miercuri, 27 februarie 2013

PRINCIPIUL PUTERII: Partea a II-a - Propaganda (27.02.2013)


THE POWER PRINCIPLE (2012)
Episode 2 - Propaganda
Corporate Empire and The Rise of the National Security State
Imperiul corporatist și apariția Statului Securității Naționale

"Fără o anumită formă de cenzură, propaganda, în sensul cel mai strict al cuvântului, este imposibilă. Pentru a putea efectua o acţiune propagandistică, trebuie să se interpună o barieră între public şi evenimentul în cauză. Accesul la evenimentul real trebuie limitat, până când propagandistul creează un pseudo-eveniment, pe care-l consideră 'înţelept' şi dezirabil. Din moment ce persoanele care au acces direct pot înţelege greşit ceea ce văd şi nimeni altcineva nu mai poate interveni, ulterior, în această interpretare eronată, este vital să se decidă, anterior, în ce direcţie se poate privi şi la ce anume. Fiindcă noi nu analizăm şi apoi definim, ci mai întâi categorisim şi abia după aceea analizăm !"
Walter Lippmann,
Public Opinion, 1922
Epopeea The Power Principle, a regizorului amator Scott Noble, continuă cu partea a II-a, intitulată sugestiv, "Propaganda", ce demonstrează, prin interviuri pertinente şi imagini de arhivă, modul în care elitele corporatiste ale planetei folosesc "relaţiile publice" şi manipularea prin mass media pentru a modela "informaţia", astfel încât să corespundă propriilor scopuri de control social, extins şi de camuflare elaborată a practicilor politicii postbelice, subordonată total idealurilor neocolonialiste, fiind, totodată, o superbă argumentaţie a tuturor aserţiunilor formulate de mine, anterior, pe blog, privind continuitatea la conducerea societăţii umane a aceloraşi familii iresponsabile ale elitei.

