruia se apreciază evoluția unei celule proliferative. Atunci când procesul de proliferare celulară continuă, deşi a apărut scurtarea critică a telomerilor, are loc compromiterea funcției de protecție a telomerilor, cu pierderea informației genetice subtelomerice şi apariția recombinărilor cromozomiale, cu instabilitate cromozomială, aneuploidie şi apariția fenotipului cancerigen. Anumite celule proliferative au capacitatea de a alungi telomerii pe cale enzimatică, prin intermediul complexului telomerazic.
Telomeraza este o enzimă - reversranscriptază, în componența căreia se află o mică moleculă de ARN cu rol de matriță complementară porțiunii de telomer scurtată. Astfel, telomeraza are rolul de a contrabalansa efectele diviziunii celulare şi a procesului de îmbătrânire a materialului genetic, având un rol deosebit de important în prevenirea apariției instabilității genetice, a senescenței şi a apoptozei celulare. Procesul de reparare a structurii telomerilor de către telomerază are loc în mod obişnuit la nivelul celulelor stem embrionare şi adulte, precum şi la nivelul anumitor celule aparținând sistemului imunitar. Totodată, protejarea structurii telomerilor se poate realiza prin intermediul altor mecanisme, precum calea alternativă care, pentru a păsra lungimea telomerilor, utilizează recombinarea cromozomială. În acest caz, telomerii sunt transferați de la nivelul unui cromozom la altul, cu elaborarea a unor celule fiice a căror cromozomi au telomerii scurtați şi a unor celule a căror cromozomi au telomerii alungiți. Scurtarea severă a telomerilor poate determina moartea acestora sau apariția procesului de senescență celulară.
Supraviețuirea a câtorva celule se datorează activității proteinei p53. Procesul de reparare a telomerilor este expus unor presiuni selective intense. Diskeratoza congenitală este caracterizată prin insuficiența medulară apărută pe fondul unei disfuncții a telomerilor. Persoanele cu diskeratoză congenitală prezintă un risc de 100 de ori mai mare de a dezvolta leucemie mieloidă acută şi de 1000 de ori mai mare de a dezvolta cancer lingual față de populația neafectată.
1) TERAPIA GERSON
2) VINDECÂND CANCERUL DE LA INTERIOR SPRE EXTERIOR
3) FOOD MATTERS
4) ALIMENTATIA - despre dieta vegană
5) FOOD INC - Un documentar soc despre fabricarea alimentelor
6) PUR SI SIMPLU CRUD - Vindecă diabetul în 30 de zile!
7) MONSANTO - Crima alimentelor modificate genetic
2) VINDECÂND CANCERUL DE LA INTERIOR SPRE EXTERIOR
3) FOOD MATTERS
4) ALIMENTATIA - despre dieta vegană
5) FOOD INC - Un documentar soc despre fabricarea alimentelor
6) PUR SI SIMPLU CRUD - Vindecă diabetul în 30 de zile!
7) MONSANTO - Crima alimentelor modificate genetic
ACTUALIZARE:
Dovada biologica a faptului ca traditiile antice (Taoism , Vedic-Yogic etc.) ce recomanda ABSTINENTA/CONTINENTA (retinerea energiei vitale prin retinerea Ens-Seminis-ului / Sperma) pentru o viata sanatoasa si pentru o longevitate crescuta ... sunt 100% valide.
RăspundețiȘtergereDaca singurele celule care nu pierd din lungimea tolemerilor odata cu trecerea timpului sunt celulele reproductive ... atunci , valorificarea lor este cea mai importanta atitudine pe care trebuie sa o aiba omul.
In cunoasterea Tao-ista , o picatura de Ens-Seminis este egala in vitalitate cu 100 picaturi de sange.
Alchimistii orientali afirmau faptul ca substantele menite prelungirii vietii sunt aproape nule , daca nu sunt combinate cu retinerea Ens-Seminis-ului intr-un mod armonios.
Desigur , majoritatea nu pot concepe viata fara "ejaculare/terminare" ... dar , atunci cand incepi sa practici retinerea semintei , ea incepe sa produca explozii electromagnetice in fluidul cerebro-spinal ce "re-susciteaza" intregul ansamblu de glande endocrine si diferite retele de celule-nervi (aspect valabil si pentru meridiane sau nadis-uri).
Multam pentru doc. ;)
Nici celulele canceroase nu pierd din lungimea telomerilor ... se pare ca si ele sunt nemuritoare. Poate ar fi bine sa le valorificam si pe acelea, nu? ;))Continenta poate fi un puternic instrument pentru evolutie, dar ca orice instrument are dublu tais. Poate fi un instrument al distrugeii de sine in maini nepricepute. Deci mare grija. Inainte de a incepe sa practicati continenta instruiti-va. Nu este asa de simplu cum suna si poate fi un joc foarte periculos! Insa, vorba aceea, cine nu risca, nu castiga!
RăspundețiȘtergereSuper ca ati tradus filmul si e minunat ca daruiti timp pentru a aduce in prim plan ultimele descoperiri stiintifice!
RăspundețiȘtergereFelicitari din toata inima si multumesc!
>:D<
Cu drag si multumim si noi!
RăspundețiȘtergere