Shri Shivabalayogi Maharaj (25.08.2011)

"Balayogi - Yoghinul cristic al Indiei 

"Indiferent daca te nasti intr-o familie nobila sau intr-una umila, corpul tau fizic ramane supus legii temporalitatii. Indiferent care este statutul lor, numai cei care se vor darui in intregime lui Dumnezeu vor cunoaste sensul profund al Eliberarii spirituale." (din cele 18 stante enuntate de Balayogi)

Prezentam in cele ce urmeaza istoria cu totul exceptionala a acestei fiinte deosebite, cunoscuta sub numele de Balayogi, care a fost si a ramas absorbita ani intregi in Samadhi (starea meditativa de extaz divin) fara sa mai fie absolut deloc nevoie sa se hraneasca, sa bea, sa doarma sau sa vada lumina zilei. Mesajul vietii sale este simplu: fiinta umana este, inainte de toate, chemata sa fie perfecta, asa cum Tatal nostru, Dumnezeu, este vesnic perfect in ceruri. Nemiscarea si tacerea tainica a lui Balayogi ne invita aici si acum, pe fiecare dintre noi, sa ii urmam exemplul.

Balayogi ("copilul-yoghin") s-a nascut la data de 23 octombrie 1930, in satul Mummidivaram, pe coasta de est a Indiei. In afara celor patru caste cunoscute in India exista, mai prejos de acestea, cei intangibili (care nu trebuie sa fie atinsi de catre cei din "castele superioare"). Dar nu intamplator, Balayogi s-a nascut printre cei intangibili, tocmai pentru a spulbera ideea de casta. Unul dintre discipolii sai spunea: "Asa cum o mama isi iubeste deopotriva toti copiii, si Dumnezeu, la randul sau, isi iubeste deopotriva toate creaturile." Mama lui, o adoratoare a zeului Rama, era o femeie de o mare puritate si simplitate, motiv pentru care a si fost aleasa pentru a-i fi mama, caci avea toate calitatile pentru a da nastere unei incarnari divine. Ea a murit cand Balayogi avea trei ani, fara sa isi dea seama ca adusese pe lume o fiinta de exceptie.

Inca din cea mai frageda copilarie, Balayogi avea un fel de stralucire aparte a corpului, care ii uimea pe locuitorii din sat. Iubea foarte mult copiii si animalele, iar conversatiile sale cu adultii depaseau cu mult nivelul unui copil de varsta sa. Se juca cu copiii din casta brahmanilor, caci le ducea lapte in casele lor, iar brahmanii il numeau Pandu, un termen ce exprima afectiunea si respectul pentru unii copii. De foarte tanar, el a manifestat calitati sufletesti deosebite, ii proteja pe cei care se apropiau de el si vorbea deseori despre Dumnezeu si Suprema Cunoastere.

Durerea provocata de moartea mamei sale, impreuna cu conditiile extrem de grele de viata in care traiau cei din satul lui, au facut sa i se trezeasca in suflet o mare compasiune pentru oameni. Nu este intamplatoare paralela pe care unii o fac intre el si Iisus, fiind numit "Yoghinul christic" al Indiei.

In dimineata de 22 iunie 1946, Balayogi s-a asezat pentru a-si realiza un tapas de meditatie la poalele unui cocotier si a intrat intr-o stare profunda de samadhi pentru o lunga perioada de timp. Pentru a-l proteja de pelerinii care doreau sa il vada, aspirantii i-au construit un mic templu, dupa indicatiile sale stricte, numai din ofrandele care ii fusesera aduse. Dupa terminarea cladirii, el a fost gasit asezat in camera lui, in pozitia sa imperturbabila, fara ca cineva sa stie cum a ajuns acolo.

Era extrem de slabit cand a intrat in templu dar, pe parcursul anilor, fara sa manance, fara sa bea, fara sa vada lumina zilei, fara sa doarma, corpul sau a ajuns sa prinda totusi in greutate. Dupa 40 de ani de izolare si meditatie, parul sau a ajuns la o lungime de 5 metri; era imbracat doar cu o bucata de panza infasurata in jurul salelor, iar in timp culoarea pielii sale s-a transformat gradat, devenind aurie.