Opera lui Scott Noble este relevantă, în totalitate, pentru că expune, pe larg, aproape toate aceste mecanisme insidioase, folosite în scopul consolidării puterii discreţionare a ocultei planetare şi, pentru cei interesaţi de imaginea de ansamblu, lansez invitaţia de a viziona, în ordine cronologică şi celelalte documentare postate, anterior, pe blog: PsyWar - Wake Up!, Human Resources, Lifting the Veil  si The Power Principle - part I - The Empire (grupate si la noi pe blog in Categoria METANOIA n.n.)
Revenind la subiectul postării mele, îi ofer cuvântul lui Noam Chomsky, unul dintre analiştii internaţionali de marcă ai fenomenului, pentru a sublinia ipocrizia limbajului de lemn practicat de oficialii guvernamentali din toate ţările lumii:
"Printre multele simboluri folosite pentru a înspăimânta şi manipula populaţia statelor democrate, puţine au fost atât de importante ca 'teroare' şi 'terorism'. Aceşti termeni au fost, în genere, limitaţi la a descrie violenţa exercitată de indivizi sau grupuri minore. Violenţa oficială, care este mult mai extinsă, atât ca scară de manifestare, cât şi ca efecte distructive, este plasată într-o cu totul altă categorie. Această utilizare nu are nimic de-a face cu dreptatea, succesiunea cauză-efect sau abuzurile cifrice. Oricare ar fi succesiunea reală cauză-efect, violenţa oficială este descrisă, permanent, ca fiind doar un 'răspuns' sau ca fiind 'provocată' ('represalii', 'reacţie de protecţie' etc.) şi nu ca sursă activă şi iniţiatoare a unui abuz. În mod similar, violenţa amplă, exercitată pe termen lung, inerentă structurilor sociale opresoare pe care SUA le-a sprijinit sau chiar impus, nu este de obicei luată în considerare. Numărul celor torturaţi sau ucişi prin acte violente oficiale, exercitate 'en gros', în ultimele decenii, l-au depăşit pe cel al victimelor teroriştilor 'neoficiali' de mii de ori. Dar aceasta nu este 'teroare', fiindcă 'forţele de securitate' recurg numai la represalii, atunci când se angajează în 'acţiuni poliţieneşti.'"
Dacă citatul anterior nu vi s-a părut tocmai elocvent, vă reamintesc că genocidul - crima supremă - nu poate fi exercitat, în nici un caz, de indivizi sau grupuri 'teroriste', ci este un atribut rezervat, în exclusivitate, manifestărilor sociopate ale statelor şi guvernelor.
Şi, dacă tot aţi rămas cu sprânceana ridicată şi buzele ţuguiate de scepticism, vă reamintesc că internetul vă stă la dispoziţie şi că la această pagină, de exemplu, aveţi o statistică revelatoare a victimelor aşa-ziselor acte teroriste, produse pe plan internaţional în perioada 1995-2003, care însumează 6973 de morţi (cifră din care puteţi scădea, fără griji, cele 3.000 de victime ale 'atentatului' auto provocat de americani în septembrie 2001) şi 23.824 de răniţi.
Vă invit, insistent, să comparaţi aceste cifre cu zecile de milioane de morţi, răniţi şi dezrădăcinaţi rezultaţi din campaniile demente ale SUA, NATO şi ale altor ţări satelit, în Iugoslavia, Irak, Afganistan, Libia şi în toate celelalte ţări ale globului, în care au intervenit cu trupe şi sper că veţi reuşi să mă convingeţi că a fost o reacţie perfect legitimă, numai de 'represalii' şi că justifică, din plin, bugetele militare de sute de miliarde de dolari pe care le puteţi admira, de pildă, în toată splendoarea lor, la această pagină.
Şi să nu uitaţi, cumva, că, în acelaşi timp, aceleaşi guverne ale lumii urlă de disperare că nu găsesc fonduri pentru bugete sociale, acţiuni umanitare sau de stopare a efectelor gogoriţei încălzirii globale, singurii supraîncălziţi fiind neuronii singulari ai acestor microcefali asociali, politicienii, cu care ne-au pricopsit elitele.
Mark Poster (1941-2012), fost profesor emerit de istorie la University of California, Irvine, sublinia, de asemenea:
"Terorismul este, în esenţă, cea mai eficientă propagandă guvernamentală; serveşte numai la abaterea atenţiei de la abuzurile săvârşite de aceste guverne împotriva unor inamici 'externi', în mare parte imaginari, dar 'extrem de periculoşi'."
Desigur că, aşa cum veţi vedea şi din film, prin mărturiile celor doi evadaţi celebri din ograda infamei CIA, toate aceste tactici statale nu ar fi posibile fără servilismul serviciilor secrete, iar acestea s-au dovedit a fi în timp, fără excepţie, organizaţii criminale ce au acţionat şi acţionează mai presus de legi şi de batjocura numită pompos 'constituţie', o simplă colecţie de privilegii temporare.
De ce mai avem, încă, partide politice şi servicii secrete ?
Simplu, fiindcă aşa cum papagalicim expresii agăţate din zbor, fără pic de semnificaţie reală, cum ar fi "încălzirea globală", "drepturile omului", "drepturile minorităţilor" ş.a.m.d., la fel facem cu cea mai gravă dintre ele, catastrofa numită "democraţie".
Să vă fie foarte clar: nicăieri, dar absolut nicăieri în această lume, nu există democraţie, fiindcă nicăieri în această lume nu conduce poporul - poate doar în Islanda, momentan, dar am foarte puţine informaţii în acest sens - şi dacă încă mai judecaţi, superficial, că votul vostru jalnic, "exprimat" o dată la patru ani, joacă vreun rol în balanţa puterii, nu aveţi decât să nu mă credeţi pe mine, dar reflectaţi, măcar o clipă, la cuvintele lui Mark Twain, care a afirmat ferm şi răspicat:
"Dacă votul nostru ar conta, nu ne-ar mai lăsa să votăm !".
Cred că se impune, pentru a ajunge să avem un limbaj comun şi fiindcă mulţi oameni trăiesc cu impresia falsă a perceperii corecte a acestui fenomen perfid, să vă prezint rezultatele unei analize efectuate încă din 1938 - şi anul nu este ales întâmplător, fiindcă este cel premergător celei mai mari conflagraţii mondiale, vândută maselor tot prin propagandă - de Institute for Propaganda Analysis, o organizaţie americană îngrijorată de efectul asupra maselor, care se dovedeau incapabile să mai manifeste o gândire critică.
1938 este şi anul când a fost difuzată emisiunea "Războiul lumilor" a lui Orson Welles, despre care scriam, cu mult înainte de a şti de acest film, în postarea dedicată lui Gerbner:
"În aceeaşi ordine de idei, Orson Welles şi piesa sa radiodifuzată, "Războiul lumilor", la fel ca şi exagerarea efectelor panicii provocate, cred că au făcut parte dintr-un prim test de verificare a gradului de teamă ce poate fi indusă în rândul populaţiei, prin mass media, în perspectiva unui al doilea război mondial, care se afla de multă vreme pe 'planşetele' ocultei mondiale."
Fiindcă a mai trecut ceva vreme, de atunci, mi-am permis să extind puţin cele 7 tehnici sau mecanisme ale propagandei, identificate iniţial de organizaţia amintită şi tot nu sunt convins că voi epuiza argumentele ce pot demonta intimitatea acestui fenomen, căruia i s-au dedicat tomuri întregi, dar veţi reuşi măcar să vă faceţi o idee, ceva mai documentată, în acest sens.
Tehnici de propagandă
1. Afirmaţia categorică - este o declaraţie entuziastă şi energică, frecvent utilizată în publicitatea şi propaganda modernă, ce prezintă aparent un fapt, deşi nu este neapărat adevărat. Se presupune că declaraţia trebuie acceptată ca o axiomă, ce nu mai necesită verificări ulterioare, trebuind să fie ingerată fără ezitări. Ceva mai puţin folosită în timp de război, procedura este caracteristică politicii şi reclamei comerciale, care declară orice produs ca fiind, din start, "cel mai bun", "cel mai performant", numai bun de coroniţă şi premiul întâi. Deşi uşor de decelat, este o formă periculoasă, fiindcă, de regulă, exprimă răspicat numai minciuni.
2. Sugestia "ultimului tren" - este una dintre cele mai comune tehnici, care-i indică individului să urmeze mulţimea (sau turma, cum o denumea dispreţuitor Walter Lippmann) - din simplul motiv că toţi ceilalţi fac la fel. Este ceea ce eu mi-am permis să denumesc "conformism social" şi încearcă să convingă individul că se află în tabăra învingătorilor, care sunt imposibil de combătut. Actualmente a căpătat o nuanţă ceva mai perfidă, sugerându-i subiectului că va fi lăsat pe dinafară, dacă nu se conformează, deci nu mai vorbim de o simplă opţiune, ci de un imperativ. Sigura modalitate de combatere este informarea din mai multe surse şi cântărirea cu mare discernământ a argumentelor pro şi contra, deşi sentimentul de precipitare pe care-l induce exact acest lucru încearcă să împiedice.
3. Omisiunea selectivă - implică doar prezentarea informaţiilor favorabile unei idei sau propuneri şi omiterea celor contrare. Este extrem de eficientă şi foarte des folosită şi, deşi majoritatea informaţiei prezentate poate fi adevărată, este foarte periculoasă tocmai prin ceea ce omite.
4. Generalităţile sclipitoare - este o metodă aplicată foarte des în discursul politic, folosind cuvinte ce pot avea un sens pozitiv, diferit de la un individ la altul, dar care fac apel la concepte foarte preţuite. Folosirea lor presupune acceptarea necondiţionată, tocmai fiindcă fac apel la un concept important. Veţi remarca uşor acest procedeu găunos, deoarece se foloseşte de noţiuni ca: "apărarea democraţiei", onoare, glorie, sacrificiu, patriotism şi, mai ales, în discursul liderilor SUA, "libertate". Desigur că cei care vă vor invita atât de generos la luptă, nu se vor număra niciodată, nici ei, nici familiile lor, printre cei care vor lupta alături de voi, ci vor fi cei care-şi vor număra banii în spatele frontului.
5. Cel mai mic dintre două rele - este procedeul care încearcă să ne convingă de o idee, pe care o prezintă ca fiind cea mai puţin ofensivă. În timp de război sau, mai nou, criză economică falsă, implică necesitatea unor sacrificii, care afectează numai masele, fireşte, pentru a justifica o decizie dură. Tehnica implică şi jocul denumit popular la noi "pasatul motanului" sau aruncatul vinii pe un inamic extern sau alt grup politic sau social. Este, de asemenea, caracteristică "procesului electoral" când ni se permite să alegem fie un hoţ-bădăran portocaliu, fie un nătâng triplu trandafiriu. Stupiditatea procedurii cred că a fost foarte evidentă în al doilea război mondial, când puteam alege între Stalin şi Hitler şi, mai ales noi românii, ştim foarte bine ce a însemnat prima variantă. Evident că a doua opţiune era cel puţin la fel de tembelă.
6. Etichetarea inamicului - este folosirea unui limbaj depreciativ sau a unor cuvinte care poartă o conotaţie negativă, atunci când descriu un inamic. Încearcă, întotdeauna, identificarea ţintei cu ceva ce displace profund marelui public, procedeul fiind corelat cu sarcasmul şi ridiculizarea prin imagini, limbaj sau scrieri politice. Poate, într-o mai mare măsură decât celelalte procedee, face apel la sentimentele umane, declanşând reacţii subiective, emotive, care favorizează ignorarea naturii reale a ideii sau propunerii în cauză.
7. Indicarea precisă a inamicului - este un procedeu utilizat des în campanii şi dezbateri politice, dar şi în timp de război. Se încearcă simplificarea forţată a unei situaţii complexe, specificând un anumit grup ca fiind inamicul sau rezumând totul numai la variante de alb şi negru, bine şi rău ş.a.m.d., excluzând din start nuanţele.
8. Conceptul "omului din popor" - constă în încercarea propagandistului de a convinge publicului că vederile sale coincid cu ale omului simplu, de pe stradă şi că sunt emise, fireşte, în beneficiul acestuia. Poate fi folosit un limbaj simplu, popular, asezonat cu diverse glume sau chiar se pot practica erorile intenţionate, mai ales în discursurile publice, pentru a induce falsa iluzie a spontaneităţii şi sincerităţii. Să nu-i uităm, de exemplu, pe marii noştri criminali decembrişti care se afişau numai în pulovere la televiziunea naţională, ca să uităm că n-au copilărit în Ferentari, ci în Primăverii.
9. Mărturiile - reprezintă recomandări sugerate prin citate sau menţiuni, scoase sau nu din context, care încearcă să conecteze o persoană faimoasă sau respectabilă cu ideea, produsul sau articolul în cauză. Sunt des folosite în reclame şi campanii politice.
10. Transferul - este un procedeu care încearcă să facă subiectul să privească identic două idei diferite, realizând o conexiune artificială în mintea acestuia între cele două articole. Deşi, de regulă, e folosit pentru a transfera sentimente negative de la un obiect la altul al discuţiei, se poate întâmpla şi invers. Conectând articolul cu ceva ce subiectul respectă, pot fi generate sentimente pozitive. Totuşi, în politică, este folosit aproape exclusiv pentru a transfera vina sau sentimentele negative de la un politician la altul. O variantă ar fi şi cea a "ţapului ispăşitor", care poartă toată vina pentru eşecurile celor ce propagă, de fapt, ideea.
Sau pot sintetiza toate procedeele amintite şi vă pot spulbera, într-un final, iluziile democratice sau anti-conspiraţioniste, dacă putem pune preţ pe cuvintele marelui guru al propagandei, Edward L. Bernays:
"Manipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor curente şi a opiniilor maselor este un element important într-o societate democratică. Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al societăţii, constituie un guvern invizibil, care este adevărata putere conducătoare în ţara noastră. [...] Suntem guvernaţi, minţile ne sunt modelate, gusturile ne sunt formate, ideile ne sunt sugerate, în mare parte de oameni de care nu am auzit vreodată. Acesta este un rezultat logic al modului în care este organizată societatea noastră democratică. Marile mulţimi de fiinţe umane trebuie să coopereze în această manieră, dacă vor să trăiască împreună, ca o societate ce merge ca pe roate. [...] În aproape orice act cotidian, fie din sfera politicii, fie din cea a afacerilor, în comportamentul nostru social sau în gândirea noastră etică, suntem dominaţi de un număr relativ redus de persoane, care înţeleg procesele mentale şi tiparele sociale ale maselor. Ei sunt aceia care trag iţele ce controlează mintea publică."
Din nou, mă văd nevoit să-i compătimesc pe cei care nu cunosc limba engleză, fiindcă, foarte des, cabotinismul limbajului folosit de politicienii americani sau britanici este uşor de sesizat în limba lor maternă şi mă refer, în cazul de faţă, la senilul Ronald Reagan, care se identifica voios cu Contras din Nicaragua, folosind pentru ei termenul de "luptători pentru libertate", în original fiind "freedom fighters".
Genială, în acest sens, este observaţia comicului american George Carlin, care se întreba: "Din moment ce poliţiştii (în original "crime fighters") luptă contra infracţiunilor şi a crimelor, iar pompierii (în original "fire fighters") luptă contra focului, atunci aceşti "freedom fighters" împotriva cui luptă ?" - concluzia fiind logică şi evidentă: contra "freedom", a libertăţii adică.
Dincolo de glumă, demonetizarea agresivă a limbajului curent, prin repetarea obsesiva a unui cuvânt sau a unei expresii, într-un context distorsionat, conduce la tocirea simţurilor ascultătorilor, care nu mai sesizează minciuna sau absurditatea mesajului în sine.
Astfel "teroriste" nu mai sunt guvernele, care omoară sute de milioane de oameni în războaie, ci amărâţii care li se opun, cu furci şi topoare, apărându-şi ţara sau familiile; "societăţile anarhice" (de genul republicii spaniole), care resping, de fapt, ierarhiile, considerând statul ca pe ceva inutil, nedorit şi, mai ales, dăunător, susţinând un activism voluntar, profund democrat, au fost asociate haosului, în timp ce "democraţii" au devenit oligarhiile imperiale, militar-bancare; "fascişti" nu mai sunt aceiaşi oligarhi bancari internaţionali, ce au subvenţionat atât bolşevismul, cât şi fascismul european interbelic, regimuri neapărat necesare "reconfigurării" lumii, prin războaie, ci conducătorii de state ca Jean Baptiste Aristide sau Salvador Allende sau Patrice Lumumba sau chiar Hugo Chavez, care fac ceva bun pentru popoarele lor, încercând să le izoleze de lipitorile americane ş.a.m.d.
Filmul are şi unele minusuri, prezentându-ne, de exemplu, discursul fals pacifist al masonului Gorbaciov, responsabil, alături de criminalul George Bush, de dezmembrarea blocului socialist, pe care l-a expus neocolonialismului american, fiind răsplătit cu premiul dinamită pentru pace - la fel ca şi mascota Obama, care a făcut pace în Libia, acoperind-o cu un covor de bombe.
Istoricul care susţine ideea că sovieticii promovau "socialismul într-o singură ţară" este cel puţin penibil, fiindcă prezintă jumătăţi de adevăr, în cel mai pur stil propagandistic.
Este adevărat că Trotsky, în calitatea lui de fondator şi prim comandant al Armatei Roşii, a rămas în ochii occidentalilor ca promotor al revoluţiei socialiste mondiale, fiindcă, spre deosebire de Stalin vorbea cam mult, aşa cum a făcut-o de la tribuna Congresului al II-lea al Sovietelor, din 26 octombrie 1917, când a afirmat:
"Ne punem toată speranţa în faptul că revoluţia noastră va declanşa revoluţia europeană. Dacă popoarele revoltate din Europa nu vor strivi imperialismul, noi vom fi cei striviţi, fără îndoială. Ori revoluţia rusă va prinde în vârtejul luptei întregul Occident, ori capitaliştii tuturor ţărilor ne vor înăbuşi."
Dar asta nu înseamnă că Stalin şi ceilalţi conducători sovietici aveau alte idei, numai că elanul lor revoluţionar s-a tocit brusc, atunci când au fost făcuţi de râs în faţa Varşoviei, aşa cum scriam în postarea dedicată asasinării preşedintelui polonez Lech Kaczynski:
"Strategia neconvenţională a mareşalului Pilsudski a condus la victoria finală din Bătălia Varşoviei, din august 1920 - ajutat fiind şi de incompetenţa crasă a mareşalului sovietic Tuhacevski, care scrisese şi o carte stupidă despre inutilitatea rezervelor strategice în timp de război - fapt care trebuie să fi condus la răzbunarea cruntă a lui Stalin, când a masacrat cei peste 22.000 de ofiţeri polonezi, aruncaţi în gropile comune de la Katyn, executaţi în cel mai pur stil NKVD/KGB, cu un glonţ în ceafă."
Stalin a continuat să aibă exact aceleaşi idei, subordonate conceptului de republică sovietică mondială, numai că, rămas fără forţă militară, şi-a mai temperat discursul politic, în timp ce Trotsky, exilat în Mexic, nu a înţeles prea bine noua mască "umană" a bolşevicilor şi tot gură mare a rămas, până când i-a închis-o Stalin, e adevărat, nu cu mânuţa lui, ci cu toporul lui Ramón Mercader.
Dacă nu mă credeţi pe mine, poate îl veţi crede pe unul dintre menestrelii bolşevismului, Maxim Gorky, care a preferat să admire inefabilul comunismului tot de departe, de peste hotare, dar a întreţinut o intensă corespondenţă cu Stalin, căruia îi scria, în martie 1936:
"Organizând intelectualitatea Europei împotriva lui Hitler şi a filozofiei sale, împotriva militarismului japonez, urmează să-i inoculăm ideea că revoluţia socialistă mondială este de neevitat."
După război, ghearele ursului sovietic fuseseră amputate de la cot, de lovitura preventivă dată de Hitler în data de 22 iunie 1941, o mare improvizaţie, ce-i drept, dar care l-a surprins pe Stalin cu pantalonii în vine sau, strategic spus, în plină pregătire a ofensivei, având toate trupele primului eşalon strategic (şaisprezece armate - 170 de divizii) lipite de graniţă, ca timbrul de scrisoare, incapabile să se apere, deci numai bune de vânturat de tăvălugul nazist.
Armata Roşie postbelică, având pierderi de peste 20 de milioane de soldaţi, nu prea mai putea sprijini mania globalistă a lui Stalin, care nu mai avea de multă vreme dispute spirituale cu Trotsky, decât presupunând că acesta îi putea bântui visele.
Tot naivă mi se pare şi ideea că Bill Donovan, întemeietorul OSS, precursorul CIA, putea fi anti-nazist, din moment ce era omul Wall Street, care finanţase şi înfiinţase nazismul.
Mă opresc aici, cu tribulaţiile mele istorice, nu înainte de a vă invita, pe cei cu adevărat curioşi, la o mică anchetă:
Oare între Paul Nitze, promotorul războiului rece, prin al său document NSC-68 şi Friedrich Wilhelm Nietzsche, filozoful care i-a inspirat pe nazişti, nu există nici o legătură, în afară de numele lor, care se pronunţă tare asemănător, sau strămoşii teutoni ai lui Nitze, originari din Magdeburg şi Nietzsche, care locuia tot în Sachsen-Anhalt, în Naumburg, la numai o aruncătură de tun distanţă, erau cam înrudiţi ?
Veţi recunoaşte în acest film toate mecanismele folosite, chiar şi acum, pentru menţinerea stării de încremenire în groază a societăţii şi nu este o simplă coincidenţă, fiindcă sunt produsul aceloraşi minţi malefice grupate, cândva, de Sigmund Freud în Institutul Tavistock, preluate şi perfectate de dublul său nepot, prea longevivul Edward Bernays şi nu pot decât să regret, romantic, fair play-ul împăraţilor cotropitori romani, de altă dată, care plăteau ei înşişi "pâinea şi circul", răsplata oferită maselor spre liniştirea spiritelor, pe când, urmaşii lor, cămătarii vremurilor noastre, nu manifestă deloc aceeaşi "nobleţe", atunci când ne vând televiziune pe pâine.
"Guvernul nostru ne-a menţinut într-o stare de perpetuă frică - ne-a menţinut într-o continuă panică, dictată de fervoarea patriotică - strigând mereu că există o gravă urgenţă naţională. Întotdeauna a existat vreun rău teribil în ţară sau vreo monstruoasă putere străină, care urma să ne devoreze, dacă nu ne raliam orbeşte în spatele guvernului, furnizându-i fondurile exorbitante solicitate. Cu toate acestea, privind retrospectiv, aceste dezastre par să nu se fi întâmplat niciodată şi niciodată nu au părut a fi tocmai reale."
General Douglas MacArthur
A Soldier Speaks (1965)
SURSA: Blogul Dezvaluiri http://antiiluzii.blogspot.com/
VEZI FILMUL TRADUS, AICI:
The Power Principle 2 - Propaganda
... SAU AICI link2
DOWNLOAD RAPID
Subtitrare
ACEST FILM ESTE OPEN SOURCE.