Timp de doi ani si opt luni, incepand din acea zi, la el au putut intra oricand oamenii care ii cereau binecuvantarea (darshan), dar Balayogi nu a deschis ochii si nu a vorbit cu nimeni. Cu cateva zile inainte de sarbatoarea Mahashivaratri din anul 1949, a dat cateva instructiuni pentru perioada urmatoare, cunoscand dificultatile ce vor aparea: "Aceasta este ultima nastere din ciclul reincarnarilor mele. Meditatia profunda pe care o realizez acum este extrem de intensa. In curand voi atinge perfectiunea divina si, pentru ca nimic sa nu ma deranjeze, va trebui sa incuiati cu cheia toate usile, astfel incat aici sa domneasca o liniste perfecta." La rugamintea unui discipol, a acceptat sa poata fi vazut o singura zi pe an, de sarbatoarea Mahashivaratri, timp de 20 de ore, de la 4 dimineata pana la miezul noptii. In noaptea de 27 martie 1949, la varsta de 18 ani, el a vorbit pentru ultima oara, comunicand instructiunile necesare si rostind cele 18 stante care rezumau intelepciunea sa.

Incepand din acea zi, el nu a mai vorbit cu nimeni, limitandu-se sa comunice prin semne (in cazurile strict necesare) cu cei care aveau grija de el. Timp de 364 zile pe an, el ramanea inchis intre cei patru pereti ai templului sau. Nimeni nu avea acces la el, zavoare uriase mentineau in permanenta usile exterioare inchise. Din 1949, el a aparut in fata oamenilor la fiecare Mahashivaratri, o zi pe an, pana in anul 1985 - anul in care si-a parasit invelisul fizic, la data de 13 iulie, la cinci luni dupa ultima sa aparitie in public.

Balayogi nu a fost un maestru (guru) in sensul obisnuit al cuvantului, caci el nu avea alta invatatura decat tacerea absoluta, cu exceptia celor 18 stante si a indicatiilor pe care le-a dat celor 14 discipoli alesi de el. El i-a invitat sa studieze cu atentie si sa integreze Bhagavad Gita, textul fundamental al Mahabharata-ei (care are ca motiv central tema detasarii) ca pe propria lui invatatura.

Mesajul sau este universal, caci esenta sa ultima este tacerea tainica, o tacere care vehiculeaza si proiecteaza Iubirea neconditionata si nelimitata pentru toate fiintele vii. Aceasta Iubire tacuta si atotputernica este substanta alchimica ce ne transforma din interior. In tacerea lui tainica exista o detasare absoluta, controlul total al celor cinci simturi si al celor cinci elemente. El a refuzat orice lucru omenesc, caci nu dorea altceva decat sa mediteze pentru a fi mereu unit cu Divinul, pentru binele umanitatii.

Tacerea tainica a meditatiei, puritatea intentiei, o credinta ardenta si sincera - sunt pentru orice om atributele esentiale pentru a intra in contact spiritual cu Balayogi.

"Este posibil sa mananci hrana in timp ce practici meditatia profunda, dar acest lucru va produce anumite fluctuatii mentale. Se poate medita asupra Atotputernicului Dumnezeu si in timp ce-ti indeplinesti indatoririle zilnice, inclusiv pe cele ale unui imparat, dar atunci cum mai poti atinge stabilitatea mentala? Agitatia nu va disparea niciodata complet. Din cand in cand, fiinta va trebui sa faca fata unor suferinte, care vor parea fara sfarsit. Ea nu va fi inundata de gratia infinita a lui Dumnezeu decat prin transcenderea completa a acestor griji."

"Pentru contemplarea profunda a lui Dumnezeu nu este neaparat necesara retragerea intr-o padure. Dumnezeu este permanent prezent aici, acolo si pretutindeni, El este imanent in orice obiect sau fiinta. Singura motivatie valabila pentru o eventuala retragere in padure este asigurarea pacii interioare." 

SURSA: http://www.luxsublima.ro/ 

VEDEŢI FILMUL TRADUS, AICI 

Shri Shivabalayogi Maharaj 

SAU AICI - link 2