luni, 25 februarie 2013

SAMSARA - Bâlciul Deșertăciunilor sau Circul Manifestării (25.02.2013)


SAMSᾹRA (‹ fr.; {s} sanscr. sansarana „peregrinare, rătăcire, naștere și renaștere”) s. f. (În brahmanism, budism, hinduism) Termen care desemnează ciclul nașterii și al morții în lumea concretă, văzut ca un proces cosmic manifestat printr-o nesfârșită revenire la viața temporală; ciclul reîncarnărilor. În arta hindusă este simbolizat printr-o roată cu șase, opt sau douăsprezece spițe dispuse în jurul unei osii, fiecare spiță reprezentând un aspect al vieții sau al legii; osia este centrul în care conștiința trebuie să se întoarcă pentru a-și regăsi liniștea. ♦ Doctrină brahmanică propovăduind transmigrația sufletului. (http://dexonline.ro)

 Pamantul este o oaza nesecata de peisaje care iti taie rasuflarea, iar documentarul Samsara este o calatorie magica pe integ globul pamantesc. Visul cinematografic al regizorului de imagine Ron Fricke si al producatorului Mark Magidson s-a implinit atunci cand au reusit sa conceapa documentarul Samsara, care la nivel vizual este considerat o capodopera.
Filmat pe o perioada de cinci ani, in douazeci si cinci de tari de pe cinci continente, Samsara este un documentar impresionant din punct de vedere vizual, fiind realizat integral in format de 70mm.
  Realizat de Ron Fricke in 2011, cel care a produs si creat documentarele Chronos (1985) si Baraka (1992), Samsara ne transporta in lumi variate cu tinuturi sacre, zone de dezastru, complexe industriale si minuni ale naturii. Titlul Samsara se refera la ciclul de reincarnari sau renasteri din hinduism si budism.
Samsara nu are dialoguri, ci se aseamana mai mult cu un colaj de fotografii realizate la o calitate superioara. Cuvintele sunt inlocuite de o coloana sonora puternica, iar filmul nu are o poveste structurata, ci asa cum sugereaza si titlul, este o prezentare a circuitului existentei in lume pe baza formulei nastere-moarte-renastere a vietii pe planeta. Samsara exploreaza comorile pe care planeta le ofera, minunile lumii, dar si relatia spirituala dintre om si natura. Documentarul nu respecta niciun fel de regula si poate fi considerat mai mult unul experimental si de meditatie.
 
Samsara este al doilea film din ultimul deceniu care va fi filmat  in intregime pe pelicula de 70 mm. Filmul a impresionat la unison criticii din intreaga lume care au descris vizionarea acestui documentar ca "o experienta unica, ce iti taie respiratia". Regizorul a folosit tehnica de montaj a celebrului Sergei Eisenstein, descris ca "mintea sclipitoare si tatal montajului", si cel care a inventat tehnica acum 100 de ani. Cei de la movies.com l-au numit  "cel mai bun film din 2012 pe care merita sa-l vezi in cinematograf".
Samsara isi poarta spectatorii prin lumile extroardinare ale Tibetului, la triburile africane si muncitorii din fabricile din China, dar si pe soselele aglomerate ale Los Angelesului si peisajele sumbre lasate de uraganul Katrina. In tot acest amalgam de peisaje si minuni, predomina tema mortii, vietii, ritmul acesteia si cum energiile fiecarui suflet se intrepatrund simbolic in lume. Samsara spune povestea lumii noastre, dar intr-un mod unic, ce nu poate fi recreat.
Criticul Gabrielle Lipton a scris in recenzia sa pentru Paste Magazine ca "turul vizual spectaculos de 99 de minute propus de Fricke si Madgison este o expresie pura a fortei cinematografice, care iti intoxica mintea. Cei doi reusesc sa ofere o calatorie spirituala intre trecut, prezent, sentimentele umane si conexiunea dintre natura si individ."
 
Intr-un interviu in care regizorul Ron Fricke a vorbit despre film a spus ca acesta a fost scopul, sa nu spuna nimic si sa il lase pe privitor sa interpreteze in modul sau. Fricke, care este un adept inrait al meditatiei, a spus ca documentarul sau este "un ghid non verbal in meditatie". Farmecul filmului sta in modul in care imaginile total opuse sunt montate intr-un stil cu totul aparte pentru a reda un peisaj global naucitor. Acesta este alcatuit atat din imagini splendide, dar si tulburatoare: puscariasi, papusi care inlocuiesc oamenii si gesturi care intrerup mirajul unei lumi incantatoare. Samsara il invita pe spectator sa isi regaseasca radacinile si legatura spirituala dintre el lumea inconjuratoare.  
"Nu am folosit nici un scenariu, ci doar un concept. Dar am reusit sa facem acest film pana la urma. Nu am facut decat sa ne plimbam in jurul lumii si sa surprindem acele imagini naucitoare. Imaginea este esenta acestui film. Am ales sa il filmam pe pelicula de 70 de mm, iti ofera acea calitate a imaginii pe care alt tip de pelicula nu poate. Numai asa puteam reda culorile si claritatea imaginilor." 


Sursa: procinema.ro si http://fymaaa.info

VEZI FILMUL AICI:


MAI MULTE FILME DE RON FRICKE VEDETI IN CATEGORIA RON FRICKE SAU IN NOUL CUPRINS.

sâmbătă, 23 februarie 2013

ILUMINÂND ÎNGERI ȘI DEMONI (23.02.2013)


ILLUMINATING ANGELS and DEMONS (2005)

„VATICANUL - Este unul dintre cele mai misterioase locuri de pe Pamant. O intreaga natiune suverana inconjurata de un singur oras. A influentat timp de secole evenimentele mondiale poate mai mult decat orice alta tara din lume. Cum a putut cea mai mica tara din lume sa manipuleze atata putere? Secrete… Secretele pe care le ascunde in spatele zidurilor. Este un loc secret, din mai multe motive. Unul ar fi ca are secrete pe care le ascunde de restul lumii. Acesta este locul de desfasurare al best-sellerului lui Dan Brown, Ingeri si Demoni. Dar oare fortele intunecate incearca sa distruga Biserica, asa cum sugereaza Dan Brown? Este posibil ca un cult stravechi sa se ridice din nou sa se infiltreze in Securitatea Vaticanului, si sa asasineze un Papa? Oare se poate ca aceeasi societate secreta sa planuiasca sa preia guvernarea lumii? Si oare bancnota de 1 dolar detine secretul unei noi ordini mondiale?

luni, 18 februarie 2013

La Răscruce de Drumuri - Durerile nașterii unei noi viziuni asupra lumii (18.02.2013)

CROSSROADS (2012)
 Labor Pains of a New Worldview
"Crossroads: Labor Pains of a New Worldview" este un documentar nou (din decembrie 2012) care aduce argumente noi în vederea schimbării mentalității la nivel de societate plecând de la nivel individual pentru a Crea în sfârșit Noua Lume în care să trăim cu toții în deplină armonie.
Documentarul conectează informații în majoritate noi astfel încât explică foarte clar necesitatea acestei schimbări pe care trebuie să o facem fiecare, în mod individual dar împreună. Realizarea aparține lui Joseph Ohayon - regizor, scriitor și speaker - cunoscut pentru abilitatea sa de a aduna piesele puzzle-ului informațional actual și pentru aceea de a avea o privire de ansamblu asupra întregului numit Lumea noastră. Joseph Ohayon scrie și realizează documentare și este gazdă a unor talk-show-uri de televiziune din Israel și SUA, și, de asemenea, susține prelegeri ce care au ca subiect principal necesitatea adaptării noastre la o lume tot mai interconectată.

vineri, 15 februarie 2013

2012: Marea Tranziţie - Un nou început (15.02.2013)


2012 CROSSING OVER
A New Begining

"În ziua când lumea se va sfârşi, nimeni nu va fi de faţă, din simplul motiv că nimeni nu a fost de faţă atunci când a fost creată. E de-a dreptul scandalos ! Este scandalos că rasa umană chiar este capabilă, la modul colectiv, numai din ciudă, să grăbească sfârşitul lumii, prin toate mijloace posibile, numai ca să se poată bucura de spectacol."

Jean Baudrillard
(1929-2007)

În data de 15 noiembrie 2012 era lansat, pe internet, în Australia, acest film, 2012: Crossing Over - A New Beginning, al unui tânăr debutant, emigrantul de origine bosniacă, Amel Tresnjic, care probează acelaşi geniu ca al predecesorilor săi Scott Noble şi B.A. Brooks, realizând un documentar extraordinar folosind, conform spuselor proprii, o "imensa" echipă de filmare formată din el însuşi, în calitate de producător, scenarist, regizor şi editor de film.

luni, 11 februarie 2013

NOI SUNTEM LEGIUNE - Povestea Hacktivistilor (11.02.2013)

WE ARE LEGION  (2012)
The Stroy Of Hacktivists

Astazi va prezentam un film tradus despre celebra organizatie de hackeri pe nume Anonymus. Dar mai intai un scurt articol:

 „Hackerii Anonymous au atacat Rezerva Federală a SUA în cadrul operaţiunii Last Resort.

Gruparea de hackeri Anonymous au atacat, duminică 4.02.2013, Rezerva Federală a SUA şi au obţinut informaţii sensibile despre aproximativ 4000 de bancheri. Oficiali ai instituţiei au confirmat, miercuri, atacul, potrivit Huffington Post.

 Potrivit site-ului ZDNet, hackerii Anonymous au reuşit să extragă şi să publice informaţii precum datele de autentificare,  IP-urile (Internet Protocol) , adresele şi datele de contact ale 4000 de bancheri americani. Atacul informatic face parte din operaţiunea Last Resort care vizează instituţiile americane.

vineri, 8 februarie 2013

CAPCANA CONFORMISMULUI SOCIAL - Secretul sclaviei umane (8.02.2013)


Salutăm revenirea în fortă a prietenului nostru Marian de la blogul Dezvaluiri! și ne bucurăm să-l avem din nou alături de noi, umăr la umăr în acest demers comun. Te îmbrățișăm cu drag prietene și pe această cale, și-ți urăm să ai multă inspirație, putere de muncă și răbdare cu ignoranții.
Ca de obicei, înainte de filmele traduse va prezentăm amplul  comentariu  realizat de Marian, în maniera arhicunoscută. Ne era dor.
O parte din filmulețe de azi au mai fost pe blog, dar se merită reamintite.
Mai întâi articolul:

 "Urmează întotdeauna calea nesigură a unui gânditor independent. Expuneţi ideile pericolului de a fi controversate. Spune ceea ce gândeşti si teme-te mai puţin de eticheta de 'trăsnit', decât de stigmatul conformismului. Dacă te ridici şi accepţi să fii numărat, din când în când s-ar putea să fii, din nou, doborât la pământ. Dar ţineţi minte ce vă zic: un om doborât de un  adversar se poate ridica, iarăşi, cândva. Un om care se lasă, însă, strivit de conformism, rămâne pentru totdeauna la pământ."
Thomas J. Watson (1874-1956)
Fost preşedinte IBM

După o altă pauză, destul de îndelungată, revin în activitate pe blog şi de data aceasta definitiv, chiar dacă nu voi mai posta documentare de mare anvergură decât o dată sau de două ori pe lună, fiindcă intenţionez să menţin un ritm de postare mai intens decât cel  cu care v-am obişnuit în anii din urmă.

Deoarece "marile probleme", ca să zic aşa, au fost tratate, pe larg, în diverse postări, voi încerca să vă menţin atenţia trează cu informaţii cât mai recente, respectând fireşte tematica blogului şi voi posta documentare mai ample, traduse tot de mine, în măsura în care voi considera că acestea vin cu argumente suplimentare sau chiar de ultimă oră.

Nu este şi cazul postării de faţă în care m-am axat pe două filme, mici ca dimensiuni dar foarte sugestive prin mesajul pe care-l transmit.

De foarte multă vreme m-am rezumat doar la a combate, prin diverse fraze accidentale, marea escrocherie a încălzirii globale, fără a intra prea mult în amănunte, fiindcă am considerat (la fel ca şi în cazul 9/11) că este o problematică deja epuizată în dezbaterile anterioare, de pe alte bloguri de profil, de exemplu, cum ar fi cea de pe Ieşirea din Matrix, asociată unui film documentar foarte onest şi documentat, "The great global warming swindle (2007)".

Astfel de referiri succinte au fost, de exemplu, cea din postarea "Economia fericirii":

"Nu voi mai repeta argumentele defavorabile ideii de încălzire globală şi propagandei nivelelor "letale" de dioxid de carbon, dar voi reitera necesitatea abandonării combustibililor fosili şi a domeniului energetic nuclear, pe de o parte, fiindcă poluarea şi riscul accidentelor grave sunt clare, mai ales acum, prin perspectiva catastrofei de la Fukushima, iar, pe de altă parte, menţinerea monopolului energetic sugrumă proliferarea opţiunilor energetice alternative sau a energiei libere, menţinând artificial un nivel tehnologic primitiv.",

sau cea din postarea "Guvernul fantomă":

"Contradicţia s-a clarificat, odată cu publicarea "The Global 2000 Report to the President", al lui Carter, în 1980 şi cu definirea obiectivelor Agendei 21 a ONU, din 1992, în care încălzirea globală, ecologia şi corolarul lor eufemistic, 'dezvoltarea durabilă', au devenit pretextul convenabil pentru masacrarea rasei umane, culmea, în numele unor idealuri 'umaniste'."

Din nefericire, am ignorat, eu însumi, procedând astfel, una dintre metodele de bază ale propagandei elitelor, folosită în promovarea marilor minciuni, de a le repeta la infinit în mass media aservită, până când, în conştiinţa maselor, se substituie adevărului, chiar dacă "argumentele" aduse sunt ridicole şi adeseori falsificate cu bună ştiinţă.

John Coleman, fondatorul "The Weather Channel" şi mulţi alţi critici ai fenomenului, foarte calificaţi de altfel în domeniu, referindu-se la teoria iresponsabilă a provocării încălzirii globale prin folosirea combustibililor fosili de către om, au afirmat că a depăşit de multă vreme stadiul de "înşelătorie", căpătând un caracter criminal, prefigurând poate, fără să ştie, declaraţia instigatoare la genocid a unui dement ca Bill Gates.

Deşi guvernul american, principalul iniţiator şi sponsor al acestei măgării, începând cu patrupedul Al Gore, nu pare a fi prea îngrijorat de contribuţia propriei armate, super mecanizate, la încălzirea globală, executând manevre şi acţiuni de luptă în mai toate ţările lumii, aşa cum demonstram în alte postări (1, 2), obiectiv vorbind există, fireşte, câteva probleme ştiinţifice care trebuie clarificate, deşi, repet, în timp ce noi ne zbatem să aducem argumente, partea adversă consolidează minciuna prin repetiţie şi intimidare şi nu prin argumentaţie onestă.

Se schimbă, oare, clima planetei ?

Evident că da: s-a schimbat întotdeauna şi va continua s-o facă, indiferent de dorinţa şi voinţa noastră.

Se încălzeşte, oare, planeta ?

Desigur, dar împreună cu celelalte planete ale sistemului solar, despre care mass media nu suflă o vorbă şi încălzirea nu este neapărat dăunătoare, din cel puţin două motive:

1. În primul rând, lumea a ieşit din acea "mică epocă glaciară", a evului mediu, în secolul al XIX-lea, aşa că am fi avut motive să fim îngrijoraţi dacă nu se întâmpla astfel.
2. În al doilea rând, toate argumentele istorice şi arheologice demonstrează că omenirea a prosperat în perioadele mai calde şi nu stând călare pe gheţari.

Însă, aşa zisa încălzire a fost mult mai redusă decât s-a străduit televiziunea să ne convingă, din diverse motive:

- Există prea puţine înregistrări meteo, pe termen lung, pentru emisfera sudică sau pentru cele aproape 75 de procente de apă ale planetei;
- Există dovezi ale ignorării "efectului de seră" al betonului marilor oraşe, care funcţionează ca un acumulator de căldură, asupra senzorilor atmosferici urbani;
- Abandonul aproape complet al staţiilor meteo din Siberia, după căderea Uniunii Sovietice;
- Decizia arbitrară de a fi excluse din statistici măsurătorile efectuate la latitudini nordice sau la mari înălţimi.

Cele mai corecte măsurători par a fi cele efectuate de sateliţii geostaţionari, invenţia renumitului fizician şi scriitor SF Arthur C. Clarke: din 1979, de când au fost demarate aceste înregistrări, s-au constatat fluctuaţii minore şi schimbări nesemnificative ale temperaturii planetare globale.

Pământul s-a încălzit, oare, îngrijorător de mult ?

Nici vorbă, din moment ce există înregistrări meteo din evul mediu şi dovezi arheologice ale perioadei cuprinse între anii 8000 şi 5000 î.e.n. ce arată temperaturi mult mai mari într-o perioadă în care apogeul tehnologic era reprezentat, vorba lui David Icke, de căruţele cu turbine de supraalimentare.

Noi, oamenii, provocăm încălzirea globală, aşa cum susţin cu nesimţire Al Gore şi Bill Gates, prin emisiile noastre de carbon ?

De fapt, "efectul de seră" este provocat majoritar de vaporii de apă, ceea ce mă face să mă întreb de ce apa nu a fost trecută pe lista substanţelor periculoase, care trebuie reglementate sever. În acest sens, în cartea sa, intitulată ironic, "Climategate", meteorologul Brian Sussman demonstrează că omenirea, aşa supradimensionată cum o văd elitele, nu contribuie decât cu 0,9-1% la accentuarea "efectului de seră".

De fapt, CO2 nici nu contribuie la acest efect, fiindcă nu există nici o corelaţie între cele două statistici, ale temperaturilor medii globale şi ale nivelului de CO2. Dimpotrivă, în statisticile de care am amintit, ce merg până în evul mediu, creşterea nivelului de CO2 este ulterioară celei a temperaturii globale, cu câteva secole, mai precis cu 800 de ani şi nu ai nevoie de cine ştie ce doctorate ca să concluzionezi că ar fi singurul caz "ştiinţific" în care efectul s-ar manifesta anterior cauzei.

Foarte relevanţi sunt ultimii doi ani, în care s-au manifestat ierni foarte grele, inclusiv la noi, care i-au forţat pe alarmiştii politici să se bâlbâie, oferind explicaţii total idioate, că este posibil ca Pământul să se răcească vreme de câteva decenii, deşi vom continua să ne aflăm în plină încălzire globală.

Generaţiile mai în vârstă ar putea chiar să-şi aducă aminte că între anii 1940-1970, în plină explozie a sectorului energetic mondial, temperaturile, de fapt, au scăzut şi s-a vorbit chiar de o nouă glaciaţiune, iar BBC, de pildă, se întrecea în a face fel şi fel de predicţii lugubre, privind avansul gheţarilor cât mai adânc în emisfera temperată, pentru simplul motiv că îngheţa Tamisa în timpul iernii.

Unul dintre instrumentele de bază ale propagandei elitiste, Marshall Institute, s-a văzut nevoit să recunoască rolul primordial al activităţii solare asupra temperaturii terestre - era şi greu de găsit sursa reală de căldură - accentuat de variaţiile de orbită şi rotaţie ale Terrei, de efectul de reflexie (adică variaţia stratului de nori datorită fluctuaţiilor nivelelor radiaţiilor cosmice ionizante) şi, nu în ultimul rând, de activitatea vulcanică şi tectonică.

Veţi spune că tot ce am spus, până acum, sunt argumente vechi şi binecunoscute şi uite că urmează şi partea nouă a problemei.

O schiţă a principalului instrument "ştiinţific" ce stă la baza propagandei climatice exagerate, raportul "Intergovernmental Panel on Climate Change" al ONU, a scăpat în public luna trecută, revelând, negru pe alb, că aceşti escroci ştiau foarte bine, de peste 20 de ani de zile că au umflat cifrele încălzirii globale.

Raportul - care este programat spre publicare abia în 2014 - a fost subtilizat de cineva implicat direct şi a putut fi chiar descărcat de pe net, fiind comentat într-o emisiune la Fox News de Roy Spencer, un climatolog de la University of Alabama at Huntsville, revelând că, între 1990 şi 2012, creşterea medie a fost de circa 0,28 grade Fahrenheit.

Teoria antropogenetică a încălzirii globale se face fărâme, guvernele începând chiar să folosească în rapoarte expresia neutră de "schimbare a climei" şi un răsunet extraordinar l-a avut gestul făcut de laureatul Nobel pentru fizică, din 1973, dr. Ivar Giaever, fost profesor la Rensselaer Polytechnic Institute, care şi-a anunţat demisia din American Physical Society în data de 13 septembrie 2012 declarând public că este "dezgustat de politicile oficiale de stat privind aşa-zisa încălzire globală":

"În American Physical Society este în regulă dacă discutăm despre schimbarea masei protonului, în timp şi de modul ipotetic cum se comportă un multi-univers, dar dovezile încălzirii globale rămân incontestabile ? Culmea e că rapoartele oficiale recunosc o schimbare de la ~288.0 la ~288.8 grade Kelvin, în ultimii 150 de ani, ceea ce înseamnă, pentru mine, că temperatura a fost uimitor de stabilă..."

Preşedintele Cehiei a fost şi mai categoric, punând punctul direct pe "y":

"Consider doctrina încălzirii globale ca o nouă încercare periculoasă de a ne  controla şi manipula vieţile, în numele controlului asupra climatului şi temperaturii. Lor nu le pasă de diminuarea resurselor sau de sărăcie sau de poluare, ci ne urăsc pe noi, oamenii. Ne consideră pe noi periculoşi şi nişte creaturi păcătoase pe care ei trebuie să le controleze."

Vă las pe voi să vă imaginaţi cine ar putea fi acei indivizi, la care face referire un preşedinte în exerciţiu.

Lăsând retorica la o parte să mai amintesc nişte fapte:

1. Biologul care a afirmat pe Discovery şi National Geographic că urşii polari se îneacă din cauza diminuării calotelor polare este, actualmente, suspendat şi anchetat pentru fraudă în declaraţii şi lipsă de etică ştiinţifică.
2. NASA  a declarat, de curând, că proprii sateliţi au revelat că, între 2000 şi 2011, atmosfera a permis evacuarea în cosmos a unei cantităţi de căldură mult mai mare decât prevăzuseră computerele alarmiştilor.
3. Fizicienii de la CERN au demonstrat efectul masiv al radiaţiei cosmice asupra dimensiunii stratului de nori, principalul "răcitor" al atmosferei terestre.
4. Un studiu recent publicat în "Proceedings of the National Academy of Science" arată că centralele energetice pe cărbune ar putea, de fapt, să răcească planeta, din cauza conţinutului ridicat de sulf al cărbunelui.

Care  ar putea  fi, de fapt,  unele  dintre  motivaţiile politice   ale  acestei isterii  a "încălzirii globale" ?

1. Creşterea investiţiilor în domeniul nuclear, de la 170 milioane dolari anual, iniţial, la peste 2 miliarde dolari anual, ceea ce înseamnă că mulţi politicieni, jurnalişti şi "savanţi" au sărit în vagoane, grăbiţi să se înfrupte din noua prăjitură atomică a secolului. Milioane de slujbe au apărut în domeniu, impunând continuarea farsei, din inerţie şi pur interes material, dezvoltându-se această nouă religie absurdă a climatologiei pervertite, care arde pe rugul desfiinţării academice pe orice savant de bună credinţă, dispus să se pună de-a curmezişul "progresului" nuclear.
2. Teoriile savante ale "dezvoltării durabile" impun restrângerea, până la anulare, a producţiei industriale a ţărilor în curs de dezvoltare, excluse din clubul energetic prin interdicţia de a-şi folosi marile resurse de cărbune şi petrol. Urmarea: toate aceste ţări rămân simple pieţe de consum şi mână de lucru ieftină pentru marile corporaţii, promotoarele altei religii, a "externalizării producţiei", conducând la accentuarea sărăciei şi la exacerbarea epidemiilor în rândul unei populaţii care dispare deja într-un ritm de 16.000  de oameni pe minut.

Şi nu în ultimul rând, fiindcă, de fapt, de aici am plecat, nemernicii promotori ai teoriilor eugenice se folosesc de simple ecuaţii supte din deget, pentru a argumenta "matematic" şi senin, ca pe ceva etic şi de la sine înţeles, necesitatea stârpirii a peste 90% din populaţia globului, potrivit ultimelor cifre avansate de pildă de propriile lor monumente, gen Georgia Guidestones.

Cum de au succes asemenea tehnici, care pot motiva satisfăcător până şi genocidul, pe baza unor falsuri mizerabile ?

Argumentele le găsiţi expuse, extrem de inspirat, în cel de-al doilea film, al unui anonim, care a reuşit să sintetizeze, în mai puţin de un sfert de oră, esenţa a peste 5.000 de ani de istorie umană.

În tot acest interval, elitele lumii au ştiut să născocească tot felul de norme de conduită morală, plecând de la agasantele şi redundantele 10 porunci ale lui Moise, care s-au dovedit a fi foarte elastice, dacă le analizezi în perspectiva trecerii timpului, fiind gândite numai pentru a servi unor scopuri efemere de control.

Ca să dau un prim exemplu, ceea ce astăzi se numeşte pedofilie homosexuală, în antichitatea greacă era un fel de divertisment cu atleţi efebi, pe care până şi o individă rămasă celebră prin caracterul ei arţăgos, Xantipa, soţia filozofului Socrate, i-l permitea acestuia şi chiar îl favoriza, uneori, neconsiderându-l sex extra-marital, ci simplă relaxare hormonală.

În tot evul mediu şi până înainte de cel de-al doilea război mondial, era cât se poate de moral ca o fată de 13-18 ani să fie măritată, de familie, cu un individ bine cotat social, a cărui limită superioară de vârstă era cenzurată numai de speranţa lui de viaţă.

Sub presiunea fascistei Uniuni Europene au fost legalizate acte care altă dată erau incriminate grav de codul penal, cum ar fi homosexualitatea, iar limita de viol, deşi acel nenorocit de articol 198 din Codul Penal continuă să se numească "Actul sexual cu un minor", a fost coborâtă convenabil la numai 15 ani, cu toate că, ultima dată când am verificat, minor însemna o persoană sub 18 ani şi nu 15.

Puteţi continua voi lista, fiindcă mie îmi face silă ipocrizia cestor nemernici care ne conduc turma de mii de ani şi care se folosesc, cu ferocitate, de lipsa noastră de coloană vertebrală, denumită, de asemenea, convenabil, conformism social şi moral.

Nu avem nevoie de prea mulţi "păstori", atât timp cât ni s-a înrădăcinat în subconştient un comportament agresiv faţă de oricine se abate de la aberantele "norme" stabilite prin legi aleatoare şi, mai nou, propagandă televizată, lustruitoare de creiere.

Doctrina mafiotă aplicată de toate statele "democrate" ale lumii de a mulge prin impozite toate oile sociale - mai ales în baza iluzoriilor emisii auto sau energetice de CO2 -, fie că sunt persoane fizice sau juridice, accentuând vizibil în ultimii ani prăpastia dintre bogaţi şi restul lumii, este contestată de toţi, cu foarte mare curaj, dar numai pe la colţuri şi cu celularele închise, ca nu cumva să se înregistreze, accidental, revolta lor involuntară pe computerele serviciilor secrete.

Bolborosim la infinit sintagma absurdă de "încălzire globală", ca pe un truism malign, propria noastră condamnare la moarte prin vaccinuri şi acte medicale iresponsabile, deşi dovezile minciunii se află deja la vedere şi întotdeauna avem grijă să nu irităm "conştiinţa publică" sau, mai pe româneşte spus, să nu intrăm în gura lumii şi, într-un final, scurtându-mi diatriba, mă văd obligat să-l citez din nou pe David Icke, în dreptatea lui sfidătoare, fiindcă, deşi ne naştem originali, reuşim performanţa de a muri ca nişte simple copii.

"Nimeni nu mă poate obliga să fiu fericit potrivit propriei sale concepţii despre bunăstarea altora, fiindcă fiecare şi-ar putea căuta fericirea aşa cum crede de cuviinţă, atât timp cât nu încalcă libertatea altora de a urma un scop similar, putându-se sincroniza cu libertatea oricui, potrivit unei legi general valabile. Fiindcă trebuie să acordăm altora aceleaşi drepturi de care ne bucurăm noi înşine."

Immanuel Kant
VEDEȚI AICI CÂTEVA FILME TRADUSE CARE VIN PERFECT ÎN COMPLETAREA CELOR EXPUSE ÎN ARTICOL:


Linkuri descărcare:
F1 + S1        ...      F2 + S2





De asemenea vă invităm să studiați și celelalte filme și articole din Categoria SCLAVIA MODERNĂ dar cel mai simplu o puteți face explorând noul CUPRINS al blogului (butonând categoriile din dreptul articolelor).

luni, 4 februarie 2013

ÎMPĂMÂNTAREA (4.02.2013)

EARTHING (GROUNDING) 

„Stiati ca lipsa contactului fizic cu Pamantul duce la oboseala cronica, dureri, inflamatii cronice si multe alte efecte negative cronice ? Ai observat ca stilul modern de a trai pe care ni l-am creat este un mod de a trai complet izolati electric de Pamant - materialele din care sunt contruite casele, blocurile in care locuim sunt izolatori electrici, inclusiv masina, incaltamintea obisnuita fiindca are talpa de cauciuc, asfaltul deasemenea ne izoleaza electric de Pamant. Deoarece corpul nostru functinoeaza si electric aceasta izolare ne afecteaza negativ in moduri in care poate nici nu ne-am imaginat.

Remediul este simplu!  Conecteaza-te fizic cu Pamantul!
Mergi desculti prin iarba, pe pamant, in parc, la mare pe plaja, la munte, atinge copacii, plantele. In momentele in care esti acasa, fie la bloc sau la casa, la servici sau undeva in interior unde nu poti avea contact direct cu energia Pamantului poti folosi tehnologia Earthing.
Unii oameni cand merg desculti pe plaja, pe pamant, pe un camp proaspat udat de roua diminetii, simt energia Pamantului ca o caldura, ca furnicaturi ori in talpa ori in alte zone din corp, altii pur si simplu simt o imbunatatire generala a starii fizice, emotionale si mentale.




 
In 1998, director pensionat de la o televiziune bine cunoscuta din SUA, domnul Clint Ober, s-a asezat pe o banca in parc in Sedona, Arizona. Urmarind parada de turisti care trece, a observat ca toti, inclusiv el, purtau pantofi cu talpa de plastic sau cauciuc sintetic, fiind astfel izolati electric de Pamant. In acel moment o intrebare importanta a luat nastere din inima sa: "Oare astfel de incaltaminte, care a inlocuit din ce in ce mai mult incaltamintea din piele incepand din anii 1960, ar putea avea impact asupra sanatatii ?"
Din experienta din televiziune stia ca pentru a obtine un semnal curat si clar in casa clientilor toate cablurile trebuiau conectate la Pamant, tehnic spus "impamantate" sau legate la "masa", astfel energia Pamantului le protejeaza de interferente. Deasemenea toate sistemele electrice din casele noastre, intreprinderile, si industriile, sunt stabilizate si protejate de incarcatura electrica a Pamantului, daca sunt "impamantate". Realizand ca si corpul uman este un sistem bioelectric, s-a intrebat desigur daca purtand talpa din plastic sau cauciuc care izoleaza organismul nostru uman de de suprafata natural electrica a Pamantului, nu cumva afecteaza starea de sanatate.

Daca acest camp de energie ar putea proteja, de asemenea, starea de sanatate a organismului uman? Ceea ce nu a banuit domnul Clint atunci, a fost faptul ca aceasta intrebare simpla va pune in miscare ani si ani de experimente si studii iar acestea vor scoate la iveala rezultate incredibile. Cercetarile continua pana si astazi cu numeroase studii stiintifice in care sunt implicati biofizicieni, electrofiziologi, medici din mai multe ramuri ale medicinei, si fiziologi prin exercitii fizice.
Aceste studii au produs dovezi clare si fascinante, demonstrand ca:
 
"Conectarea directa cu energia Pamantului are o influenta puternica si pozitiva asupra starii de sanatate"

 

Ca o analogie, gandeste-te la un bec care are o conexiune electrica foarte slaba, discontinua. Becul palpaie, lumineaza slab sau deloc. Majoritatea oamenilor trec prin viata cu o stare de sanatate care palpaie sau este extrem de slaba...deseori fara sa realizam.



Earthing in engleza inseamna impamantare si presupune conectarea fizica a corpului tau la energia suava si eterna a suprafetei Pamantului. Practic te poti conecta mergand sau stand desculti afraa pe iarba, pamant, lucrand sau dormind fiind conectat la un dispozitiv conectat la Pamant care iti faciliteaza fluxul de energie naturala, vindecatoare a Pamantului sa patrunda in corpul tau. Milioane de oameni au inclus impamantarea in viata de zi cu zi si din ce in ce mai multi includ dispozitivele Earthing in viata lor. Rezultatele au fost documentate si sunt extraordinare. Extraordinare doar din cauza ca am uitat ca am fost creati sa functionam optim, sa fim sanatosi, sa traim in aceasta simbioza cu planeta Pamant, pe care o putem numi Mama Pamant.


Nu esti in nici un caz electrocutat. Impantarea cu si fara dispozitivele Earthing este ceva complet natural si unul din cele mai sigure lucruri care le poti face.


Corpul tau este echilibrat de abundenta de electroni cu sarcina electrica negativa prezenti pe toata suprafata Pamantului. Corpul tau imediat se echilibreaza la acelasi potential sau nivel energetic cu cel al Pamantului.



De obicei da si chiar foarte repede. Gradul de imbunatatire variaza de la persoana la persoana. Aspectul cel mai important este sa ai conexiunea cu Pamantului cat mai mult posibil in fiecare zi pentru a beneficia la maxim de energia sa. Cand impamantarea este oprita, simptomele tind sa revina incet. In timp ce te impamantezi poti simti pulsatii in talpi, furnicaturi caldute si in general o senzatie de usurare, de bunastare globala.

Experientele celor care s-au impamantat, cercetarile si observatile indica urmatoarele beneficii:

  • Neutralizeaza cauza inflamatiei si imbunatateste sau elimina simptomele experimentate in cazul bolilor care provoaca inflamatii.
  • Reduce sau elimina durerile cronice.
  • Imbunatateste somnul in cele mai multe cazuri.
  • Iti confera un nivel de energie, vitalitate mai ridicat.
  • Imbunateste starea de relaxare a corpului, optimizand functionarea sistemului nervos si reducand hormonii stresului.
  • Normalizeaza ritmurile biologice ale corpului.
  • Curata sangele si imbunatatind presiunea si curgerea.
  • Elibereaza tensiunile musculare si durerile de cap.
  • Reduce simptomele hormonale si menstruale.
  • Accelereaza foarte mult vindecarea.
  • Previne durerile datorate pozitiilor nefavorabile din timpul somnului.
  • Reduce sau elimina dereglarile datorate schimbarii fusului orar dupa un zbor lung.
  • Protejeaza corpul impotriva numeroaselor campuri electromagnetice care perturba starea optima de sanatate.
  • Acelereaza recuperarea dupa activitati sportive intense.
Impamantarea este simpla, fundamentala si are un efect pozitiv extrem de puternic asupra starii de echilibru. In prezent, in majoritatea cazurilor impamantarea este un aspect deosebit de important care lipseste din ecuatia vindecarii. In schimb potentialul aplicarii acestui concept de catre oameni le poate face atat de mult bine. Conectarea cu Mama Pamant, fie mergand desculti afara sau folosind un dispozitiv de impamantare (vezi sectiunea "Impamanteaza-te cu Earthing") nu te vindeca de nici o boala sau dezechilibru. De fapt te reuneste cu semnalele electrice naturale de la Mama Pamant care guverneaza toate organismele care traiesc pe Ea. Iti restaureaza stabilitatea si ritmurile electrice interne, naturale, si astfel sustine functionarea normala, optima a tuturor sistemelor corpului, incluzand: sistemul cardiovascular, respirator, digestiv si imunitar. Remediaza deficienta de electroni si astfel reduce inflamatile - cauza comuna a tuturor bolilor. Trece sistemul nervos de pe modul dominant de stres, pe modul de calm, eficienta, imbunatatind astfel somnul. Reconectandu-te la Pamant permiti corpului sa revina la starea electrica normala, fiind mult mai capabil sa se auto-regleze si sa se auto-vindece.
- TOT AICI GASITI SI MAI MULTE DETALII SI DISPOZITIVE 

 David Wolfe, cunoscuta autoritate in domeniul medicinei alternative si un puternic sustinator al impamantarii, a facut un experiment in direct in timpul unei prezentari pe 20 de indivizi din sala, care au fost conectati la energia pamantului printr-un cablu electric care la un capat era infipt in pamant inafara salii de prezentare. Dupa 80 de minute, participantilor li s-a recoltat sange si li s-au facut analize care au fost apoi proiectate in direct si explicate pe loc. Rezultatele au fost pe masura. Puteti urmari acest experiment tradus, aici (multumim Universul Sacru pentru traducere).

sâmbătă, 2 februarie 2013

ALLAN PEASE - Cum sa fii un magnet pentru oameni (2.02.2013)

ALLAN PEASE - HOW TO BE A PEOPLE MAGNET

ALLAN PEASE, australian de origine, este unul dintre cei mai celebri şi originali autori şi oratori din lumea întreagă. Pornind de la studiul întreprins asupra limbajului trupului şi de la o tehnică de vînzare proprie, a ajuns să-şi impună stilul inconfundabil şi poate fi considerat un adevărat campion in doborirea a diferite recorduri din domeniul vînzărilor.

A început să scrie şi să-şi dezvolte propria tehnică de vînzare la vîrsta de 18 ani şi a fost agentul de vînzări numărul 1 pe plan naţional al unei companii, vînzînd oale şi cratiţe. La 21 de ani a fost cea mai tînără persoană care a vîndut vreodată asigurări de viaţă de peste 1 milion de dolari, iar la 24 de ani era cel mai tânăr om care a reuşit să devină membru în elita National Mutual, „International Top 20", după ce făcuse vînzări de mai multe milione de dolari. La 29 de ani a devenit director executiv şi asociat la cea mai mare companie de asigurări din Australia, reuşind să vindă asigurări în valoare de 103 milioane de dolari într-un singur an, înainte de a deveni orator profesionist.

Astăzi, îşi conduce propria companie de instruire şi ţine seminalii in 30 de ţări. Pe lista lui de clienţi se numără: IBM, Sheraton, AMP, ESSO, Woolworths, McDo-nalds, BBC, Mazda. Institute of Accountants, New York Life, Barclay's Bank, Telecom, Suzuki şi chiar Biroul de Taxe şi Impozite. Allan Pease a mai ţinut semi-narii pentru Poliţie, Armată şi Marină, în spitale, universităţi şi colegii. Sfaturile sale pe tema Imaginii publice sînt apreciate de oameni din cele mai diferite domenii, de la directori executivi la politicieni ruşi, prezentatori de televiziune şi vedete rock. Programul său audio şi video de instruire este inclus în numeroase cursuri de pregătire pentru afaceri.

Allan Pease este un autor recunoscut datorită lucrărilor sale. care se înscriu printre cele mai bine vîndute cărţi din lumea întreagă; dintre ele face parte şi Limbajul trupului, care s-a vîndut în mai multe milioane de exemplare. Dintre acestea, cateva au fost traduse si in limba romana: "Intrebarile sunt de fapt raspunsuri" - exista si AUDIOBOOK-ul, , "Enciclopedia limbajului trupului", "El e cu minciuna, ea vorbeste-ntruna ed.3 ", "Limbajul vorbirii - arta conversatiei", "Limbajul trupului - cum pot fi citite gandurile altora din gesturile lor (182 de ilustratii)", „Limbajul trupului in mediul de afacerii” "Cat De Compatibili Sunteti. Manualul relatiilor", "Abilitati de comunicare" , "De ce barbatii se uita la meci si femeile se uita in oglinda” exista de asemenea si Audiobook-ul aici, „De ce barbatii au nevoie de sex, iar femeile de dragoste ",„De ce barbatii sunt neglijenti, iar femeile, mereu prevazatoare”.

SURSA: https://www.google.ro

VEZI FILMUL TRADUS, 

AICI - link 1: 



COMENTARII FACEBOOK

CELE MAI IMPORTANTE POSĂRI PENTRU NOI

UNIVERSUL CONECTAT - ce-ar fi dacă Nassim Haramein ar avea dreptate? (15.12.2016)

THE  CONNECTED UNIVERSE (2016) „Unui fractal infinit, aflat în rotaţie, cum îi defineşti centrul ? Orice punct este centrul său...

APEL

CREZI CĂ ACEST BLOG TE AJUTĂ PE TINE ŞI/SAU LUMEA ÎN CARE TRĂIEŞTI?
Daca da, sprijina munca celor care aduc aceste informatii la lumina, printr-o DONAŢIE. Este cea mai concreta recunostinta! CLICK AICI pentru a DONA prin PAYPAL sau DONAŢI ANONIM prin BITCOIN la adresa
1AgtwQF2ETidVoP9tqFnpqFMwz86FUejug. Altă formă de plată găsiţi AICI.

DE AJUTOR

Dacă ești pentru prima dată pe acest blog, îți urăm bun venit! Poți căuta orice subiect care te interesează cercetând CUPRINSUL din meniul de pe stânga (odată ajunşi în cuprins apăsaţi CTRL + F + cuvânt cheie pentru găsire rapidă), dar şi ARHIVA şi CATEGORIILE de pe coloana din dreapta și nu în ultimul rând caseta "CĂUTAŢI PE BLOG" de pe coloana din dreapta (sus). Sunt peste 1300 de articole publicate în clipa asta, majoritatea însoţite de filme şi clipuri traduse sau emisiuni tv, deci ai ce răsfoi şi crede-ne se merită efortul. Poți de asemenea primi direct pe email articolele care apar dacă te abonezi cu adresa de mail în căsuţa de ABONARE din dreapta, de sub VIZITE (pentru abonare primeşti gratuit toată colecţia Corrado Malanga - cărţi, articole, filme traduse, de pe blogul nostru). De asemenea ne poţi urmări activitatea pe FaceBook, dând LIKE (APRECIEZ) în zona centrală de sus. Mulţumim pentru vizită şi te mai așteptăm pe aici!

Pentru cei care au nelamuriri in ceea ce priveste prezenta reclamelor pe blogul nostru, le recomandam sa citeasca articolul DESPRE RECLAME.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...